Page 59 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 59
DUMINICA, 17 AUGUST 1980 Pag. 3
publică. Este o datorie de volnic. Aşa c meseria aoas- |
eiuw onoare — relevată de însuşi tră. Noi scriem pentru mo- t
secretând general al parti menit, mu pontau istoric. J
AUGUST Dimineaţa ne grăbim să dului, tovarăşul Nicolae Voim anume să spumam ce- ţ
leí citim ziarul judeţean, spre Ceauşescu — aceea ca pre va aaitcgoric şi grupăm după 1 \wa*aX-
pcntru co- prînz aşteptăm presa cen sa comunistă să depăşească aiotualLiit&te şi spaţiull de ca- ?
rilc lui Bu! scopul strict informativ, a- re diispiunem premisele, cari j
trală, către sfîrşitid săptă-
d mtnii hebdomadarele, sîn- sumîndu-şi un rol militant, aiu să fie cit mai uşoare şi l
uzicli tem abonaţi la reviste ideo activ, în educarea şi ţorma- evidente“. Se poate spune 1
»trie! logice şi de specialitate şi că e întocmai ca în artele »
mical : interpretative: durează cît ţ
tmo — Cor- ne bucurăm cînd găsim ră
loara — iu- gazul să răsfoim şi publica Oonsemsiărî interpretarea, dar efectul a- i Noi descoperiri arheologice
ţiile de divertisment. Dacă supra spectatorului e adine >
: „Martin se produce vreo perlurba- şi de durată. Articolid de ţ
ziar, de asemenea, trăieşte i
ţie, dacă ziarele întîrzie rea omului nou al României
pentru cei cumva, ne simţim dintr-o de azi şi de mîine. Dealtfel, de la o zi la alta — deşi / la Ulpia Traiana
dată frustraţi, ne agităm, presa noastră: progresistă de există şi articole antologice, *
tării Eomâ- facem reclamaţii, ne cer veche tradiţie a aspirai în nemuritoare — dar, dacă ţţ
unc reali- tăm cu poşta ; reacţionăm, totdeauna şi înspre o fina ziaristul e într-adevăr dă- , La Sannizegelusa, sub două clădiri au fost identi dintre ele au fost reutiliza-
:ţlll Hutie- ruit, repercusiunea lor a- i conducerea prof. univ. dr. ficate cu ocazia săpăturilor te înlr-o construcţie mai tîr-
cu alte cuvinte, cu aceeaşi lizare educativă. Unul din zie, probabil in secolul al
ic : „Con- energie şi convingere cu tre marii noştri gazetari de supra conştiinţei cititorului ^ Hadrian Daicoviciu au con efectuate în vara anului
roducţie a care am reacţiona şi dacă mocraţi, militant pentru e profundă şi imprevizibil i tinuat şi în acest an săpă 1979. Prima, s-a dovedit a IV-lea e.n.
americane modelatoare. Căutăm cu ’ turile arheologice. Activita fi o locuinţă din care au Alături de informaţiile de
înlr-o dimineaţă n-am găsi dreptate socială şi pentru fost cercetate unsprezece
tninea sau laptele de fie Marea Unire de la 1918, precădere informaţia, dar, ) tea şantierului s-a desfăşu ordin istoric, social, reli
UGUST care zi. Este un semn al Valeriu Branişte, mărturisea poale fără s-o ştim, ne lă- i rat pe două planuri: cerce încăperi. O parte din aces gios, pe care ni-1 oferă con
limba ma- timpului acesta, dar totoda această aspiraţie astfel : săm modelaţi de opinia pre- / tarea arheologică propriu- tea au fost dotate cu siste ţinutul inscripţiilor, locul
tă un neîndoielnic merit al „Noi, ziariştii, nu scriem ca sei, acceplînd ca ca să ne 1 zisă şi practica studenţilor mul de încălzire roman cu lor de amplasare, contextul
numele
hypo-
sub
noscut
celor ce fac presa, al gaze savanţii, stabilind anumite reprezinte şi să ne exprime ^ Facultăţii de istorie a Uni arheologic în care au fost
rgiei tarilor care zi şi noapte promise şi căutând conduşi-a propria opinie. Ceea ce şi i versităţii Babeş-Bolyai din caustum. Dezvelirea în în descoperite sînt noi dovezi
stiinţi/ic. caută, află, interpretează, logică, oi noi avem întot explică în cele din urmă de 1 tregime a clădirii ne va de continuitate pe teritoriul
(Intui XXI ce nu mai puicii concepe \ Cluj-Napoca. oieri informaţii utile pri Dacie?, după retragerea ro
viaţa no? concep, scriu, machetcază, deauna o anumită conolusic în acest an, activitatea de vind arhitectura, tehnica de
corectează, pentru a /«¡for în, vedere şi grupăm pentru viaţa în absenţa acestei t manilor. Lucrările do desco
:on : „Pric- ma, a edifica şi, nu în ul aceasta premisele după tre plini spirituale de fiecare zi. ’ dezvelire şi cercetare s-a construcţie, precum şi mo perire aflîndu-se la început,
comrnt“. concentrat asupra a două dul de viaţă antic. aşteptăm cu nerăbdare des
timul rîncl, a educa opinia buinţă, de multe ori chiar RADU CIOBANU j clădiri din interiorul zidu
r interpreţi J_ A doua clădire, aflată în coperirea unor noi elemen
rilor oraşului antic. Cele curs de dezvelire, este o te care să confirme ipoteze
construcţie publică cu un le arheologilor. Continua
plan simplu dar impresio rea săpăturilor arheologice,
nant, atît prin dimensiune paralel cu activitatea de
August - cît şi prin tehnica construc restaurare a monumentelor
ţiei. între cele două clădiri
6,00 Bule- descoperite, va oferi vizita
Con certul s-au făcut descoperiri de o torilor noi mărturii ale is
tatea In 60 deosebită importanţă pen toriei patriei.
RaUiojur- columnă de lumină
ta presei ; tru istoria Daciei romane.
îctco-rutie- Au fost găsite cinci in Prof. TIBERIU ALBULESCU
gramul sa- August — columnă de lumină, scripţii aşezate de ultimii secretar adjunct
ln dumini-
ale pentru Spaţiu ce curge prin cuvinle. guvernatori, nu cu mult al Comitetului comunal
imal; 13,15 De roade străluceşte a Patriei grădină timp înaintea retragerii ro de partid
orchestrei manilor din Dacia. Două Sarmizegetusa
i a Radio- Drumul verii ne poartă paşii-înainte.
Unda vc-
t pe porta- August — timp de adevăr şi de fericire
garu; 14,15
populară; Istorie ce ne pătrunde clipă de clipă.
t Drăgan; Din suflet — nesecată iubire,
isionaţilor ; Se revarsă-n timp, se face aripă.
ştiri; 16,05
,00 Varie-
,30 Noutăţi, August — columnă de libertate şi de pace
etutindcni ; Izvor cu apa limpede şi lină,
ştiri; 18,05
Î8.20 Lu Floare ce petala şi-o desface
ll 18,30 Mu- Pesle vatra milenară, peste Patria Română.
toţi; 20,00
1 Orchestra
Iară a Ra- MIRON TIC
20,30 Tur-
>2,00 Radio-
Panoramic
omanţe cu
el I.ivianu:
ştiri; 23,05 Cărare spre dor
1,00 Buletin
) Non stop
E5i3£3BSB31 La fiecare adiere de vînt
copacul frunze în noi semăna
rotindu-şi în aer spicul plăpînd
jatru stca- griul de aur în vînt dănţuia
Intoarcerea femeia cu părul de vis despletit
ranu — sr în braţe cu-urma.şul cu-aromă de lapte
Sub patru
i de vară);
lună seara, făcea printre aur cărare spre dor
Cînd dra- şi-n urma paşilor ei creşteau fapte
e, (Sidcrur- o pasăre albă din aripi bătînd
(Arta); U-
la Nava-
l-II (Con- din inima noastră spre-înalluri zbura
TROŞANI: rotindu-şi în aer aroma de pîine Scenă de pe columna lui Trăiau.
¡e întoarce griul de aur în vînt dănţuia
rile — - se-
oiembrie) ;
îcpublica); „Primăvara". DORINA ITUL RAHELA BARCAN
iul pămîn-
jbirii (Cul- Roşul di ti drapele
ciine de
sc); VUL- ^ După volumele de eseuri mentelor prin căsătoria cu notone adresate unui audito Manole Suru şi Vladimir
ri (Munci-
ilb (Lucea- adine frămîntate de idei Gigi Calafeteanu. riu luptînd din răsputeri să Cernea. în jurul probleme Purtăm în sînge roşul din drapele
Mesaj din „Biletul de control 1“ (1968) După încă un moment de nu adoarmă, după o zi grea lor dezbătute de cei doi căldura neslîrşitelor cîmpii,
ANINOA- şi „Ieşirea din labirint...“ reflecţie, „O dimineaţă în de muncă ?“ (p. 75). fiinţează toate celelalte per
întoarcere şelătoare“ ne duce cu gîn- Iată deci că ceea ce în sonaje ; în acest fel prota cînd ochii ni-i scăldăm în cuib de stele
URICANI : (1978) Dumitru Popescu ne şi rîde primăvara în copii.
(7 Noiem- propune spre lectură şi me dul la necesitatea iunciară văţasem de la prozatorii in goniştii se nasc şi trăiesc
lincurile — ditaţie o lucrare de o factu a autorului de a dezbate terbelici sau de la cei mai din seva „bine elaborată“ Purtăm în fapte setea de-mplinire,
teaua ro- prin permanentul dialog din apropiaţi nouă, apare pe al de o agitată viaţă de acti îngemănaţi ca slovele-n poem
ZA : Cio- ră cu totul nouă în univer
e (Mine- sul creaţiei sale, romanul tre Manole Suru şi Vladi- te coordonate la Dumitru vişti ai deceniului şase, a şi visul nostrn prinde să respire
Moarte pe „Pumnul şi palma“ (Cartea devărate temelii ale unei lumina anotimpului suprem.
[ (Patria); cumpene a vieţii. Aceşti
(Flacăra) ; întîi — O dimineaţă înşelă Purtăm în inimi dragostea de ţară
Naufragiul toare) apărut în Editura E- DUMITRU POPESCU : Cernea şi Suru sînt în esen
; HAŢEG: minescu. ţa lor oameni foarte deose şi-ataşamentul faţă de partid.
asă (Popu- biţi, dar au preocupări co Azi lacrima nu ştie să mai doară
(Grădina Am fi tentaţi la început şi cîntecul ni-i limpede şi-avid !
să spunem că ne aflăm în
ZI : Mitul faţa unui roman al renun PUMNUL Şl PALMA mune: socialismul, revolu
: Drumul ţia, lupta de clasă, dogma IO AN VASiU
cultură) ; tismul, stalinismul, democra
11 Iunie) ; ţărilor patetice ce au ca ţia, conştiinţa şi aşa mai
odată un mobil sentimentul atitudinii
il); ILIA : etice a comunistului şi toto departe, autorul construind
a-ei roz o mir Cernea anii dogmatis Popescu. Acesta este şi astfel într-o materie epică
) ; GHE- dată al datoriei faţă de con esenţialul şi prin aceasta Poşta literară
cu alune diţia umană ancestrală. Şi mului stalinist şi dominaţia principalul merit al roma romanul său.
aici o primă remarcă asu acestuia asupra conştiinţe nului „Pumnul şi palma“, Tirban, Ion Dinca (Deva),
pra simţului epic al autoru lor. Pericolul pe care îl pre necesitatea stringentă şi o- într-un mod paradoxal, Vasile Baciu — Simeria.
zintă manipularea conştiin bligatorie de a gîndi omul Prologul de la „Pumnul şi Găsiţi răspuns întrebărilor ca Nicolae Chirculescu (Vulcan),
lui se impune prin însăşi ţelor în concepţia lui Dumi politic ca intelectual, Că palma“ pe care l-am putea re vă frămîntă cdresîndu-vă Cornel Petrescu (Haţeg),
ceea ce generează vibraţia tru Popescu, conturat încă este o modalitate internă a rezuma la o ceremonie fu unui cenaclu literar. George Palage (Geoagiu-
sentimentului profund de în eseistică şi poezie, se omului politic de a gîndi nebră, asociat cu titlul cărţii
il pentru Băi), Marcel Negriei (Hune
nea va fi dreptate a lui Manole Suru concretizează de data aceas practica socială şi de a o întîi „O dimineaţă înşelă loan Zeicu — Baru. Fraze doara), Ion Cândroi (Călan) :
iasă şi se în momentul în care Delia ta în epică. Ne aflăm în fa raporta la teorie, sau este toare“, incită şi conţine to aranjate în rime după mode
ierul va fi pur şi simplu o „descope le omologate. Totul se redu Poezii fără calităţi lirice deo
ilt senin îi ia apărarea lui Vladimir ţa unui autentic rechizito todată indicii cu privire la sebite, de cele mai multe o*rî
iţa şl tem- Cernea, sau prin reachizito- riu materializat cu o poftă rire“ a intelectualităţii in ceea ce urmează pe aceeaşi ce la cuvinte mari, bo-mbasti-
i amiaza, pantagruelică şi nelipsit a- terne a omului politic, ur simple versificaţii. Ar fi bine
idea aver- rul făcut aceluiaşi Cernea tît în construcţia epică cît şi mează să ne-o confirme vo linie a redescoperirii inte să freventaţi cenaclurile lite
¡oţite de după ce acesta la solicita lectualităţii politicului, prin Eugen Cucu — Deva. „A- rare,
Lee. Vînt rea „celor de la cadre“ re în fondul ideatic. „De ce lumele următoare. evitarea şi recombinarea a-
Tempera- avizai cu mina ta lungile O altă perspectivă asupra ranjament” este o proză din
fi cuprin- nunţă să se căsătorească cu pagini stereotipe, reci, năs romanului, şi probabil cea celor probleme pe care le care nu se prea poate înţe Lidia Picincu Petrila.
grade, iar fiinţa ideală condiţiei sale considerăm „eterne şi ge
5 10 şi 15 cute moarte, multiplicate a- fundamentală, ne apare da lege mare lucru. Deocamdată, nu.
5 dimtnea- de intelectual, pentru a se poi şi trimise spre oameni, că il privim prin prisma nerale“.
sacrifica pe tărîmul senti interminamile expuneri mo- dialogului permanent dintre MIRCEA BELE Violeta Daniel, Pantelimon RED.
