Page 6 - Drumul_socialismului_1980_08

$ íí .r

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

’
ONFBUNTÀBI. ETICE n CONFRUNT ARI ETICE iTi
ri

r Cuvinte despre oamenii de ia voiau i rubrica. „Accente“ a ziarului are originea, ca- şi politica, 9,30 Eci
B
Cu p.u(in timp în urmă, la
Cum se vede, politeţea îşi
şui
ea
nii
nostru,
comenta
lot în pediis-tiZ grecesc. Dar
cititoare
o
că ea nu priveşte treburile
faptul că, în autobuze, ma­
tist
cuţ
joritatea copiilor cedează lo­ interne ori externe ale cetă- 10.00 Mo
QJ<
Duminică de iulie, de ieri, ci de 31 de ani... De Deva, înconvenienţele şofe- Şi ca cinsutamiistul loan cul celor în vîrstă sau femei­ ţii, ci relaţiile dintre oamenii var
vară capricioasă, cum rr-a culcat mă culc, însă, devre­ riei ? Bulz, ca Alexandru Popa lor, pe cînd majoritatea băr­ care formează obştea. Cu 10,(
mai fost de mulţi ani... Ora me : la orele 21 cel tîrziu. — Lipsa timpului liber şi, sau Josan Vălean, gîndesc baţilor nu observă ce se pe­ timpul, regulile ci scrise sau arc
5. Deşi abia au mijit zorile — Ce calităţi i se cer cîteodată, şicanele unor că­ şi muncesc mulţi alţi con­ trece în jurul lor, privind a- nescrise au evoluat şi s-au în­ fin
13,3
zilei, in incinta Autobazei unui şofer ? lători... Să vedeţi cum sîn- ducători auto de la auto­ dînciti în gînduri pe fereas­ mulţit, contribuind la defini­ car
nr. 1 de transporturi Deva — întîi să-şi păstreze să­ tem puşi la punct, uneori, bazele din Deva : loan Co­ tră. Intr-adevăr, e uimitor cîfi rea gradului de civilizaţie al 17, C
forfota este in toi, iar su­ nătatea, apoi să- fie disci­ de diferiţi „nervoşi" care-şî rman, Alexandru Benko, lu- bărbaţi adânciţi în gînduri în­ unei societăţi. Departe de a K J
13
tele de cai putere ai auto­ plinat şi să ducă o viaţă varsă focul pe noi. „De ce lius Casian, Romulus Cio­ tâlneşti în autobuz, prin băr­ fi, cum îşi închipuie unii, o „FI
vehiculelor sînt gata să por­ cumpătată : fără exces de ai întîrziat atîta, mă ?" etc., rna, Gheorghiţa Gabor, Eli- baţi înţelcgînd.u-i, fireşte, şi sumă de gesturi şi atitudini (cr
nească la drum. alcool in timpul liber (că etc. Mă uit la ceas şi văd za Toderici, Nicolae Bedea, pe acei juni vînjoşi, pletoşi, formale, exterioare, politeţea 18.30 Iul
nin
■—- Şoferia nu este o me­ in timpul programului nici că mă încadrez în grafic şi Terente Ardeleanu, Ionel frumoşi, nu s-ar deochia, ca­ este în cele din urmă expre­ 18,50 100
serie uşoară — ni se con- nu poate fi vorba de aşa tac, sau dacă am întîrziat Faur, Viorel Moga. Dar cite re fac asemenea exerciţii de sia unui caracter intrat în 19.00 Tel
19,20 Poj
sează tovarăşul ing. SiI- ceva). Apoi să fie cinstit, 5—10 minute, ce să-i răs­ nu s-ar putea spune despre meditaţie cu precădere în mij­ conjuncţie cu alte caractere. Iun
•AU Popescu, şeful Autoba- demn, omenos. pund ? Că am avut o pană şoferii autobazelor 1 şi 2 loacele de transport în co­ Ea defineşte totodată nivelul rite
Et»
zei nr. 1 marfă-Deva. Asta — Şi să-şi iubească me­ de motor şi că am stat Deva ca şi despre cei care de inteligenţă şi sensibilitate 19,40 Căi
du teşite cele ce se mai seria — a intervenit în dis­ 5—10 minute cu spatele pe lucrează la alte unităţi de mun. Cititoarea noastră sesi­ me
cuţia noastră mai tinărul pămîntul umed ca să o re'- profil din judeţul nostru, ca­ za aşadar un aspect elemen­ al individului, profilul său 20,C0 Tel
spun câ, chipurile, oamenii şofer Josan Vălean şi el u- par ? Că datorită aglome­ re muncesc pe şantiere, în tar ce ţine de politeţea care, etic, excelenţa sa morală. „Se. 20.30 Fiii
se împart in buni, rai şi... nul din oamenii de bază ai raţiei din alte staţii am fost agricultură, în industrie sau într-o societate civilizată, c poartă“ de la o vreme şi la rar
şoferi. Se uită adesea, şi unităţii —, să facă totul nevoit să întîrzii pentru a despre cei de cursă lungă ? 21,05 Me
şi
pe nedrept, cit de. mult pentru a se realiza prin ea. se urca toţi călătorii ? Că Ei nu trag pe dreapta nici 2~,. 5 Te
muncesc aceşti oameni, că Ceea ce înseamnă grija el de-abia s-a sculat, dar la propriu, nici la figurat. 22.30 Jo<
marea lor majoritate sint faţă de îndeplinirea dato­ eu lucrez de 3—4 ore ? N-au făcut şi nu fac, ce-i vai
harnici, corecţi, cinstiţi... ft
riei, faţă de maşină şi, mai Tac... Ce să fac ? Dictonul drept, lucruri ieşite din co­ Politică şi politeţe lor
—* La ce oră v-aţi sculat presus de orice, respectarea potrivit căruia clientul are mun, dar muncesc şi iar ra
azi dimineaţă ? II întrebăm riguroasă a legii. întotdeauna dreptate este muncesc — cu sîrg şi con­ fot
gris
pe un „veteran" intr-ale şo- — Care sînt după dum­ valabil nu numai pentru lu­ ştiinciozitate, fiecare la lo­
ferieî, Alexandru Popa. neavoastră tovarăşe loan crătorii din comerţ, ci şi cul lui, adică la volanul EF""?
La 4 şi jumătate, ca BulZj şofer de cursă lungă pentru noi cei care deser­ autovehiculului. chemată să caracterizeze rela­ noi „lipul dur“, fenomen ce
deob deobicei. Şi nu de azi de la Autobaza nr. 2 călători vim publicul călător. V. PÂTAN ţiile inlerumane. 'Tocmai la ţine de modă şi care a pă­
politeţe vor să se refere şi truns pe filiera filmelor par­ BUCI
rîndurile de faţă, la politeţe venite dintr-o societate în di o pro g
şi la politică, întrucît, în ciu­ care fiecare luptă singur şi Iladioju
da ’80 ;
da aparenţelor, între cele crînccn pentru sine însuşi. 8.10 Cur
două noţiuni există o subtilă B ui etin
legătură originară. „Durul“ este însă străin spi­ clienta 1
ritualităţii româneşti, care, Buletin
Cuvînlul polis însemna la vis ta li
vechii greci stat-cetate. De atunci cînd l-a întâlnit, l-a Boi ne •
11,00 Bi
aici s-a format apoi pol itikc, numit plastic „neam prost“ Atlas c
devenit în româneşte politică, şi l-a privii cu un amestec teca „t
noţiune cure denumea activi­ de milă şi dispreţ. 11,35 .A
Tv.j 12
tatea celor ce participau ac­ Fără a exclude intransigen­ 12.30 Di
tiv la viaţa cetăţii, la bunul ţa şi fără a. implica familia- lui nos
mers al relaţiilor ei interne rismul nivelator care dege­ promen
şi externe. Este cît se poale nerează de obicei în promis­ la 3; 15
muzică:
de semnificativ faptul că a- 20.10 L;
cuitate etică, politeţea a de­
ceastă implicare în viaţa ce­ 20.30 A:
Cadenţe
tăţii, altfel zis politica, nu venit unul dintre elementele jurnal;
era socotita numai o datorie de conduită indispensabile în dans; 2
de onoare, ci o importantă societatea noastră de azi. In- 0,05—6,0
nocturn
modalitate ' de exersare şi pu­ tr-o societate complexă, în
nere în valoare a facultăţilor plin efort de evoluţie şi con­
intelectuale şi creatoare ale
figurare a unui nou lip li­ C
cetăţenilor. Aceia care se izo­ man. politeţea îşi are roiul
lau. refitzîhd implicarea în ei de neînlocuit ca factor de
treburile obşlei, sa numeau echilibru în relaţiile dintre DEVA
idiotcs, cuvinl care de ase­ oameni, ca element de seni­ Artista,
lenii
menea a pătruns la noi - cu ianjen
nătate, calm şi optimism. Un HUNEE
un sens hrea bine cunoscut sclor (
ca să mai necesite comenta­ gest, un surîs sau mi cuvîni incomo
rii. Fură intenţia de a jigni politicos cu sinceritate vor a- toarcer*
vea. întotdeauna darul de a ne&nu
pe cineva, c de presupus că Piedonc
acelaşi cuvîni îi numea şi pe ne reaminti frumuseţea vie­ le I-II
cei ce refuzau să urmeze ace­ ţii pe care ni se înlîmplă, din TKOŞA
ni» ea) ;
le reguli statornicite cu tim­ păcate, de alîlea ori s-o ui­ lor — :
pul şi menite să guverneze tăm. bric) ;
relaţiile dintre indivizi: re­ publica
— Iar ai întîrziat... — Oh, nu î Numai barba vă rog ! la dese
— Lăsaţi, tov. maistru, c-ara să compensez... Plec mai de- Desene de I. LICIU gulile de politeţe. RADU CIOBANU 2, o ura ţi
vreme ! (Muncii
Mesaj
ceafăru
din tre
— Eu m-am unit cu ge­ rajezi pe cele mai tinere, tanţei Petrovici, ajutor de NO AS A
neraţia căreia îi aparţin şi cu puţină experienţă. In maistru coordonator la Chiui pe bosâ de „foaie de boală" (Munci!
Furtul
n-am vrut, n-am putut sări faţa lor, eu compar greu­ subsecţia bobinaj“ — ne brie) ; E
dezmint trăirea, participa­ tăţile fabricii cu cele ale îndemna Maria Tomşa, se­ Disciplina-i disciplină — s-o facem apelăm la două dilemă, cineva care făcea (Stea un
rea la efortul ce i se cerea familiei, şi le fac să înţe­ cretar adjunct în comitetul cum se zice• îndeobşte — şi exemple concrete. parte din biroul grupei sin­ Blesten
temui
să-l facă. Şi cine nu. ştie leagă mai bine“. Le vor­ de partid pe fabrică. Cons­ ea nu se pune pentru unii Iată-1 pe primul : Intr-o dicale l-a vizitat pe R.H.. (Patria)
— cei care sînt de vîrsta beşte despre familia de tanţa rîde cu privirile-i intr-un fel, iar pentru alţii zi Alexandru. Moldovan a la domiciliu. N-a dat de el căra);
mea — cît de vrednică de acasă, nu despre cea din azurii, prea tînără (ca şi altmintrelea. Acestea fi­ venit la lucru clălinîndu-se deoarece omul îşi luase a- toarcer-
neanu
respect a fost această par­ fabrică — unde soţul, Ma­ Susana) pentru cele trei ind zise să „atacăm“ pro­ pe picioare şi tu ochii a- cordeonul şi pornise în vi­ de cull
ticipare ! Ieri am împlinit tei. a muncit 31 -de ani ca decenii de muncă în în­ blema de care ne-am pro­ dumbrifi de alcool. La in- ■ zită peja vecini, să le cîn- nodămî
55 "le ani. 37’dintre aceştia sudor, unde fiica, Ecate- treprindere. „Tinereţea a pus să ne ocupăm în aces­ trarea în unitate i-a fost ie cile o melodie, după pre­ ţPopuk
i-am muncit aici, în fabrică, rina. e laborantă, ginerele rămas în urmă cu 30 de te rînduri. sesizată starea şi a fost ferinţe. Dispărutul a apărut din Ro
CALAIv
in colectivul în mijlocul — maistru preparator la ani, cînd schimbul condus Întreprinderea minieră Bar­ poftit să facă calea întoar­ după cîteva zile flîiturînd lului 2
căruia voi mai rămîne pu­ chimică, fratele, Vasile — de mine era tot fruntaş, za a raportat, la finele pri­ să deoarece, fiind sub in­ un certificat medical elibe­ tură);
rul — «
ţine zile Dar nu mă între­ cînd eram tot campioană melor cinci luni trecute din fluenta „tăriilor“, ar fi pu­ rări de dispensarul de între­ ILIA: 1
baţi ce simt în aceste zile' regională la popice, cînd...“ acest an, utilizarea timpului tut produce necazuri, se prindere în care scria, că a tieră (
„Dar am aflat că, şi acum,
Am respectat dorinţa Portretul unei de lucru în proporţie de expunea la accidente. Du­ fost lovit brusc de gripă.
Amaliei Turtoi, ajutorul de dumneavoastră conduceţi numai 94,73 la sulă. De ce pă numai cîieva zile A.M. lată doar două cazuri,
maistru din secţia finisaj cel mai bun schimb, că aşa puţin ? Explicaţia. este s-a prezentat la dispensarul dar ele nu sini singurele. e m
aveţi
textil-bobinaj de la I.F.A. torni colective metode eficace în simplă : In perioada cu pri­ întreprinderii cu o adeve­ Un control efectuat recent
Vîscoza Lupcni. Cum pu­ munca cu tinerele“. „Ade­ cina au fost acordate 988 rinţă eliberată de Policli­ la domiciliul unor oameni
Rezul
team să-i mai punem o vărul este că le cunosc zile învoiri — largheţe, ce nica din Brad în care scria, ce se aflau în concediu me­ august
asemenea întrebare nnd lăcătuş, soţia lui, Maria — îndeaproape — de la pro­ mai ! — şi. s-au înregistrat negru pe alb şi parafat, că dical a relevai că unii din­ Extr.
aflasem, cu cîieva clipe p-elucrătoare fire. „Şi cînd blemele de muncă la cele. 967 zile absenţe nemotivate. susnumitul este suferind şi tre ei nu erau acasă, ci 56, 26,
înainte că cei 37 de ani m:-am auzit nepoata, pe familiale. Sînt tinere în Dar ceea ce a tras serios în are nevoie neapărată de plecaţi după diverse şi as­ Extr.
nu însemnat „tot ce-am Simona, că vrea să- mear­ faţa cărora nu trebuie să jos procentul de folosire a concediu medical. cunse treburi. Am relatat o A 9, v;
Fond
avut mai bun bucuria gă la liceu] industria] cu fiu exigentă pentru că nu timpului de lucru au fost. zi­ situaţie cc trebuie să dea de 859 785
muncii si a vieţii“ I Am profil chimic i-am spus au nevoie de exigenţă, cu lele lipsă de la muncă pe Al doilea caz : Intr-o al­ gîndit. organelor şi organi­
respectat dorinţa Amaliei. să-şi vadă de treabă; Vai, altele însă numai aşa pot bază de certificat medical. tă zi, Remus llaneş, mane­ zaţiilor de partid, celor de CSF“**
dar nu şi pe cea a Susanei mamă Susană — mi-a zis lucra. Şi cînd munceşti In cinci luni, numărul aces­ vrau t la sectorul de termo- sindicat şi de tineret, con­
ficare, s-a prezentat la şe­
Maghiar, maistru coordo­ — n-ai vrea: să mă vezi cu sufletul deschis — aşa tora a ajuns la nici mai ducerii întreprinderii. Căci
nator — de 35 de ani lu­ şi pe mine în fabrică ? Nu, cum am, făcut de-o viaţă — mult nici- mai puţin de ful lui şi a solicitat cîteva este nevoie să se acţioneze
zile din concediul de. odih­
Timp
crătoare în această'fabrică, că sîntem prea mulţi!" — bucuriile ei te însoţesc şi 31 481. Mult, foarte mult! pe toate căile pentru. îm­ ziua <li
perioada din care 17 ani mărturiseşte Susana Ma­ aici, şi acasă. De fapt e Sigur, nimeni nu neagă că nă, înlrucîl are de rezolvat bunătăţirea disciplinei în în cu
a condus cu probitate or­ ghiar fără. să-şi ascundă o singură casă, o singură oamenii se mai îmbolnăvesc cîieva probleme ce nu su­ muncă, pentru a elimina o- cer vai
ganizaţia de partid din sec­ zîmbetul ce-i înfloreşte familie. In fabrică te gîn- şi, în aceste situaţii, statul feră deloc amînare. Despre biceiul de a lipsi de la lu­ cădea
ploaie
ţie Ne rugase să nu chipul. deşti cu inima deschisă la ce anume e vorba n-a spus, cru pe bază de „foaie de descărc
scriem amănuntele pe care O familie în marea fa­ bucuriile de acasă ce-şi au îi ajută să-şi refacă sănă­ dar, fiindcă nu avea cu ci­ boală“ obţinută nejuslificat. va Kt
tatea prin plata concediului
ni le împărtăşise Amănun­ milie a fabricii, care a izvorul aici, nu ?“ medical, prin asistentă sa­ ne îl înlocui, şeful nu i-a Problema constituie un mo­ din sec
turile
te cit valoare de simbol' pătruns în viaţa ei prin O- singură familie. Din nitară gratuită etc. Dar — aprobai cererea. Nu se ştie. tiv de reflecţie şi pentru prinse
Dăduse sens istoric tutu­ trăirea ardentă a muncii ea am desprins un portret ce anume a zis atunci R.H., personalul medico-sanitar ce iar cel
ror trăirilor cotidiene ale dăruite pînă la contopirea — portretul unei: inimi co­ cum vom încerca să arătăm cert este insă. faptul cu a se lasă adesea, păcălit de 32 de
La n
fabricii ! „Mai sînt şi" greu­ cu sine. lective ce-şi trăieşte ardent în continuare — la l.M. doua zi n-a venit la lucru. talentele de a se preface neral :
tăţi în fabrică, necazuri pe „Portretul familiei noas­ participarea, contopindu-se Barza unii abuzează de a- „Ce s-o fi întîmplal cu ale unora. mult r
fluxul tehnologic şi te tre mari şi harnice se con- în faptele cotidianului. şa numitul „chiul pe bază el ?“ s-au întrebat, pe bună dea a\
de foaie de boală“. Lucru dreptate, colegii de muncă. TR. BONDOR ţite şi i
trlce.
curajezi, ci chiar să încu- consemnaţi şi numele Cons- LUCiA LiCiu’ cc .. per le vc. .'/.Va ca Ca satisfacă această AL. JIANU ciu : t