Page 62 - Drumul_socialismului_1980_08

paq £ DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

SiJsb semnul ardentului patriotism
Neclintiţi de veacuri pe vatra strămoşească Tele*

fkala taberei (Urmare din pag. 1) Statul dac condus de De­ tre nu i-I vom da nicioda­ 10,00Ora elev
99 cedai, continuator al celui tă... nici din dragoste, nici 11,00 Film seri
vestigii arheologice şi măr­ din vremea lui Burebista de frică... Şi nu ne tulbu­ ml“ (reli
Două săplămîni da vi­ au fost o vibrantă lecţie de nostru pentru păstrarea fi­ turii scrise ale antichităţii şi Deceneu, aproape pe a- ră cu vorbe ca acele tri­ lui episot
bratilă participare, paispre­ patriotism. inţei naţionale şi înflorirea atestă existenta omului pe ceeaşi întindere, se înfăţi­ mise, că e coborit din 11,50 Telex
16,00 Telex
zece zile în care resursele De la sanctuarele Sarmi- patriei, cu ocazia aniversă­ teritoriul patriei noastre, cu şa mai puternic decît în neamul regelui Altila, cel 16,05 Festivalul
emoţionale ale copiilor de zegetiisei dacice sau de pe sute de mii de ani Le.n. timpul lui Burebista. în ce era numit „biciul lui „Cintarea
vîrsta cravatelor roşii ca lespezile Sarmizegctusei ro­ rii a 2050 de ani de la Ele atestă existenţa dacilor, Munţii Orăştiei, încă îna­ Dumnezeu“. Chiar dacă a- 16,45 Ecran <
tricolor s-au manifestat cu mane, unde au poposit la crearea primului stat dac care făceau parte din nu­ inte de domnia Iui Dece­ cela a răpit cu sila pămin- „Toate p!
(episodul
traci­
populaţie
generozitate în fiecare nouă izvoarele neamului, de la centralizat şi independent meroasa despre care a marele bal, cit şi în timpul aces­ tul acesta de la strămoşul 17,40 Almanah ti
lor
şi
18,05 Clubul
acţiune a taberei republica­ acea^ardentă participare la condus de Burebista“. Sem­ istoric al antichităţii, He- tuia, dacii ridicaseră unul meu, acum însă... nimeni 18,50 1001 de s
ne „Tot înainte“. Desfăşu­ momentul Ţ e b e a a c o l o nează „Pionierii partici­ rodot, scria că sînt „cei dintre cele mai mari şi mai nu poate să-l mai smulgă 19.00 Telejurnal
rată la Costeşli şi Hune­ unde evocarea luptelor po­ panţi la etapa republicană mai viteji şi mai drepţi complexe sisteme de forti­ din inimile mele“. 19,25 Sub flain
RUSt
doara — aşezări în care porului nostru pentru drep­ a acţiunii de educare pa­ dintre traci“. „Constituie ficaţii, pe care îl cunoaşte în decursul veacurilor, 19,45 Călătorie
trăieşti intens sentimentul tate socială şi libertate na­ triotică „Tot înainte“. un adevăr istoric de necon­ antichitatea. Drumurile ca­ poporul român a fost ne­ mea
tonic al istoriei noastre tre­ ţională, conduse de Horia, Un spcctacol-evocare, la testat — subliniază tovară­ re duceau spre Sarmizege- voit să ducă o luptă îndîr- 20,10 La rampă
Iară
cute şi prezente — tabăra Cloşca, Crişan şi Avram care au colaborat cu fru- şul Nicolae Ceauşescu — tusa — capitala statului dac jită şi necurmată pentru 20,35 Teatru T
a-şi
fiinţa,
pentru
păstra
„Tot înainte“ a finalizai lancu a căpătat valoare de — erau străjuite de cetă- dreptul de a fi stăpîn în din noi“
lin Chiri 1
ampla acţiune politico-edu- simbol, sau cele trăite în , ţi cu puternice garnizoa­ propria ţară. în scopul rea­ 22.00 Telejurnai
cativă, cultural-artistică şi incinta Castelului Corxii- ne militare, incit, pentru a lizării acestor idealuri, po­
sportivă inifială de Consi­ ncşlilor, in Casa memoria- pătrunde în cetatea de
liul Nafional al Organiza­ Iăi „Aurel Vlaicu“, pînă la scaun era nevoie să fie cu­ porul nostru a promovat
de
bu­
legături
întotdeauna
ţiei Pionierilor în cadrul întîlnirile cu Eroul Muncii cerite toate cetăţile şi tur­ nă înţelegere şi convieţui­
nurile care o apărau.
manifestărilor dedicate ani­ Socialiste, Ştefan 7 ripşa, pe museţile folclorului local şi faptul că toate naţiunile re paşnică cu alte ţări şi BUCUREŞTI
versării a 2050 de ani de platformele fierbinţi ale o- micu(ii căluşeri din Cos- care trăiesc astăzi în a- După cucerirea unei părţi popoare, a contribuit prin dio programul <
la constituirea statului dac (elului hunedorean, ori cu tcşli şi pădttrenii din Ghe­ ceastă zonă geografică au a Daciei de către romani, propriile sale jertfe ma­ Radiojurnal ;
centralizat şi independent constructorii de maşini de ţari, şi căruia i-au adăugat suferit, în trecutul lor în­ cucerire ce a avut şi ur­ teriale şi umane la apăra­ presei ; 8,10 Ci
diilor ; 9,00 Bu
condus de Burebista. la l.M. Orăştie, transfor­ un plus de fior copiii-artişli depărtat, într-o măsură mai mări tragice pentru popo­ rea civilizaţiei europene, a 9.05 Răspundea
pe
Cei peste 500 de pio­ mate în autentice schim­ din Orăştioara de Sus şi mare sau mai mică, in­ rul dac, două baza împletirii înaltelor deziderate ale lor ; 10,00 Buh
civilizaţii
şi
celor
nieri din toate judeţele tă­ buri de experienţă şi de o- Orăştie — a încheiat înăl­ fluenţa tracilor, care şi-au culturi viaţa economică, so­ progresului. 30.05 Tineri so
zică uşoară ;
rii, conslitui(i în 40 de e- rienlare şcolară şi profe­ ţător o perioadă încărcată pus pecetea pe însuşi felul cială şi culturală din aces­ Continuator direct al folcloric ; 10.
chipaje, au fost martori şi sională, fiecare acţiune a de patos revoluţionar, de de a fi al acestor popoare, te ţinuturi a cunoscut un partidului creat în 1893, a 11,(H) Buletin d
„U“
Discoteca
participanţi direcţi la ma­ însemnat un popas în isto­ dragoste de tară, neam şi a favorizat dezvoltarea nou progres. Ceea ce tre­ celor mai bune tradiţii ale premiera radi
nifestări şi aclivilă[i care ria trepidantă a Hunedoa­ partidul conducător. contactelor şi legăturilor buie subliniat este faptul mişcării muncitoreşti şi so­ Buletin de ştii
au întregit educativ probele rei socialiste. Finala competiţiei „Tot dintre ele. Vechile popu­ că invazia romană nu a pu­ cialiste din România, Parti­ comoara folclo
12,45 In noul i
teoretice şi practice ale Ca însemn al acestui po­ înainte“ a dus pe primele laţii migratoare, care au tut duce la destrămarea u- dul Comunist Român a de­ niei — cîntecc
venit şi s-au stabilit în a-
compctifiei finale. pas, înlr-un timp în care locuri pe {ară echipajele ceastă parte a Europei au nităţii poporului dac. Atît venit, în noile condiţii ale 1 la 3 ; 15,00
din judeţele: I — Brăila,
Acum, cînd sulele de aniversăm scurgerea a pes­ Ilfov, Dîmboviţa, Suceava, găsit aici o organizare şi în interiorul provinciei ro­ istoriei moderne a patriei, rioşilor ; 16,00
16,20 Coordonat
pionieri din fără se află a- te două milenii de conti­ Argeş, Buzău, Braşov; II civilizaţie constituită — mane, cit şi intre dacii li­ exponentul fidel al intere­ 16,40 Grupurile
casă, departe de meleagu­ nuitate a poporului nostru — Constanta, municipiul cea a tracilor, respectiv a beri şi cei din provincia selor clasei muncitoare, ale Kreiss ; 16,55 ;
cului ;
17,00
popor
rile Hunedoarei, imaginile pe meleagurile Daciei stră­ Bucureşti, Caraş-Severin, geto-dacilor — în spaţiul romană au continuat să e- întregului pagini de român. ştiri ; 17,05 Ra
eroism
Minunate
locurilor, ale oamenilor ei, bune, la Coşteşti a fost dez­ Galaţi, Mureş; 111 — Hu­ căreia s-au format apoi şi xiste permanente legături s-au înscris sub conduce­ femeilor ; 17,35
muzi
ale
terne
sînt vii, pentru că fiecare velită, în ultima zi a tabe­ nedoara, Olt, Teleorman, s-ou afirmat ca unităţi dis­ de viaţă materială, spiri­ rea Partidului Comunist Ro­ rele serii ; 20,
popas la frumuseţile ei na­ rei, o placă comemorativă- pe Prahova, Sălaj, Maramureş, tincte, de-sine-stătătoare, tuală şi politică, dezvoltîn- mân în timpul luptelor re­ folcloric cu Ion
turale, istorice, economice care stă gravat în marmură: Bistriţa Năsăud şi Dolj. popoarele care trăiesc as­ du-se astfel unitatea de voluţionare împotriva ex­ lexandru — Pin
pc
România
sau social-culturale, fieca­ „In semn de omagiu adus tăzi în această parte a con­ limbă, credinţă, obiceiuri. ploatării capitaliste, a mo­ trial contemp
re înlîlnire cu locuitorii ei luptei şi muncii poporului L. LICIU tinentului“. Spre sfîrşitul primului nopolurilor străine, pentru Memoria pămîi
începînd din a doua ju­ mileniu al erei noastre, lo­ independenţa, suveranitatea ncsc; 21,00 Buh
mătate a secolului al II-lea cuitorii ţării, dezvoltînd şi integritatea ţării noastre. 21.05 Cadenţe s
O zi într-o or.
i.e.n. bogata moştenire de tradiţiile organizării dacice Ceea ce n-a realizat şi Non stop muzi
cultură spirituală şi mate­ a obştilor, au reuşit să se nu putea realiza regimul
rială a tracilor şi dacilor a organizeze în formaţiuni burghez s-a înfăptuit oda­ ţey "<43ati4iua
cunoscut o mare înflorire statale proprii, cum sînt tă cu revoluţia de elibera­ INEft
care a dus la dezvoltarea statele feudale româneşti re socială şi naţională, an­
elementelor de organizare conduse de Gelu, Glad şi tifascistă şi antiimperialis-
DEVA : Solo
statală. Aşa cum se apre­ Menumorut, voievozi care tă de la 23 August 1944, în tria) ; Taina o
ciază în Programul Parti­ au luptat cu vitejie împotri­ momentul în care poporul ta) ; Conspir:
dului Comunist Român, „o va regelui ungar Arpad, a a devenit cu adevărat stă­ (Gradina dc v.
importanţă deosebită a avut politicii acestuia de jaf şi pîn pe destinele sale. NEDOARA ; : Dez
(Flacăra)
organizarea statală traco- cuceriri. Afirmîndu-şi hotă- Unitatea şi coeziunea tu­ irontieră (Si.
dacică ce a atins punctul rîrea de a-şi apăra inde­ turor fiilor României socia­ Drumul razelor
culminant în perioada re­ pendenţa şi de a-şi păstra liste, fără deosebire de na­ (Arta) ; Leii
gatului lui Burebista“. în- integritatea voievodatului ţionalitate, în jurul încerca­ (Constructorul)
ŞANI : Abba (
scriindu-şi numele între său, cronica „Gesta Hungaro- tei forţe politice călăuzi­ ventură in Alt
marile figuri ale antichită­ rum“ menţionează că Me­ toare — Partidul Comunist iembrie) ; Copi
chez
ţii, Burebista râmîne în is­ numorut a răspuns cu dem­ Român — constituie izvo­ Naufragiul (Republica
(Cu:
toria poporului nostru ca nitate trimişilor rege­ rul forţei şi trăiniciei de scriptum (Mi
una dintre cele mai lumi­ lui ungar: „Spuneţi lui nezdruncinat a orînduirii VULCAN : Miz.
;
LON
noase personalităţi. Marea Arpad, ducele Ungariei, noastre, garanţia apărării şi teafărul) pămîntulu
mul
operă realizată de către a- stăpînul vostru, că-i sin­ consolidării cuceririlor re­ iubirii (Minerul
cesta va fi „ridicată — a- tern datori, ca prieten unui voluţionare obţinute prin LA : Clntă vin
firmă tovarăşul Nicolae prieten, cu toate ce-i sînt toresc) : ANINC
(IV
Ceauşescu — lu un grad de trebuinţă, fiind el om lupta şi munca întregului tele călăului Popey
BRAD
:
foarte înalt în timpul lui străin şi ducînd lipsă de popor, chezăşia unor noi şi (Steaua roşie) ;
Decebal — eroul legendar, multe. Iar pămîntul pe care minunate victorii pe calea Prezentatorul (
socialismului
comunis­
şi
intrat în conştiinţa poporu­ l-a cerut bunăvoinţei noas- mului. de trepte : (Flacăr
GIU-BAl
Prim
lui nostru ca simbol al ne- (Casa de culturi
soi
sub
„Pe vatra milenară, scrutind spre viitor“ — spectacolul evocare de la Castelul Corvi- înfricării şi spiritului de O casă (Popular)
blnte
neştilor a fost un moment nălţător de aleasă mîndrie patriotică. jertfă în apărarea libertăţii Expozifla-tîrg „Săltata românească“ Ifigenia ; CAI
şi independenţei“. spunea „Buldoz
de cultură) ;
Vaporul alb
(Urmare din pag. 1) căl, Balşa. Premiul II, cîte ILIA : Suflete
1000 lei: C.A.P. Ilia, Vi- (Lumina).
Dor, leagăn şi iztomdă Oărăusii timnrifor ds munte ilor şi recomandărilor fă­ chente Lugojan, Chimindia,
Pre­
cute
diferite
prilejuri
Ioan
Henţ,
Săliştioara.
cu
de secretarul general al miul III, cîte 500 lei: A- li OTO
(Urmaie din pag. 1) — şi chipul minerului şef (Urmare din pag. I) registrat o economie de partidului, tovarăşul Nicolae sociaţiei economice inter­
de echipă de la Ruda, în­ combustibil de aproape 9 Ceauşescu, precum şi la re­
Rezultatele trai
le la greu. Iar cînd Mi- cadrat în argintul părului, ani la volanul autovehi­ tone. în perioada la care centa Consfătuire de lucru cooperatiste Bărăşti, Nico­ august 1980:
lae
Maier,
Ioan
Şoimuş,
hai, băiatul, mi-a zis „tată, e numai lumină. Eu am ve­ culelor sau în atelierele ne referim un accent deo­ cu cadrele din zootehnie. Murar, Sîntandrei. Men­
pornesc pe calea ta “, ce-am nit de la opinci şi de la de întreţinere. Oameni sebit s-a pus pe refolosi- în continuarea manifes­ ţiuni, cîte 300 lei: Asocia­ Extr. I : 34, 33
mai putut spune decît să mălai, şi azi am pe masă cum sînt Sabin George, rea şi recondiţionarea tării, comisia de organizare ţiei economice intercoope­ 77, 7, 24, 12, 87,
mi se umezească ochii! A- pîine albă. E păcat să nu Andrei Lascu, Visalon pieselor de schimb, în a tîrgului a stabilit pre­ ratiste Ilia, Ioan Farcaş, Roş­ Extr. a Il-a :
cum e în anul trei la Institu­ fii drept cu tine! Mi-a plă­ Blidar, Aurel Băceanu, condiţiile efectuării unor miile. Au fost acordate ur­ eam, Gheorghe Oprean, 31, 84, 74, 54,
tul de mine din Baia Ma­ cut lucrul şi muncind bine, Ioan Moraru, Moise Si- reparaţii de bună calita­ mătoarele premii în obiec­ Cîrjiţx. 28, 10.
re şi în toamnă voi fi bu­ am cîşligat bine, şi cîşti- moc — toţi şoferi — ca te. In atelierele coloanei te : Lâ ovine, Premiul I, cîte Extr. a IlI-a:
nic. Aici, la Brad, mi-e şi gînd bine m-am obligat să şi Romonoţ Panţilă, strun­ La bovine, Premiul spe­ 750 lei: ferma din Hăţegel 16, 34, 39.
leagănul, şi dorul, şi izbîn- muncesc. Să vă spun ceva: gar, şi Gheorghe Lupşa, — aflate în acest moment cial, în valoare de 5000 lei, a I.A.S. Haţeg, Asociaţia e- Extr. a IV-a: 3
în extindere — s-a orga­
da vieţii. nizat recondiţionarea pom­ a fost atribuit lui Lazăr conomică intercooperatistă 88, 57.
Sensul unei adinei iubiri pelor de injecţie şi cutii­ Cerbeleu, crescător de a- Simeria, Ioan Cic, Jieţ.
Extr. a V-a: 8:
de muncă şi de rosturile ei! nimale din satul Qcolişu Premiul II, cîte 500 lei: 48, 47.
— Asta este pîinea noas­ lor de viteză provenite Mare; Premiul I, pentru C.A.P. Turdaş, Trandafir Fond total de
tră cea mai frumoasă — de la toate coloanele vaci cu lapte, cîte 3000 Robotin, Balşa,. Traian Bră- 1 086 000 lei.
aşa defineşte Mihai Negoci, U.M.T.C.F. Deva. In pre­ lei: Asociaţiei economice tean, Buceş. Premiul III,
minerul şef de echipă da nici cugetul nici inima nu mecanic auto îşi înscriu zent circa 30 la sută din intercooperatiste Orăştie, cîte 300 lei: C.A.P. Sime­
la Valea Morii — munca te lasă să nu faci treabă lună de lună şi trimestru piesele introduse în ma­ fermei din Călan a I.A.S. ria, ferma Deva a I.A.S.
pe care o face aici de a- bună. Eu asta cred de 19 de trimestru numele pe şini cu ocazia reparaţii­ Haţeg, Ioan Moga, Balşa. Mintia, Roma Şandru, Bal­
proape un sfert de veac. Eu ani, de cînd lucrez aici în lista evidenţiaţilor în în­ lor capitale sînt recon­ Premiul II, cîte 2000 lei: şa. Menţiuni, cîte 200 Iei:
Timpul
am avut cinstea să fiu în­ mină, lucru de care m-am trecerea socialistă. diţionate. C.A.P. Mărtineşti, Ioan Bă­ C.A.P. Orăştie, Boşorod şi ziua de 19 proba
augti
tind miner de aici care a ţinut — că nu l-am min­ O activitate de aceas­ Activitatea micului co­ can, Stînceşti, Ioan Todea, Sarmizegetusa. Crescători­ in general ră-
experimentat abatajul de ţit niciodată. tă natură — conştiincioa­ lectiv al coloanei din Do- Balşa; Premiul III, cîte lor fruntaşi li s-au mai a- frumoasă, cu cc
va
st
mare productivitate din A nu-fi minţi lucrul! Un să, responsabilă — a con­ bra, succesele pe care lo 1000 lei: C.A.P. Silvaş, Pe­ cordat 55 premii individua­ bil. Vîntul intensifică
cu
rat
sub etaje. Am ajuns de lă stîlp pe care se sprijină dus, cum este şi firesc, obţin frecvent, argumen­ tru Murar, Mihăieşti, Şte­ le în valoare de 200 lei şi de cîmpie pină :
două la nouă tone de mi­ trainic credinţa de muncă. la rezultate bune. Bilan­ tează înaltele valenţe ale fan Antonie, Balşa. Men­ 60 premii în valoare de 150 Temperatura ma:
nereu pe post. In zilele Trei mineri, trei albine ţul primelor şapte luni şi priceperii, pasiunii şi dă­ ţiuni, cîte 300 lei, ferma lei fiecare. cuprinsă iar între 21
cea
n
grade,
noastre record, nu-s mulţi din fagurele de aur al A- jumătate din acest an din Bîrcea a I.A.S. Simeria, Pentru cei prezenţi la tre 8 si 13 grade
să ne întreacă, pusenilor, ujxfa farul fa ruirii în muncă, înscriin- Emil Fenişan, Haţeg, Ioan tîrg, ansamblurile folclo­ ţa ceaţă în loct
Mîndria şi demnitatea ptcihînlul tarii şi de vred­ consemnează transporta­ du-i pe cărăuşii drumuri­ Mariş, Archia. rice ale caselor de cultură de vint.
La
vr.
muncii ! nicie se dezvăluie tn toată rea peste plan a 19 000 lor de munte din această Premiul I, juninci! cîte din Haţeg şi Deva, precum roasă. munte, var
Cer
— Aici am încărunţit, măreţia lui, prin rodnicia tone lemne şi a 40 000 parte a judeţului printre 1 500 lei: ferma din A. Vlai­ şi formaţiile căminelor cul­ tare cu rafalt
dar nu-mi pare rău. Am faptelor, prin demnitatea tone piatră din cariere. La colectivele merituoase ale cu a I.A.S. Simeria, Asocia­ turale din Veţel şi- Şoimuş 100 m/h din non
(Meteorolog
est.
încărunţit în condiţii bune oamenilor. producţia obţinută s-a în­ U.M.T.C.F. Deva. ţia economică intercoopera- au prezentat frumoase şi clu : Vrasltyak I
tistă Beriu, Constantin Das­ bogate programe artistice.