Page 58 - Drumul_socialismului_1980_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ;

Q tiidatorire patriotică a fiecărui colectiv de muncă
rjy
Realizarea exemplară a sarcinilor de plan, DUMINIC

8,30 şoimi
8,40 Film
unei înalte eficiente economice 10,00 Viata
pil: i
buşcă
11.45 Bucu:
12,30 De si
13,05 Albur
15.45 Fotba
Zootehnia Toate întreprinderile să se reglst
vinul
Coc sării încadreze riguros în normele 17,15 Şah
(Urinare din pag. 1) că, prin buna organizare a 17.35 Film
Eden'
montei şi creşterea procentu­ (Urmare din pag. 1) riozitate, fermitate, hărnicie 18.35 Micul
lui de natalitate, a fătărilor, de consum la energie electrică! mici
tru creşterea şi îngrăşarea pentru creşterea în greutate şi devotament, într-un cu- 13,00 Tel ei i
tineretului bovin, unitate dis­ a animalelor la fătare. Tre­ din mers. Utilaje noi, ne­ vînt, prin tot ceea ce în­ [Urmare din pag. 1} deri trebuie întreprinse ac­ 13,20 Anter
nici“.
tinsă cu titlu! de „Erou al cunoscute. Munca aspră, seamnă spirit muncitoresc, ţiuni tehnice şi organizato­ zată
Muncii Socialiste" şi Medalia buie, de asemenea, să fie condiţiile grele. Cei slabi de comunist — cu alte mii rice menite să determine «loara
de aur „Secera şi Ciocanul". reduse mortalităţi le şî sacri­ au dat bir cu fugiţii. Cei de comunişti, de muncitori. La aceste cifre se impun diminuarea continuă a con­ 20,45 Film
curs u
Aceste unităţi obţin producţii ficările de necesitate : să fie tari au rămas. Aşa s-a în­ A venit la combinai în 1951. cîteva comentarii. Com­ sumurilor de energie elec­ siudi«
de lapte de 2 000—3 000 I asigurată baza furajeră atît chegat acest colectiv de cînd abia împlinise 17 ani. binatul minier Valea Jiului trică, gospodărirea sa cu 22,00 Tcleji
lapte pe cap de vacă şi un cantitativ, cit şi ca structură cocsari. Aşa ne-am împlinit A venit din salul care l-a şi întreprinderea de lianţi maximă chibzuinţă, închide­
procent de natalitate de sortimentală. Trebuie să se în­ noi ca oameni, ca cetăţeni. dat tării pe temerarul pio­ Deva au economii, dar în rea oricăror canale de risi­ LUNI,
80—90 Ia sută, livrînd la fon­ ţeleagă de către toţi cei care Muncind, întemeindu-ne fa­ nier al aviaţiei, Aurel Vlai- condiţiile cînd înregistrea­ pă. 16.00 Emisi
ghiar.
dul de stat mari cantităţi de lucrează în zootehnie că ridi­ milii, construind uzine, cu. De atunci destinul său ză considerabile rămîneri Iată şi cîteva măsuri în 18,50 1001 <
carne şi lapte. O importantă carea natalităţii şi reducerea conslruindu-ne oraşul, lată, s-a împletit strîns cu desti­ în urmă la producţia fizică, acest sens, iniţiate de I.R.E. 13.00 Tcleji
contribuţie la dezvoltarea mortalităţilor, asigurarea unei au trecut 25 de ani şi nici nul colectivului de aici. deci cînd nu le-au funcţio­ Deva, în consens cu condu­ 13,25 Dosar
zootehniei şi asigurarea fon­ furajări şi îngrijiri corespun­ nu am avut timp să ne dăm — Am fost detaşat la nat în bune perioade de cerile unor unităţi economi­ 13.40 Docul
Lumi
dului de stat şi-o aduc gos­ zătoare va asigura şi creşte­ seama că am încărunţit. Sa­ cocserie în mai, 1955. Ni timp importante capacităţi ce mari consumatoare de e- -30 Noi, <
podăriile populaţiei. rea efectivelor şi a producţiei tisfacţii ? Multe. Sîntem s-a spus că agregatul tre­ de producţie. La rîndul său, nergie electrică : tră
Rezultatele obţinute în pri­ de lapte şi came. singura cocserie din lume buie pornit, că în 15 au­ Combinatul siderurgic Hu­ — Reducerea consumului 20,45 Roma
tenul
mele 7 luni ale acestui an In cuvîntarea' tovarăşului care foloseşte cărbuni slab gust, trebuie să funcţioneze. nedoara prezintă o depăşi­ în orele de vîrf de seară ; Episo
puteau fi mult mai bune, atît Nicolae Ceauşescu la Consfă­ aglutinaţi, producem cocs de Am înţeles. Ne loveam de re a repartiţiilor, avînd în — întreruperea, prin ro­ 21.40 Gala
22,10 Tcleji
la efective cit şi la produc­ tuirea de lucru cu cadrele din calitate. In cele două dece­ greutăţi, răzbăteam prin ele, schimb însemnate cantităţi taţie, a alimentării unor
ţii, dacă se acţiona cu mai zootehnie, se arată că : „Ţi­ nii şi jumătate într-un sin­ veneau altele, treceam şi de produse fizice realizate axe rurale ;
multă răspundere pentru rea­ nînd seama de rolul impor­ gur an am rămas sub plan. peste acestea. Se aduna în suplimentar. Sigur, aceasta — Efectuarea unor con­
lucrului
...în 25 de ani de la in­
noi
lizarea montei şi a fătărilor, tant pe care zootehnia îl are trarea în funcţie a Uzinei plinit. satisfacţia întreceam îm­ nu poate motiva în totali­ troale periodice la consu­
Ne
mai
pentru reducerea mortalităţi- în economia noastră naţiona­ cocsocliimice din C.S.H. co­ departe cu timpul, cu lipsa tate consumul suplimentar matorii industriali — pe ce­ BUCURE
trei
le
schimburi,
con­
la
lor şi a sacrificărilor de nece­ lă, de faptul că sectorul zoo­ lectivul de aici a produs de experienţă, cu lipsa de de energie dar electrică în că nu sumatorii comerciali şi cas­ tin <le sti
credem
C.S.H.,
sitate. Trăgînd învăţămintele tehnic trebuie să reprezinte 20,5 milioane tone de cocs, utilaje, cu noi înşine şi... se poate vorbi de risipă. în nici şi adoptarea oportună a dimineţii,
do minut«
cuvenite din această situaţie cel puţin 50 la sută din to­ 2,1 milioane tone de pro­ mai puneam în funcţie cîte combinatul hunedorean sînt măsurilor corespunzătoare. nai; 7,30
şi trecînd la înfăptuirea mă­ talul producţiei agricole, este duse chimice şi peste un mi­ un obiectiv. Erau zile de a- posibilităţi, este adevărat, în întreprinderi există 7.45 Dimii
ră; 8,00 Rt
surilor pentru înlăturarea ne­ necesar să tragem toate în­ lion tone de produse disti­ devărată dăruire patriotică. ca energia să fie mai bine planuri speciale de acţiune telor; 9,30
cal; 12,00
ajunsurilor — cum de fapt văţămintele din ceea ce a- late. Dorind să-şi onoreze Aşa în(eleg să te exprimi folosită, să se găsească so­ în această direcţie, cu mă­ toţi; 13,00
puneri
în
ca patriot — prin ceea ce
s-a subliniat şi la recenta a- vem bun, dar mai cu seamă jubileul primei primul rînd realizezi; prin felul în care luţii de încadrare strictă în suri şi responsabilităţi con­ Inrcgistrăr
a-
în
aprobate
în
funcţiune,
naliză a activităţii din acest din lipsurile şî neajunsurile prin fapte de muncă, în trăieşti şi munceşti în mi­ normele direcţie se şi impune crete, a căror materializare de muzică
ceastă
televiziunii
sector — se pot obţine rezul­ manifestate — şi să trecem cele şapte luni din acest an jlocul colectivităţii, prin le­ mai multă preocupare şi se urmăreşte la nivelul com­ SClă; 14,00
tate şi mai bune. Avînd în cu toată hotărîrea Io îmbu­ cocsarii au produs suplimen­ găturile talc cu oamenii, gîndire tehnică. partimentelor de specialita­ tiv r Cor
te,
al
unită­
conducerilor
Top 6 —
vedere că ponderea sectoru­ nătăţirea activităţii pentru tar 16 700 tone de cocs, prin conectarea pulsului tău Dar şi în alte întreprin­ ţilor. 14.45 Re«sLt
lui zootehnic în structura pro­ realizarea prevederilor planu­ 6 400 tone de produse chi­ la pulsul colectivului, al o- 15.00 Club
ducţiei agricole a judeţului lui, a sarcinilor programului mice şi 1 700 tone de pro­ raşului în care trăieşti, la 10.00 Bulei
Album
soi
nostru trebuie să ajungă la partidului privind creşterea duse distilate. Cifrele sînt pulsul marilor transformări lăţi folcloi
spatele
lor
în
dar
58 la sută în cincinalul vii­ animalelor". Acţianînd în spi­ seci, oameni, fiecare cu per­ se din această etapă de adinei melodii d
18.00 Bule
află
prefaceri revoluţionare.
tor, cifră superioară cu 8 la ritul acestor sarcini şi reco­ sonalitatea lui, cu capacita­ Am redat în aceste rîn- Radlopubii
crări de K
sută mediei pe ţară, trebuie mandări, trebuie să ne mobi­ tea sa, cu destinul său le­ duri cîteva crîmpeie de via­ ztcotcca i
să se muncească cu abnega­ lizăm mai mult, să milităm gat prin mii de ite de des­ ţă şi muncă. Pe eroii noştri Radiojum:
ţie şi dăruire pentru a se tre­ cu abnegaţie pentru ca să 'ri­ tinul colectivului. i-am ales, nu la înlîmplare, «le muzici
diotelevjzi
ce la o nouă calitate în a- dicăm zootehnia din judeţul Al doilea erou al acestui ci pentru că ceea ce au fă­ ncul meloi
jurnal;
cest domeniu. Aceasta impu­ nostru la nivelul cerinţelor ac­ reportaj, cocsarul încălzitor cut în aceşti 25 de ani de sportiv; 2
ne, ţinînd seamă de posibi­ tuale, pentru a realiza efec­ Daniel Greifenstein, se a- funcţionare a la uzinei, ascen­ de Mia Braia
siunea
lor
statutul
lităţile şi condiţiile de care tivele şi producţiile animalie­ seamănă — prin fapte (tre­ de nădejde, de 23.00 Bule
Ring «ic d
concepţii specialişti
şi
cute
prezente),
dispune judeţul nostru, luarea re şi a contribui astfel la sa­ despre viată şi muncă, prin oameni între oameni, simbo­ de ştiri; 0
de măsuri pentru ca fiecare tisfacerea cerinţelor economiei statornicie şi dragoste fată lizează, într-un fel, ascen- muzical n
unitate zootehnică să reali­ naţionale, la buna aprovizio­ de oameni şi (ară, prin se­ ciunea întregului colectiv.
zeze efectivele totale şi mat' nare a populaţiei ----- ---------------------------------- ------------------------------------------------- --- ■
M M ~ ‘ ^ ‘ ^ *
“ w.w-v. ww.w
I C I K
— ©-— • — © - — $ > — - © — © — O — © — o — q — o - — ® — - # — — o — — ©— © - EWfSS
DEVA :
iferl fabricii începe azi; să-i ponei temelii trainice!“ '„uri (Pati
ui Vodă 3
lire I-II •
steaguri
(<
EIUNEDO« 5
Pînă Ce se petrecuse pînă a- şi a normelor de protecţia bunul mers al producţiei 18 üiSi Irina (Fia
înă atunci vorbiseră ze-* Ce se petrecuse pînă a- şi a normelor de protecţia bunul mers al producţieiatunci vorbiseră ze-*
ce oameni. Şi vorbiseră bi­ tlirtr»! în nn/îml n/inn^rn'i mnnmî n la muncii, de la calitatea pro­ şi creşterea productivităţii gostea se Z
ho;* rvrrt- 511 f’TP.St'f^rPri TimflllPtl VÎtritii
namdni ÎnÎ vrvrhicorn
cadrul
adunărrii
tunci
în
gistul);
ne, fără a-şi aduce elogii generale a oamenilor mun­ duselor. Ei şi-au exprimat muncii iar Ion Barna angaja rdganul v
cu carul ori a-şi masca ne­ cii de la întreprinderea me­ hotărîrea de a-şi îmbună­ compartimentul C.T.C., pe Lemnul codrilor, înainte de a deveni mobilă sau alt pro- rone — !
ajunsurile, ci concret, la o- canică Orăştie ? Darea de tăţi activitatea, de a strîn- care-1 conduce, să vegheze tlus, poposeşte şi la sectorul de industrializare al U.F.E.T. structorul) drag
Cînd
biect, principial, aşa cum o seamă, prezentată de Lau­ ge mai mult rîndurile şi a cu mai multă exigenţă şi Orăştie, unde oameni destoinici ii adaugă noi valori. (Unirea);
fac întotdeauna constructo­ rean Lucoi, secretarul comi­ recupera minusurile din pri­ răspundere la calitatea pro­ riile I-I!
rii de maşini din Orăştie. tetului de partid, preşedin­ mul semestru, de a încheia duselor, făcînd apel, în a- Cine mă s
LUPENI:
Lucruri prea multe şi prea tele consiliului oamenilor anul cu depăşiri de plan. cest sens, la toţi muncitorii tului, blesi
interesante aproape că nu muncii, fusese concretă, re- „Angajamentul colectivului din întreprindere. tural); J
mai erau de spus. Şi totuşi, flectînd cu justeţe ceea ce de turnători-formatori este Am consemnat şi de a- circ (Mi
CAN : Do-
directorul întreprinderii, s-a făcut bun şi ceea ce nu de a recupera toate res­ ceastă dată, cu plăcere, la loresc); B
ing. Mircea Roţea, a ţinut s-a făcut în activitatea de tanţele, de a încheia anul I.M. Orăştie, dorinţa unani­ mrtimm lăriil); LC
să ia cuvîntul. A fost foar­ producţie a unităţii: depă­ cu planul realizat integral mă a colectivului de a nu spaţiu Bi (Mi
SA
te clar şi concis: ,,Nu s-a şirea producţiei globale cu şi de a pregăti cit mai bine se mulţumi cu ceea ce a (Muncitori
muncit rău, tovarăşi, în pri­ realizat — deşi, este evi­ ® La căminul cultural din Cristur, în cadrul „Zilelor Mesaj din
mul semestru. Dar se putea dent, în ultima vreme a fă­ cărţii social-politice“, a fost prezentat volumul „Istoria brie); BRl
I-
seriile
munci mult mai bine. Noi AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCĂ cut multe lucruri bune — patriei şl a Partidului Comunist Român în opera preşedin­ şie) ; GU
avem forţa, capacitatea po­ ÎN ACŢIUNE maturizat politic şi profe­ telui Nicolae Ceauşescu" din colecţia „Din gîndirea social- colată ci
litică, profesională şi de ac­ sional, —, a obţinut rezul­ politică a preşedintelui R o m â n i e i " . La Cabinetul rul); ORA
Nil — ser
ţiune să obţinem realizări tate concludente —, de a municipal de documentare şl Informare politlco-ideologică Un om in
mai consistente. Dar asta cu 4,2 la sută, a producţiei condiţiile îndeplinirii sarci­ se angaja la mai mult, la s-a inaugurat expoziţia de carte cu tema „23 August 1944 GEOAGIU-
cîteva condiţii: să întărim nete, cu circa 3 la sută, a nilor pe 1981“ — afirma Io- mai bine. După cum au dez­ — act de voinţă a întregii naţiuni“, a avut loc un mo- (Casa de c
O noapte l
rapid şi puternic discipli­ productivităţii muncii cu sif Bolces. „Aceasta presu­ bătut realizările şi minusu­ ment-evocare privind semnificaţia zilei de 23 August, pre­iar); Ghin
na (şi la asta sîntem che­ aproape 2 la sută, a bene­ pune însă muncă organiza­ rile din propria activitate cum şi un moment liric susţinut de poeţii Miron Ţie şl de vară);
maţi absolut cu toţii); să ficiilor planificate cu 9 la tă ireproşabil, folosirea de­ pe primul semestru al anu­ Petrişor Clorobea. Fedorei; (
imprimăm la fiecare sim­ sută, reducerea cheltuieli­ plină a capacităţilor de pro­ lui, după cum şi-au expri­ oaselor (C
tt
Vacanţă
ţul participării plenare şi lor materiale la 1000 lei ducţie şi a timpului efec- mat dorinţa de a pune mai • Comitetul municipal al femeilor, în colaborare cu SIMERIA :
totale la muncă: să ridi­ producţie marfă cu 10 lei, • tiv de lucru, îmbunătăţirea multă ordine în tot ceea ce comisia de femei de la Ţesătoria de mătase, au organizat călăreţ
căm continuu nivelul con­ realizarea peste plan a 151 radicală a activităţii în fac, ne-am dat seama că au la sediul ţesătorlel un dialog pe tema „Coordonate ale Răzbunare (
Osînda
ştiinţei de a face mai mult prese diferite, 503 tone pie­ compartimentul aprovizionă­ înţeles aşa cum trebuie în­ participării femeilor la viaţa economică a unităţilor şi a LARI: Cic
şi mai bine; să dezvoltăm se turnate din fontă şi 215 rii, transportului şi desfa­ demnul directorului Mircea judeţului". (Muncitore
şi să aplicăm cu curaj în tone confecţii metalice, dar cerii produselor, gospodări­ Rotea de a pune, fiecare, • Biblioteca judeţeană a susţinut, la Ferma de legume
producţie inteligenţa tehni­ şi nerealizarea producţiei rea cu maximă atenţie a cărămizi trainice la viitorul a C.A.P., un reuşit recital de versuri închinat împliniri a
că. Prin participarea la a- marfă cu mai mult de 8 mi­ valorilor materiale cu care întreprinderii în care mun­ 100 de ani de la naşterea poetului francez Apolllnal're.
dunarea noastră a unor lioane lei, restanţe la unele lucrăm“ — era de părere cesc, a cărei dezvoltare şi ® Brigada ştiinţifică a casei de cultură a prezentat,
factori cu munci de răspun­ produse fizice, calitate ne­ Ioan Munteanu. modernizare vor cunoaşte o ki I.M.C. Bîrcea, un referat de comunicări pe probleme de Timpul
dere în organe centrale de corespunzătoare a altora. Subliniind partea de con­ dinamică fără precedent i politică externă, ştiinţă şi medicale. 17 august
partid şi de stat, în urma Participanţii la dezbateri ca valoare a producţiei, ca în generai
analizelor efectuate şi a au fost însă critici şi auto­ tribuţie a colectivelor pe diversificare a produselor, • La expoziţia-tîrg „Bălţata românească“ care are va încălzi
variabil, r
discuţiilor avute, putem spu­ critici. relevînd aproape în care le coordonează la re­ ca forţă de muncă, precum Ioc azi, la păşunea de Ia Cristur, ansamblul folcloric de- noaptea şi
ale
bune
zultatele
între­
ne că azi semnăm viitorul totalitate că. în dubla lor şi ca nucleu muncitoresc în vean „Silvana" va prezenta un spectacol de clntece şi porar nori
cînd izolai
prinderii, Iosif Szabo şi E-
fabricii noastre. Să-i punem calitate de producători şi lena Joca acuzau lipsa for­ oraş, oraşul însuşi dezvol- dansuri. se de plo
temelii trainice, tovarăşi l proprietari, trebuiau să fie ţei de muncă necesare; Ni- tîndu-se prin unităţile sale • In cadrul „Şantierului tineretului", 125 utecişti de descărcări
Fiecare dintre noi poate şi mai severi cu ei înşişi, să economice, prin oamenii săi. Ia liceele „Decelai“ şi nr. 2 participă la lucrările de moderat d
trebuie s-o facă. Cu mintea, nu accepte nici un compro­ •colae Ţeghe şi Aurel Mi- Şi am mai adăuga că are construcţii de locuinţe şi Industriale ale şantierelor I şi H turile maz
se între 2:
cu braţele, cu sentimentul mis de la disciplina de pro­ lan solicitau dotarea cu u- cine pune asemenea temelii. ale T.C.H. cele minir
menirii sale sociale, patrio­ ducţie, de la respectarea nele instalaţii, echipamente E. ŞINA grade. Cea
ţa.
tice 1“. tehnologiilor de fabricaţie şi piese de schimb pentru DUMITRU GHEONEA