Page 61 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 61
încheierea lucrărilor Congresului
PROLETARI din TOATE ŢĂRILE, UNITI-VÄ !
internaţional de ştiinţe istorice
La Sala Palatului Repu Manifestîndu-şi acordul este evidenţiată atît de nu
blicii Socialiste România a cu ideile generoase — ex mărul mare de participanţi
avut loc, duminică diminea presie a unei lucide ana — peste 2 700 de oameni do
ţa, şedinţa de închidere a lize, a cunoaşterii profunde ştiinţă din 66 de ţări —,
celui de-al XV-lea Congres a realităţilor, tendinţelor şi cît şi nivelul ridicat al dez
iJUDEŢUV. HUNEOOASftl de ştiinţe is priorităţilor lumii contem baterilor purtate pe mar
internaţional
torice. porane — cuprinse în me ginea rapoartelor şi comu
Marele forum al istorici sajul adresat de preşedin nicărilor de aleasă ţinută
lor — desfăşurat la Bucu tele Nicolae Ceauşescu de ştiinţifică prezentate în
reşti sub înaltul patronaj legaţilor la congres, parti timpul lucrărilor.
al preşedintelui Nicolae cipanţii s-au oprit îndelung, în deschiderea şedinţei a
Ceauşescu — s-a înscris ca în dezbaterile lor, asupra vorbit profesorul Karl Erd-
preşedinte
al
fost
mann,
un eveniment important în rolului important ce revine Comitetului Internaţional de
viaţa ştiinţifică internaţio-» istoricilor în studierea tre
nală, în dezvoltarea ştiin cutului omenirii, în des Ştiinţe Istorice, care a ex
primat
cele
mulţumirile
ţelor- istorice, ca o contri prinderea din experienţa mai profunde României,
buţie de seamă la mai milenară a umanităţii a p r e ş e d i n t e l u i Nicolae
buna cunoaştere şi apro concluziilor şi învăţăminte Ceauşescu pentru atenţia
piere dintre popoare, la lor capabile să îmbogă permanentă acordată aces
ţească activitatea prezentă tui congres, pentru condi
întărirea încrederii şi co
şi viitoare, să contribuie la ţiile asigurate bunei desfă
laborării internaţionale, la mersul înainte al popoare şurări a acestui forum in
cauza generală a înţelegerii,
lor pe calea civilizaţiei, ternaţional.
Anul XXXI!, nr. 7086 MARŢI, 19 AUGUST 930 4 pagini — 30 bani destinderii şi păcii în în păcii şi progresului.
treaga lume. însemnătatea congresului (Continuare în pag. a 4-a)
Neclintiţi de veacuri
1
¡1 IHTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI HAŢIOHALE
pe vatra strămoşească
producţie în întrecerea so Teliuc şi Ziaşli se stră 2 MILIOANE LEI Purtăm în adîncul fizio rilor, iar la nevoie am fost
cialistă dintre unităţile duiesc ca prinlr-o mai ÎN PLUS LA PRODUCŢIA nomiei noastre spirituale cu toţii braţ de apărare a
miniere din Valea Jiului, bună organizare a muncii, NETA ca neam, ca naţiune con gliei străbune care este
ţara.
dătătoare
mîndrie
minerii de la Bărbăteni îşi ştiinţa demnitate că de aparţinem Corespunzător legilor o-
şi
amplifică eforturile şi re folosirea Ia parametri op Şi membrii cooperatori meleagurilor carpato-danu-
zultatele din abataje în timi a utilajelor şi insta de Ia „Drum nou“ Hune biano-pontice prin toţi îna biective ale dezvoltării is
torice, po teritoriul de as
cinstea zilei de 23 Au laţiilor şi aplicarea unor intaşii pe care istoria i-a tăzi al României s-au suc
gust. Numai de la începu doara întîmpiuă cu fru
metode şi tehnologii de moase rezultate în pro înregistrat. Am stat neclin cedat toate orînduirile so
tul acestei luni ei au ex tit aici, în vatra părinteas ciale cunoscute în istoria
tras suplimentar aproape exploatare moderne de ducţie ziua de 23 August. că, ne-am apărat şi ne-am umanităţii, acumulîndu-se o
2 500 tone do cărbune. Ce mare randament, să reali Ei raportează de la înce dezvoltai valorile proprii, bogată civilizaţie materială
le mai consistente depă zeze producţii sporite de putul anului, realizarea totdeauna cu ferestrele larg şi spirituală. Numeroasele
şiri de plan Ie au brigă minereu, talc şi dolomi unei producţii nete peste deschise spre umanitate,
zile conduse de Cîheorghe ta. Dealtfel, cantităţile su -am călăuzit aspiraţiile Dr. MIRCEA VALEA
Onofrei, Pompiiiu Tomo- plan de 2 milioane lei, un semnul celor mar cute-
lea, loan Pintecan, loan plimentare obţinute de la spor de produse fizice de e altitudini ale veacu (Continuare în pag. a 2-a)
Bojică, Temesvari' Fran- începutul anului la cele circa 2,2 milioane lei şi
cisc.
-m trei produse fizice au fost un volum suplimentar de
MINERII obţinute exclusiv pe sea mărfuri livrate la fondul
DE LA BÄRBÄTENI PRODUCŢII SPORITE ma productivităţii muncii,
CONTINUĂ SERIA PE BAZA CREŞTERII pieţii de aproape 500 000
SUCCESELOR care marchează o creşte lei. Un accent deosebit
PRODUCTIVITĂŢII
re faţă de sarcina de plan este pus şi pe diversifi
Ailaţi, la începutul anu MUNCII de aproape 4 100 lei pe om carea şi pe calitatea pres
lui, pe primul loc al hăr al muncii.
niciei şi realizărilor în Minerii de la Ghelari, taţiilor către populaţie. pulaţie.
Dor, leagăn şl izMndă Cărăuşii drumurilor de munte I
La Rada, la Valea Mo drept, n-am avut lucrări de Activitatea tăietorilor —- 21 autotrenuri, 17 au
rii, la Musariu, în fagurele amploare, dar nu m-ain de pădure este de necon tobasculante şi 8 carosa-
de aur al Apusenilor, acolo desprins nicicînd din rit ceput fără munca oa le — transportăm lemnul Tezaurul tic obiecte dacice din argint aflat In colecţia
unde dorul de acasă şi de mul muncii, adică nu m-am menilor ce şi-au asumat din 35 parchete forestie Muzeului judeţean din Deva.
vrednicie e leagăn şi iz- sarcina de a transporta re, acoperind o distanţă
făcut, niciodată de rîs. A-
bîndă, filonul tezaurului de masa lemnoasă aflată din medie de 35 km. In afară
curn voi merge la săparea
înţelepciune a minerului li parchete la unităţile de ele aceasta avem datoria [XPOZIJIA-TIRfi „BĂLJAIA ROMÂNEASCĂ“
se dezvăluie în toată mă şi betonarea unei galerii- industrializare sau în de a asigura condiţii bu
reţia lui. Rodeşte in cuge lunel, o lucrare cheie dc la locuri cît mai aproape ne de circulaţie pe dru
tele lor din anii cînd, în I.M. Barza. Să nu credeţi de acestea. Un astfel de murile forestiere. Iar a- Duminică a avut loc, pe din agricultură, ţărani in
locul, cîntecului de sărăcie ceastă sarcină nu este de păşunea de la Cristur, Ex- dividuali crescători de a-
şi pufinătale „Mun(ii noştri loc uşoară, ţinînd seama poziţia-tîrg „Bălţata româ nimale şi un numeros pu
aur poartă, noi cerşim din de faptul că munţii din nească“, organizată de către blic.
poartă-n p o a r t ă s - a năs această parte a judeţu Direcţia generală pentru a- Tovarăşul Petru Radu, di
cut un altul, de o uimitoa lui au piatră multă, gricultură şi induslrie ali rector adjunct al Direcţiei
re vitalitate — chitul acoperită cu un strat mentară a judeţului nostru. generale pentru agricultu
muncii libere. Izvodit în că n-oi şti să mă port mi colectiv este cel al sec gros de pămînt. Festivitatea de deschidere ră şi industrie alimentară,
urmă cu peste trei decenii nereşte ! E o răspundere, ţiei U.M.T.C.F. Dobra ca Colectivul secţiei nu a avut loc în prezenţa u- a făcut o scurtă prezentare
şi jumătate, a căpătat, în dar şi o onoare pentru mine. re are în artibuţiile sale este numeros, depăşeşte nor membri ai Biroului Co- a expoziţiei, după care a
cei 16 ani-lumină, f o r j ă şi — Credem, tovarăşe transportul buştenilor de abia cu ceva suta, insă mitetului judeţean de partid început vizitarea standuri
dinamism, dînd minfii şi la gurile de exploatare caraceristica lui cea mai şi ai Comitetului executiv lor în care se aflau anima
George Vasiloschi. Aici, la al Consiliului popular ju le. Trecerea în revistă a
Prafului Imierea de a ctito din această parte a ju de seamă este con.ştiin-,
Barza, aii sfinţit locul, ca deţean, ai organelor de activităţii desfăşurate de
ri o nouă viată. deţului piuă la gara din ciozitatea în muncă. Toţi personalul muncitor şi de
— Eu am făcut botezul şi la Bicaz. Dar bucuriile ? localitate. Vorbindu-ne lucrătorii coloanei sînt partid şi de stat din muni
— Tot dc la minerii mi despre subunitatea din cipiul Deva. La această specialitate a reliefat rea
cu udineurile cînd am des din Dobra sau din satele manifestare, care se află a- lizările obţinute în traduce
chis drum de lumină ape se trag, dc la colectivul a- Dobra, Vasilo Gabor, şe din jur, marea majoritate
sarcinilor
a
viaţă
lor de la Bicaz. fii de a- cesta care mi-a fost părin- ful coloanei, spunea: a lor muncesc de mulţi cum la a IV-a ediţie, au rea în de Congresul al
trasate
tunci, — iată, sînt 20 de —• Activitatea noastră luat parte cadre de specia Xll-lea al P.C.R. în dome
ani! — conduc, aici Ia LUCIA LICIU acoperă o suprafaţă de TRA1AN BDNDOR litate din unităţile judeţene niul zootehniei, a indicaţi-
Barza, brigada de investiţii peste 22 000 hectare. Cu de profil, de la consiliile
în construcţii miniere. E (Continuate in pag. dispunem (Continuare în pag. a 2-a) unice agroindustriale, din
I.A.S., C.A.P., alţi lucrători (Continuare în pag. a 2-a)
Vedere de Ia Expoziţia-tirg „Bălţata românească“, ediţia a iv-a. Folo : VIRGIL ONOIU
