Page 67 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 67
® MIERCURI, 20 AUGUST 1980 Pag. 3
■ 0 mm 0 moaa/ , *
•ăl
!
«
!
I *
%
Iii in in i \ %
ii (rcpor-
! I © Noi înscrieri pentru calificare la locul de muncă se
ră inslru- *
«» fac la Petroşani, in vederea asigurării forţei de muncă
5 1 5
viteanţit : I necesare Fabricii de mobilă din Petrila. Acest obiectiv e-
ele ßns“ ! I •*
* După încheierea lucră a Daciei, cunoscutul pro Cum sînt specialist în istoria strămoşilor po conomic a luat fiinţă în cadrul programului de dezvoltare
Ia a 5-a rilor celui de al XV-lea fesor universitar Hadrian istorie modernă şi cu porului român am găsit şi ! economico-socîală a Văii Jiului şi este destinat în cea mai
estivalului ! * mare parte ocupării forţei de muncă feminine.
erjudeţean * Congres internaţional de Daicoviciu a ţinut oaspe nosc bine acest capitol din la Strabon. Am chiar o
a istorie găzduit de ţara ţilor o amplă şi interesan istoria ţării dumneavoas carte in pregătire despre I © Pe şantierul viitorului stadion municipal se acţio
onoexpres I noastră, un grup de par tră, nu prea ştiu multe istoria acestei regiuni. *
c şi fru- <* tă lecţie de istorie şi a nează consecvent în vederea grăbirii lucrărilor. Un mare
ee-o vor- ticipanţi — personalităţi răspuns la întrebările pu despre antichitatea daco Cînd mă uit la aceste ves S volum de muncă patriotică execută elevii de la liceele din
I marcante din lumea ştiin română. Astăzi am văzut tigii antice am sentimen *«
% se de oaspeţi. Cu acest localitate şi tinerii de la I.M. Livezeni, I.M. Dilja, I.U.M.P.,
ţifică — a vizitat ieri prilej, am notat cîteva o- însă admirabile construc tul regăsirii unor rădă I.R.I.U.M.P. De curînd au fost montate încă 10 cadre ale
in ţara \ cîteva monumente şi locuri ţii antice, iar informaţiile cini comune. Noi, cei din ! * tribunei şi au fost terminate lucrările de canalizare.
i istorice aflate pe terito pinii ale membrilor grupu date de profesorul Daico America Latină, în propor
riul judeţului nostru. lui de istorici privitoare viciu s-au dovedit extrem ! O Ansamblul artistic „Mindra" al Casei de cultură din
libertăţii ! la antichitatea daco-roma- ţie de cincizeci la sută %
itrio Li ce şi » Printre obiectivele vizi de interesante pentru mi sîntem de origine latină. Petroşani a cucerit meritate aplauze în staţiunea Geoa-
tate s-au numărat cetăţi nă precum şi impresiile ne, chiar dacă nu sînt un Sîntem foarte apropiaţi I giu-Băi, unde a fost oaspetele oamenilor muncii aflaţi Io
c î „Intre I acestora despre recentul «
ele“. Pre- V le dacice din Munţii O- specialist al domeniului. deci. chiar dacă din punct odihnă şi tratament.
3 produe răştiei, Castelul Corvineş- Congres internaţional de Vizita de azi la aceste de vedere geografic ne \
le filme 5 1 tilor, Biserica monument istorie de la Bucureşti. aflăm la mare distanţă. « © O reuşită competiţie de şah a avut loc recent la
»1 monumente înl-a dat. ima
din Densuş şi Sarmizege- Dr. Weis Eberhardt, Privind aceste monu S Petroşani. Au participat peste 30 de concurenţi, reprezen-
1 tusa romană. profesor universitar la U- ginea unul trecut istoric % tînd secţiile de şah „Utilajul", „Minerul“ Dilja, „Construc
* impresionant, de aceea ţin mente ini se confirmă
Puternic impresionaţi niversilatea din München: să mulţumesc autorităţilor faptul că lumea antică torul minier", „Concepţia" (toate din Petroşani), Casa pio
1 de măreţia vestigiilor is „Despre Congresul in din judelui dumneavoas daco-romană a avut un i nierilor şi Preparaţia (din Lupeni). Competiţia a fost cîşti-
«
* torice, readuse în actuali ternaţional de istorie dc la înalt grad de dezvoltare, gată de echipa Asociaţiei sportive „Constructorul minier"
6,00 Ra
in ei ii; ,w i I tate^ de aniversarea a Bucureşti la care am luat tră pentru organizarea şi fără îndoială acest te ! % Petroşani.
reuşită a acestei excursii“.
CO Revista * 2050 de ani de la consti parte pot să afirm ca alît zaur de cunoştinţe a ser
irul meîo- tuirea primului stat dac ambianţa cit şi organiza Ruiz Be.itriz, profesoară !
n <le ştiri ; I rea au fost la înălţi la Facultatea de litere şi vil urmaşilor, adică po
;s cultă tori % centralizat şi independent me. Mesajul preşedintelui porului român de azi“.
de ştiri ; de sub conducerea lui filozofie a Universităţii
liant ; 10,30 ! Burebista, oaspeţii s-au României, domnul Nicolae naţionale mexicane din Dr. John Fletcher, cer S
*
►te ; 10,45 * Ceauşescu, a dat Congre Ciudad de Mexico : cetător Ia Universitatea ?
glorio; asă ; interesat îndeaproape de Aston din Birmingham, i Să înfierăm cu tărie tend*n e!e
jtiri ; 11,05 S istoricul acestor construc sului încă de la început ,,Aş avea multe de spus Anglia : *
rilor ; 11,35 ţii, despre metodele de dimensiuni deosebite pe despre ceea ce am văzut
radio - tv. ; « astăzi. Nu ştiam decît pu „Sarmizegetusa dacică S de sustrageri di avutul obştesc
ştiri; 1*2,05 cercetare, conservare şi plan ştiinţific, uman şi este unul din cele mai »»
folclorului ! popularizare a acestor a- politic. Un congres de o ţine lucruri despre fru
lîntece! de asemenea amploare pre moasa dumneavoastră ta impresionante monumente ! Costache Macavei, Elena
a I Li i 3 ; dovărate mărturii peste precreştine. Este uimitor % loan, Vasile Oancea, Lu-
iţilor ; 16,00 ¡ veacuri a vieţii şi per supune o organizare per ră. înainte de Congresul faptul cum dacii au ridi creţia Popa, Kormoşi Şte
rdonate e- ¡ manenţei poporului nos fectă, şi România s-a a- de la Bucureşti am făcut cat aceste construcţii în I % fan, Vasile Bran, Felicia
» Mari an-
muncito-
tru în spaţiul carpato-da-
chilat de ea cu succes.
studii asupra lui Herodot
locuri greu accesibil? 1
; 17,00 Ru- j nubiano-pontic. Colegii români precum şi şi aşa am luat cunoştin Mi-a reţinut atenţia fap ! * mentare ale muncii şi con Dumbrăviţean, loan Borza,
5 Şlagărul
Ignorînd
principii
ele
Constanţa Ghiţescu, Pclru
cenii; 16,55
făcut
studenţii
ţă despre istoria daco-ge-
Sus, in Munţii Orăştiei.
au
totul
tul că aceste construcţii,
n
7,05 Odă în c ntr 0 primei cap tale ca să ne simţim minunat lilor. Amănunte riesnre ce demonstrează un înalt vieţuirii, ale eticii şi echi Cirescu, Kerekeş Alexan
17,23 Cîn- 1 dru, Petru «Popovici, Ro-
tm ţară : \ nivel do dezvoltare, au * tăţii socialiste, unii indi bert Bogdănescu — care
»rale ; 18,00 văzut Imperiul roman aflat
Concert la apogeul său, de unde 1 vizi se pretează la acte ce locuiesc în Deva.
ară : 20,30 I se înţelege acum mult mai nu fac cinste colectivităţi E adevărat, cantităţile
20,45 Ca-
00 O zi în- bine împletirea celor lor în care muncesc şi sustrase, per individ, nu
1 Bijuterii două civilizaţii antice. Du
3,00 Non Irăiesc. Cu ocazia unui sînt mari. Dar ţinînd sea
turn. pă modul cum decurg a- % control efectuat în doar ma că sustragerile sînt...
>,00 Actuá cum lucrările de săpături două zile de către orga
is Inscrip- şi restaurare cred că nu 1 recolta în urma a doar
,ării : Ma- nele de miliţie ale muni două controale şi, adunînd
ib condu- peste mult timp veţi reda * cipiului Deva, la ferma de aceste kilograme, paguba
făurifoare lumii una din cea mai im
•ic de la punătoare creaţie a anti ! legume a l.A.S. au fost de adusă avutului fermei este
í-lea Con- *
I de isto- chităţii clasice. Mi-ar fa I pistaţi 17 cetăţeni — ma însemnată.
eşti: 20.30 ce plăcere să revăd aces * joritatea muncitori zii ieri Noi toţi trebuie să dez
•as et o fonul
Emis iun ea te locuri peste citiva ani la fermă — care au sus aprobăm asemenea prac
iei prinos cînd săpăturile vor scoa \ tras între 3 şi 5 kg cartofi,
ersuri de- le la lumină alte comori. * tici şi tendinţe care ştirbesc
bători de Ţin în final să aduc mul î varză, ceapă sau castra avuţia obştească şi care ca
ţumirile mele autorităţilor % veţi. duc o umbră muncii cin
judeţului pentru această ! Iată numele acestora : stite şi demne a majori
I frumoasă şi reuşită expe * Nicolae Basarab şi Gheor- tăţii cetăţenilor acestui
diţie“. ghe Ivancov (încadraţi la
S judeţ şi ui patriei.
*
jnny (Pa CAROL DROZD S.U.T. Deva), Petru Si-
jului (Ar- Verigii ¿ii« mi:«oarei existenţe dacice. I lagy, Constantin Princiu, VALI ARDGLEANU
» tăcer ' %
i) ; HU- i
v dineurile
di^mînt la
urgistul) ;
le soare N-am reuşit la Bucu aceasta — echipă jucînd tant este ca băieţii să în uităm că pe Dinamo au
saloanelor De ia corespondenţii voluntari reşti. Ar fi fost şi greu acasă! — s-au retras i- ţeleagă acest lucru şi să jucat şi Gabor şi Rednic
PETRO-
irca) ; A- ) s-o facem. Dinamo o un mediat după pierderea menţină ştacheta ridica — 19 ani, şi Klein, Petcu
a (7 No- mit. Şi, împotriva mituri mingii, la îndemnurile ul tă. S-a venit la meci ca şi Nicşa — 21 de ani, dar
îui San- CU EFORTURILE UNITE ziua de 23 August cu re \ lor e greu să joci. Pe bă timative ale lui V. Stă- la un derbi. S-au făcut care trebuie să înţeleagă
LU PENI : ALE OBŞTII zultate deosebite. Astfel, de
ral) ; Post \ ieţi i-a copleşit nu numai nescu : înapoi! înapoi!, pariuri în care cola noas că „valoarea nu aşteaptă
Pitoresc) ; To(i cetăţenii comunei la începutul anului şi piuă \ numele lui Dinamo, ci şi în propriul teren, aş- tră a fost la un nivel ri numărul anilor", că sin
bilii (Lu acum a realizat o produc cei peste 30 000 de spec teptîndu-ne acolo, mic- dicat. S-au emis pretenţii
na inimă noastre slut antrenaţi şi ţie fizică suplimentară in \ gurele lucruri valabile, în
LONEA : participă la activitatea edi- tatori, plus alţi 10-15 000 şorînd spaţiile, mizînd ei, la rezultat ca şi la joc. fotbal ca şi oriundo, ra
jlui. bles- litar-gospodărească şi de în valoare de aproape 400 mii \ rămaşi în afara stadionu Dinamo, pe recuperarea Este deja un cişlig. Acu mio seriozitatea, pasiunea,
erul) ; PE- lei. depăşindu-şi sarcinile lui, cu speranţa de a
i poetul frumuseţare a satelor. Ast de plan cu 27 la sută. (T. \ balonului şi contraatac. mulările se fac în timp. munca, dorinţa de mai bi
ANI NO A- fel, datorită eforturilor co prinde, totuşi, în ultima S-a spus, speculîndu-se, că M-a îngrijorat totuşi ti ne. Am reuşit la Corvinul
lui (Mun- mune ale obştei s-au con Vasiu — llia). \ clipă, un bilet la... negru. am făcut anlijoc. Greşit I miditatea excesivă a uno
NI : Pii- struit 3 km de drum la Po ANGAJAMENTUL VA FI Saltul era, şi la asta ar să determinăm schimba
le (7 No- S Aş vrea să văd şi eu o ra dintre băieţi, neputin rea unei mentalităţi. Am
: Vacan dele şi Dudeşti, două po ONORAT INTEGRAL fi trebuit să mă gîndesc echipă la Hunedoara fă- ţa lor de a trece peste reuşit să-i facem pe băieţi
ts tea ua duri şi două podeţe la Ste- \ mai mult, prea brusc şi
3ZA : De jărel ; s-au încheiat lucră Aflaţi in întrecere pen prea mare. Corvinul în să înţeleagă că viaţa esle,
a oglin- tru îndeplinirea angajamen \ în primul rind, o stare dc
ORAŞ- rile de alimentare cu apă telor privind gospodărirea derbiul campionatului I
rul (Pa- a gospodăriilor populaţiei \ Contra lui Dinamo, care spirit. N-am reuşit să-i
;pte (Fla- din Luncoiu de Sus şi se şi înfrumuseţarea satelor, 1 a refuzat stadionul „23 Cronica mea facem pe spectatori să în
-DÀI : In locuitorii din comuna noas I ţeleagă aceleaşi lucruri.
şa lume fac asemenea lucrări la un tră au realizat piuă acum August“, a fost reprezen
HAŢEG : număr de 4 gospodării în tată de doi observatori la Ei au rămas la fel, cu
; BRAZI: Luncoiu de Jos. Tot aici, lucrări edilitar-gospodăreşti Slatina, cu 7 internaţio toate că Corvinul joacă
CALAN : şi de înfrumuseţare în va
luldozerul la căminul cultura] s-a a- loare do aproape 500 mii l nali în echipă, plus o tac cînd ceea ce noi am fă un nume, imposibilitatea altceva, cu toate că face
; SIME- juns cu construcţia la plan- tică de joc precaută, cu cut acolo. Fiţi convinşi că lor ca, odată intraţi în spectacol, marchează go
fărâ lău- şeu prestîndu-se peste 1 500 lei, faţă de G00 inii lei, cit \ retrageri în propriul te i-am lua din faşă, sufo- teren, să respecte sarcini luri, cîştigă. La Braşov,
:,TA : To- prevede angajamentul a- cîndu-i. Dinamo, pruden într-un meci anost, spec
ilec (Lu- ore de muncă patriotică. nual şi care va fi onorat \ ren, după pierderea min le de joc şi să reuşească
Toate aceste lucrări se rea integral. Acum se acţionea gii, fără presing şi fără tă, temătoare, a preferat a-şi impune atit ritmul, tatorii au cîntat, au a-
lizează prin eforturile co ză la construcţia unei noi \ ambiţie! Deja asta este să se retragă şi să aştep cit şi stilul do joc. Dar a- plaudat, au susţinut echi
mune ale obştei şi în inte şcoli în satul Crişan, mo \ prea mult. Băieţii n-au pu te. Oare fotbalul nu se cesta esle apanajul mari pa locala Oare suporte
resul ei, cu sprijinul per tut, mai ales in condiţii joacă pe întreaga supra lor valori, al jucătorilor rii noştri nu pot face a-
manent al consiliului popu dernizarea drumului Ribiţa— \ le unei deplasări la faţă de teren ? cu maro experienţă. Vor eelaşi lucru ? Nu pot să
lar comunal. (L. Pelruţ — Crişan, amenajarea şi lăr \ Bucureşti dezastruoase — Oricum, ei şi-au atins
il pentru Luncoiu de Jos). girea drumului Dumbrava scopul, cele două puncte, reuşi ei vreodată să de ne facă să simţim că ju
t: Vreme de Jos — Dumbrava de Sus, \ transport şi cazare — să vină ceea ce noi dorim ? căm pentru ei ? O echi
rul senin l se adune şi să dea ceea şi aici intervine greşeala Cu siguranţă că da. Avem
iţa si va- UNITATE FRUNTAŞA pe care s-a montat şi o li ce e mai bun în ei. Am mea. Trebuia la un mo pă entuziastă, ca a noas
va sufla să metalică pe o lungime Í ment dat să ieşim la joc. nevoie numai de răbda tră, are nevoie de ■ entu
ificări de Colectivul secţiei de tri de 460 m pentru marcarea greşit eu, în primul rînd, re şi sprijin. Deocamdată
din est. cotaje din Ilin, format din- porţiunilor accidentate ale mizînd pe orgoliul dina- N-am înţeles că publicul ziasm şi în tribună. Am
lime vor moviştilor pe care nu-i aştepta şi altceva de la echipa, modul ei de ma vrea sa veniţi la stadion
9 şi 14 tr-o mină de femei harnice acestui drum, precum şi la ( noi. Poate că era prefera nifestare, rezultatele, jocul pentru a \ă bucura aşa
xime in şi talentate, datorită stră electrificarea ultimului sat credeam în stare să asis ei spectaculos — îndeo
ie. Izolat daniilor şi eforturilor susţi al comunei — Dumbrava de \ te nepăsători la schimbul bil un 0—3 pe atacurile sebi acasă —, golurile cum şi noi, jucătorii, ju
noastre
şi
contraatacurile
nute pe care le depune, Sus. în aceste acţiuni s-au \ nostru de pase, retraşi în cam bururîndu-ne. Să în
frumoa- propriul teren şi pe care lor, decît acest 0—1 ca marcate ne impun ca o cepem, împreună, de sim-
ibil ziua. reuşeşte să-şi depăşească evidenţiat cetăţenii V. To- \ i-aş fi vrut decişi să iasă un gust amar.
aderat cu lună de lună sarcinile de ma, I. Golda, V. Avram, revelaţie. Să nu-i cerem bătă. Vă -aşteptăm.
—80 m/h plan şi să fie fruntaş pe co I. Pîrva, Gh. David, I. Bîrna, \ la joc, să facă presing. Din acest meci am cîş- mai mult dintr-o dată,
polog de N-au făcut aşa. In loc de tigat totuşi ceva. Impor- chiar dacă dorim. Să nu MtRCEA LUCESCU
icenco). mună. Acest mic şi harnic A. Raţ, I. Hancheş şi alţii,
colectiv de femei întîmpină (E. Jiman — Ribiţa). {