Page 66 - Drumul_socialismului_1980_08

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ntt.

A
Sarcinile încredinţate comuniştilor • In loa!© unităţile agricole socialist©

sfrîns legate de problematica Acţiuni şi măsuri operative pentru

cu care se confruntă colectivul strângerea şi depozitarea paielor ic, oo Telex
1C,05 Prcze
făptu
taj-ai
Cu prilejul discuţiilor in­ ne revin şi, în funcţie de centrat atenţia în direcţia toate măsurile pentru buna 1C,35 Muzii
menit
dividuale sau "în adunările acestea, repartizăm respon­ creşterii calităţii lucrărilor, © Toate presele trebuie folosite intens, cu maximum organizare şi desfăşurare a IC,55 Ecrai
generale, birourile organi­ sabilităţi concrete fiecărui economisirii materialelor, de randament la balotarea paielor © Eliberarea terenu­ muncii, pentru mobilizarea „Toal
(epis<
zaţiilor de bază încredin­ comunist. pieselor de schimb, combus­ lui — o cerinţă de prim ordin pentru asigurarea fron­ şi folosirea din plin, la în­ 17,50 Aspei
ţează sarcini concrete fie­ într-adevăr, din analiza tibililor şi energiei, folosi­ tului de lucru necesar executării arăturilor de vară © treaga capacitate, a prese­ ediţie
cărui membru de partid în minuţioasă asupra documen­ rii raţionale a mijloacelor La adunatul paielor trebuie folosită toată forţa manuală lor de balotat, a mijloace­ folclo
funcţie de capacitatea de telor organizaţiei, din con­ de transport ele. Toate a- disponibilă. © Transportul trebuie făcut, utiiizindu-se din lor mecanice şi a atelajelor de li
pregătire a lui. Corespund fruntarea acestora cu reali­ cestea prin prisma unei cit plin atît mijloacele mecanice, cit şi atelajele cu trac­ cu tracţiune animală la 18,13 Tragi
18,25 Mult
acestea problematicii ce se tatea, ne-am putut da sea­ mai optime funcţionări a in­ ţiune animală. transportul şi depozitarea moas
ridică în faţa organizaţiilor ma că în organizaţia R.C.E. stalaţiilor de telecomunica­ paielor. Avindu-se în ve­ bim
do partid, sînl racordate ele fiecărui comunist îi revin ţii, a reducerii duratei me­ între lucrările agricole de renului, se impune ca o ne­ dere că nu peste tot pre­ 18,50 1001
19,00 Telej
la sarcinile cu care se con­ sarcini precise pe linie de dii a deranjamentelor în sezon care se află acum pe cesitate de prim ordin pen­ sele de balotat pot face 19,25Călăi
fruntă colectivul în activi­ partid (participare la întoc­ reţele. agenda celor ce muncesc tru a se asigura front de fată, numărul lor fiind in­ mea
tatea productivă ? — iată mirea materialelor ce se — Citeva exemple exacte pe ogoare şi care reclamă lucru executării arăturilor suficient, că unele dintre 19,40 Noi,
20,15 Mînd
întrebarea al cărui răs­ prezintă în adunările gene­ credem că ar susţine mai o maximă urgenţă în efec­ de vară. Situaţia actuală nu ele se mai defectează, iar — ci
puns am căutat să-l aflăm, rale, prezentarea de infor­ bine aceste afirmaţii. tuarea lor sînt cele care uneori lipseşte sîrma de le­ revol
de astă dată, în organiza­ mări politice, întocmirea u- — Toţi şefii formaţiilor privesc balotarea şi elibera­ poate să mulţumească. gat, nu Irebuie aşteptat ca 20,30 Film
«Slin
ţia de partid de la secţia nor articole la gazetele de de lucru sînt comunişti. Ei rea terenului de paie. Strin- lată cum se prezintă a- această lucrare să fie fă­ mier:
au sarcini permanente in gerea şi depozitarea în bu­ ceasta, pe consilii unice a- ţie a
Mustea organizatorică, de partid— sectorul lor. De exemplu, ne condiţiuni a paielor şi groindustriale, la data de cută numai mecanizat. Tre­ 22,05 Telej
inginerul Petru Sanislav, şe­ eliberarea de urgentă a te­ 19 august a.c. : buie mobilizate .^forţele u-
puternic ancorată, în îndeplinirea ful compartimentului C.T.C., mane, ţăranii cooperatori,
sarcinilor economico-sociale are sarcina să răspundă de Consiliul unic Balotat paie Eliberat teren locuitorii satelor, să pună iu
mina pe greble şi pe furci
calitatea lucrărilor de în­ 0 ' a %
R.C.E. (refele, cabluri şi e- perete, alto responsabilităţi treţinere, reparaţii, dezvol­ Brad 59,0 77,8 şi să adune paiele, iar fo­ BUCUR
chipamente), a Direcţiei ju­ în activitatea de propagan­ tare etc. Iosif Mureşan are Deva 56,1 66,9 losind atelajele să le trans­ < 1 '’~'’;îrogra.
Rad io juro
deţene de poştă şi teleco­ dă şi organizatorică), dar, sarcina să mobilizeze întreg Simeria 52,2 49,0 porte şi să le depoziteze la presei ; 8
municaţii Deva. moi ales, am remarcai buna colectivul la recuperarea Haţeg 51,2 50,3 fermele de animale. Timpul cliilor ; 9,i
— Biroul organizaţiei de orientare a biroului în re­ maximă a pieselor de Tuleşti 66,9 09,0 este foarte înaintat. Şi pen­ 9.05 Ră-Spi
bază s-a preocupat ca fie­ partizarea sarcinilor. •schimb, a subansamblelor Căian 41,3 40,8 tru a recupera tot ce nu lor ; 10,00
10.05 Muz
care din cei 53 de comu­ Dar să vedem în ce mă­ din aparatura defectă. Co­ Hunedoara 52,6 38,2 s-a putut face din cauza Din ţările
nişti care lucrează în co­ sură, prin sarcinile pe care munistul lancu Avram arc I lin 53,7 51,4 vremii neprielnice, trebuie Zi de ai
11.00
Uuli
lectivul nostru să primeas­ le primesc, comuniştii sînt sarcina recuperării şi folo­ Dobra 52,1 50,8 să ne mobilizăm acum şi, Microfom
că sarcini concrete, atît pe antrenaţi în rezolvarea u- sirii cit mai judicioase a ca­ Orăşlie 71,1 66,5 prin eforturi deosebite, să Avanpren
linie de organizaţie, cit şi nor probleme economice, blurilor telefonice. Augus­ Geoagiu 53,0 62,5 încheiem cit mai grabnic a- 12.00 Buli
în ceea ce priveşte produc­ dacă prin ceea ce fac sînt tul Ardeu, care lucrează la ceastă lucrare. Aceasta fiind Din cot
nostru :
ţia — subliniază Nicolae ei într-adevăr exemplu pen­ sectorul auto, răspunde de a cum se desprinde clar pentru toţi fact o dovadă a forţei şi capa­ pace ; 13.
Pogan, secretarul organiza­ tru colectiv. recuperarea şi economisirea din datele de mai sus, re­ răspundere că situaţia exis­ cităţii de organizare, mobi­ 15.00 Ciul:
ţiei de partid. Cele mai — La noi s-a împămînte- uleiurilor şi a combustibi­ zultate mai bune la balota­ tentă la ora actuală nu este lizare şi influenţare a ma­ Radiojurr
sani bl uri
multe dintre acestea rezultă nit un obicei. Cînd anali­ lilor. Alţi comunişti ca rea paielor au unităţile a- de natură să satisfacă pe selor de călre organele şi reşti ; ii
din discuţiile şi propune­ zăm problemele de produc­ Gheorghe Roman, Constan­ gricole din consiliile unice nimeni. Dimpotrivă. Toc­ organizaţiile de partid, -do­ cono mice
rile pe care comuniştii le ţie într-un sector de activi­ tin Rachieru, Viorel Păun agroindustriale Orăşlie, To- mai de aceea se impune vada- practică, exprimată român esc
Sfatul
m<
fa'- în adunările generale. tate (avem şase sectoare în se remarcă prin activitatea te.şli, Brad şi Deva, iar la ca, pentru accelerarea rit­ prin fapte, a eficienţei mun­ letin <le
De asemenea, cu ocazia cadrul secţiei), facem, de lor, atît în producţie, cit şi eliberarea terenului cele din mului de muncă, organele cii organizatorice şi politi­ limbii re:
discuţiilor individuale am regulă, adunare deschisă la în viaţa do organizaţie. consiliile unice Brad, To- şi organizaţiile dc partid, ce de partid, a activităţii tec mint
17,45 PrcI
repartizat sarcini concrete, care invităm toţi lucrătorii Rezultatele pe care colec­ teşti, Deva, Orăştie şi Geoa- consiliile unice agroindus­ conducerilor colective ale Orele sei
unele cu termen perma­ din acel colecliv. Le _dăm tivul secţiei R.C.E. le înre­ giu, unde s-a folosit şi triale, conducerile unităţi­ unităţilor agricole socialiste. de muzic
nent, majorităţii comunişti­ astfel posibilitatea să cu­ gistrează după 7 luni din forţa manuală la adunarea lor agricole socialiste de AllgllSt -
sov
lor. în plus, de fiecare dată noască cele mai importante acest an, atestă şi ele pre­ şi depozitarea paielor. Este stat şi cooperatiste, să ia N. BADIU den(e oră
tr>o
cind conducerea partidului probleme, iar cunoscîndu-le ocuparea organizaţiei de muzicale
ia o holărire, cinci din do­ să se mobilizeze alături de partid în vederea rezolvării stop mm
TIMIŞ O
cumentele de partid, din comunişti la realizarea sar­ sarcinilor de producţie, fap­ CU PLANUL Ii lat ea ni
c u v i n t ă f i l e tovarăşului cinilor. în altă ordine de tul că avînd în frunte co­ PE OPT LUNI Dialogul generaţiilor ţii pe c<
Nicolae Ceauşescu, secre­ idei, dată fiind activitatea muniştii, toţi lucrătorii sînt ÎNDEPLINIT selc pop
pa
cerea
tarul general al partidului, pe cure o desfăşurăm (mon­ antrenaţi în direcţia execu­ ale acfu
reies indicaţii şi direcţii noi tarea, întreţinerea şi repa­ tării unor lucrări de cali­ în întimpinarea zilei de (Urmare din pag 1» dc viată, din care 27 pe- 23 Alinas
cie acţiune, chibzuim ime- rarea echipamentelor de te- tate. 23 August, membrii coo­ -------------------------------------- Ireculi in energetică, o suc- gres inte
ditii asupra obligaţiilor ce lecomunica(ii), ne-âm con­ MIRCEA LEPĂDATU perativei de artă populară „Dacu lucrurile se prezintă ciută caracterizare a tinerc- ríe de 1
Ritmuri
şi meşteşuguri artistice aslfel — ne informează Do- litlui care munceşte aici. dv.: 21,ti
„Haţegana“ din Haţeg ra­ ■re! Malea, secretarul corni- Ftu schimbul de amabili- literară :
de
portează rezultate deose­ tetului de partid — este ţapi i-a determinai pe line- dicale cinstii
ir
bite în muncă. Astfel, pla­ pcniru cu, odată cil intra- iii cu care am discutat, să la 23 Alt
nul pe cele opt luni ale rea în funcţiune a centra- spună: „Dacă am reuşit să
anului a fost deja înde­ lei au Început şi cursurile ne încadrăm in acest mi­
J
plinit la următorii indica­ la actualul liceu energetic m nal colectiv, să ajungem MI
tori : producţia marfă, pro­ din Deva, liceu care ' de sa , muncim mai bme, men-
i
ducţia globală, livrări de mul{i ani a constituit prin- "^ cipartine generaţiei dc e-
mărfuri la fondul pieţei şi cipala noastră pepinieră dc nergeliciem cu mulţi am de DEVA :
cadre“
experienţa, celor cu mima J
tria) ; Tc
export. Se preconizează ca '. . „ veşnic lînără. Ion Damian, i) ; C(
piuă la sfîrşitul lunii să O zi obişnuita dc lucru. -¿sbliTibenu, Mircea Firlat, (Grădina
se realizeze suplimentar In secţiile şi atelierele cen- p i p j mulţi ultii NEDOARi
0 )a
e ru
(Flacăra)
sarcinilor de plan o pro­ Ir ulei am inhlnit energeli- tituie pentru noi exem- frontieră
cons
ducţie globală în valoare cicm care aparţin mai mul- modele Drumul
p]e
vii>
adevărllle
de 900 000 lei, o produc­ tor generalii. In pofida de- de hărnicie şi conştiinţă (Arta) ;
(Conslruc
ţie marfă de 800 000 lei, colajelor de virstă, ne-am profesională“. ŞANI : A
mărfuri la fondul pieţei de dat scama că acest colectiv Dialogul între generaţii venturâ '
peste 400 000 lei şi produ­ s iembrie) ;
I.M.M.R. Sirneria, sector II vagoane. Echipa de lăcătuşi condusă de Mihai Ştef mon­ c le foarte bine sudat, j)e continuă in cîmfnil muncii, chez (Rei
tează rulmenţi la un lot de roţi vagoane. se la export de 10 000 lei toii n anima acelaşi fel su- experienţa complelînd în Naufragiu
valută. Prem — aportul la înflori- mod j erjck danul anere.se, scriptum
rea continua a patriei so- ,i f arc. In VULCAN
cea farul);
do n(a de a lrm (Muncitei
Pe şantierele construcţiilor de locuinţe din Căi an ciahsle. fruntea colectivului, ca for- Blestemul iub
„La noi în uzină lucrea- (c -h nădejde ale produc-
temui
ză foarte mulţi tineri. Sînt tiei se află cei peste tiOO TRIL A :
absolvenţi de facultate, de de comunişti, oameni minu- (M un ci tor
SA : Frat
Cliar liad nu există restanţe, este fee pentru mai bine liceu, alţii îl urmează acum na(i care veghează zi şi citoresc) copil ;
la seral, dar toii sini harnici noapte pentru ca otelul Hu­
nea
şi biiceputi. Chiar dacă-i nedoarei să curgă şuvoi ne- iembrie) ;
O Zi DE MUNCĂ neşti, pe ici pe colo, unii zurile pricinuite de calitatea cu predarea pină la această cheamă Iiugo Hellerman întrerupt spre toate colt mi­ ţâ la Ya
roşie) ; C
— La bilanţul primelor tovarăşi care nu respectă slabă a finisajului prefabri­ oră a 144 apartamente din ori Florin Flafegan, Alexan-. le tării; pentru ca o parte partea
şapte luni ale anului in curs, programul de lucru, vin mai' catelor — ne spune Ion totalul de 194 planificate dru Bulgara ori Valeria din hrana industriei noas- zii (M
lotul 22 din cadrul Şantie­ tirziu ori pleacă mai devre­ Necşoiu, şeful formaţiei de pentru anul 1980. Pină la 31 Stanca, sînt cu lotci copii tre — cărbunele Văii fiului TIE : P
tria) ;
rului 2 al Trustului de con­ me de la muncă. De aceas­ zidari. Pierdem mult timp cu iulie a.c. la planul valoric a- buni“, lată, în cuvinte sim- — să ajungă la timp acolo căra) ; G
strucţii Deva se prezintă cu tă situaţie se fac vinovaţi şi refinisarea acestora. Alteori vem realizat 12,8 milioane ple, rostite dc maistrul unde este aşteptai ; pentru ochii tăi
realizări remarcabile. Nu nu­ unii maiştri (Ştefan Nedelcu, lucrăm la structurile de re­ de lei faţă de cele 9 milioa­ principal Mircea Firlat, cel ca noi lo/i să avem lumină (Casa de
Acuarele
mai realizarea şi depăşirea Iosif Popa), care nu întot­ zistenţă, dar primim mate­ ne prevăzute în planul pe care împlineşte 46 de ani şi căldură în case. Praf sub
planului la construcţia de lo­ deauna întocmesc un pontaj riale pentru etaj. int-regul an. I se spi
de
(Casa
cuinţe, dar şi predarea îna­ riguros. De asemenea, din — Ce ne puteţi spune re­ — Cantitativ lucrurile se RIA : Nu
inte de termen a policlinicii, cauza transportului cu auto­ feritor la utilajele care nu prezintă bine. Dar calitativ ? tari (Mur
a pieţei agroalimentare şi a buzele I.T.A., se întîrzie in lucrează la randamentul — Nu s-au înregistrat ca­ r" tul pentr
fabricii de piine din oraşul fiecare dimineaţă 20—30 de scontat ? zuri de refuz la recepţia o- mina).
Căian fac obiectul mîndrlei minute. — Din păcate există ast­ biectivelor construite de lotul
noastre muncitoreşti -—- ne — Cele mai multe proble­ fel de utilaje — ne infor­ nostru. Aceasta nu înseamnă
informează Augustin Creţu, me le avem la aprovizionarea mează Vasile Răduc, şeful că nu avem şi noi lipsuri, că ivr
secretarul organizaţiei de cu prefabricate — intervine formaţiei de fierar-bstoniştl. nu ne confruntăm cu anumi­
oartid. loan Furdui, şeful formaţiei Aceasta tot din cauza slabei te greutăţi. Le cunoaştem, Timpul
inţeiegem ca la de dulgheri montatori. De ritmicităţi a transportului şi atît conducerea, cit şi toţi ziua de
dumneavoastră toate merg multe ori stăm pentru că nu aprovizionării nu întotdeauna oamenii muncii care lucrează frumoasă
bine ? avem prefabricate. Ritmici­ corespunzătoare. Dar de plă­ pe acest şantier. Sîntem ho- noaptea ş
riabil ziu
Nu este vorba de au- tatea in aprovizionare lasă tit se plătesc chiar dacă tărîţi să facem totul pentru moderat,
tomulţumire. Comuniştii, toţi uneori mult de dorit. La fel stau. Şi asta nu-i bine ! a elimina aceste neajunsuri, 45—GO m
oamenii muncii de pe acest stau lucrurile în cazul apro­ să ajungem ca orice vom Temperaţi
fi cu prin
şantier sînt conştienţi că vizionării cu beton. Cei de CE SPUN FACTORII construi să poarte „calitatea grade, iai
este loc pentru mai bine. la staţia de betoane mereu DE RĂSPUNDERE? I". Dar pentru atingerea a- tre 21 şi
- - Concret, despre ce este se pling că au defecţiuni la Inginer Ion Ispas — şeful cestui deziderat trebuie să ceaţă dir
La* mun
vorba ? utilaje. lotului : existe o înţelegere perfectă, să cu cc
— Aproape nu există a- — Ar fi bine să audă mă­ —- in ceea ce priveşte atît din partea constructoru­ Atelierul minei Barza. Comuniştii Iosif Popa şi loan Vintul va
dunare generală de partid în car acum tovarăşii de la realizarea planului la con­ lui, cit şi a furnizorului şi Hula, doi dintre strungarii de nădejde ai atelierului. inlensi fic£
care .să nu fie abordat su­ I.M.C. Bircea, prin interme­ strucţiile de locuinţe, lotul 22 a beneficiarului. Foto: VIRGIL ONOR) din est
serviciu :
biectul disciplină. Mai intîl- diul ziarului, şi despre neca- se prezintă (la stadiul fizic) M1RCEA DIACONU
î