Page 69 - Drumul_socialismului_1980_08

üiblioiecâ Jná^nUiW >
i
TOATE ŢĂRILE, UNITI-VÄ !
IN INTIMPINAREA

De ia începutul anului, căreia rezultatele au iost
cele mai bune rezullale pe măsura seri * •¡lăţii şi
le înregistrează colecti­ abnegaţiei cu care mun­
vul sectorului II, iar din cesc. Astfel, ei au dat
cadrul sectorului se evi­ „cale liberă, peste sarci­
denţiază formaţia condusă nile de plan la zi, la opt
de Nicolae Bokor, cîştigă- vagoane de marfă, adău­
tor al locului I pe între­ gind un plus la producţia
prindere în întrecerea so­ netă de peste 96 000 lei.
cialistă pe semestrul 1 a.c. în acelaşi timp, chibzuind
şi al locului iii pe Va­ gospodăreşte metalul şi e-
lea Jiului. Producţia rea­ nergia electrică, ei au c-
lizată peste plan de bri­ conomisit 2,5 tone oţel şi
gada lui Nicolae Bokor, 1 200 kWh.
de la începutul anului şi
piuă la zi, se cifrează la CU TREI LUNI
mai mult de 3 i>00 tone de MAI DEVREME
cărbune, cu o depăşire a Colectivul de muncă a)
productivităţii muncii pla­ lolglui 22 din cadrul şan­
RANDAMENTE SPORITE nificate de 800 kg/posl. tierului 2 al T.C. Deva, se
ÎN ABATAJE prezintă, în cinstea măre
DECADA RECORD
Minerii din Aninoasa ÎN PRODUCŢIE ţei sărbători de la 23 Au
întîmpină ziua de 23 Au­ gust, cu noi şi remarca- )
gust cu inimoase realizări De nenumărate ori co­ bile realizări. De curind, ţ
Anul XXXII, nr. 7088 JOI, 21 AUGUST 1980 lectivul de munca de la pentru balastiera Bretea i
în producţia de cărbune.
I.M.M.R. Simeria a dove­ s-au dai în folosinţă 500 1
dit că ştie să se mobili­ ml de cale ferală şi o ^
zeze in mod exemplar rampă de expediţii. ^
0 aniversare cu adinei rezonanţe, in anul în care sărbătorim 15 ani de la Congresul pentru a-şi realiza şi de­ De remarcai că obiec- ,
păşi sarcinile de produc­ tivele menţionate au fost 1
ţie. Săptămina trecută,
al IX-lea al partidului, de eînd în fruntea partidului se află tovarăşul NSCOLAE CEAUŞESCU muncitorii de aici au or­ predate cu trei luni mai ţ
ganizat o decadă de pro­ devreme faţă de termenul ^
ducţie record, în cadrul planificai. j

1980, an de referinţă ! Pen­ Nicolae Ceauşescu la cîrma luţlonare iniţiate de Congre­ taţii socialiste. Adeziunea en­
tru întregul partid şi popor, destinelor poporului român sul al IX-lea al P.C.R., defi­ tuziastă a întregului popor la
pentru toţi cei ce trăiesc şi reprezintă ani de istorie nite de tezele, ideile şl re­ proiectul noii Constituţii, a-
muncesc pe pămîntul Româ­ nouă, revoluţionară, a patriei, comandările din excepţiona­ doptarea ei in unanimitate,
niei socialiste, anul 1980 va de puternic avînt creator în lul Raport prezentat de to­ la 21 august 1965, de către
rămine ca un autentic punct construcţia socialistă. varăşul Nicolae Ceauşescu, Marea Adunare Naţională a
de referinţă — este anul în Aşa cum se arată in Me­ se înscriu şi măsurile privind marcat cuprinderea în legea
care întregul popor sărbăto­ sajul adresat tovarăşului dezvoltarea şl înflorirea na­ fundamentală a normelor de
reşte cu entuziasm şi anga­ Nicolae Ceauşescu de către ţiunii şi a statului socialist. drept impuse de victoria de­
jare împlinirea a 15 ani de Comitetul Politic Executiv al Congresul al IX-lea are finitivă a socialismului în
la istoricul Congres al IX-lea C.C. al P.C.R. cu prilejul a- meritul istoric că a sesizat România.
al partidului, de cînd în frun­ niversării a 15 ani de la faptul că victoria definitivă a In concordanţă deplină cu
tea partidului şi a statului se Congresul al IX-lea al parti­ socialismului în patria noas­ stadiul de dezvoltare al orîn-
află cel mai iubit fiu al po­ dului, Congresul din 1965 „a tră a dus la profunde schim­ dulril sociale din patria noas­
Ofin
tone
cărbune
Paroşeni
aproape
8
porului român, tovarăşul constituit un moment de în­ bări soclal-economice în în­ tră, noua Constituţie înscrie peste l.M. plan de la — începutul anului, succes la de care şi-a extras
adus
Nicolae Ceauşescu. semnătate crucială în viaţa treaga structură a societăţii, la loc de cinste hotărîrea ca contribuţia şi brigada condusă de Nicolae Tereblecea — in
Rememorînd -istoria celor 15 social-politicâ a ţării noas­ fapt ce a făcut ca vechea ţara noastră să poarte nu­ centrul imaginii.
ani-lumină, partidul şi po­ tre, a inaugurat o perioadă Constituţie, elaborată in 1952, mele de Republica Socialistă
porul român apreciază în u- de dinamism fără precedent să nu mai corespundă. Pro­ România. Totodată, Constitu­
nanimltate că această etapă in dezvoltarea societăţii so­ iectul noii Constituţii, supus ţia are în vedere caracterul
a fost cea mai rodnică din cialiste româneşti, de uriaş dezbaterii întregului nostru unitar al statului şi sublinia­
întreaga istorie a României, avînt creator al maselor popor, a reflectat transformă­ ză că poporul — deţinăto­
că cei 15 ani ce au trecut populare“. rile şl a consfinţit victoriile rul suveran ol întregii puteri
de la alegerea tovarăşului în rîndul prefacerilor revo- dobîndite în făurirea socie- — este stăpin pe soarta sa,
pe bpgăţiile ţării, işi făureş­
te în mod conştient propria
istorie.
i
Prezintă o importanţă deo­
Azi, 21 august 1980, a- naţionalilate, a afirmării deniocratismului socialist —
niversăm 15 ani de la data multilaterale a demnităţii şi sarcinile ce se puneau în sebită pentru definirea ca­
adoptării Constituţiei R.S.R. personalităţii omului, con­ faţa. poporului neputînd fi racterului orînduirii noastre
— dată cînd, în atmosfera structor al socialismului, îndeplinite decit cu partici­ sociale, prevederea constitu­
sărbătorească a grandioase­ făuritor conştient al pro­ parea activă a maselor largi ţională care consfinţeşte ro­
lor împliniri ale istoriei, priei sale istorii“. de oameni ai muncii. lul Partidului Comunist Ro­
Marea Adunare Naţională Fiind o expresie a reali­ Răspunzînd acestor cerin­ mân de forţă politică condu­ I.C. Orăştie, secţia sculărie. Muncitorii loan Oprlşoiu şi
a adoptat în unanimitate tăţilor actuale ale stadiului ţe, Constituţia din 21 au­ cătoare a întregii societăţi, ca Dorin Oprişoiu — ta.tă şi fiu — execută reparaţii de
foarte bună calitate şi in termen,
bucurîndu-se de stima
noua lege fundamentală a de dezvoltare a societăţii în gust 1965 — în vigoare as­ colectivului in care muncesc.
României — Constituţia so­ care ne aflăm, elaborarea tăzi cu modificările cc i (Continuare în pag. a 2-a)
cialismului victorios. noii Constituţii a răspuns s-au adus ulterior — re­
Reflectind cuceririle re­ unei necesităţi obiective, flectă viaţa nouă a ţării şi
voluţionare obţinute de po­ nevoii de a se făuri cadrul poporului român, făurită şi idealuri, pentru binele obştii î
porul nostru sub conduce­ juridic fundamental cel mai sub conducerea partidului.
rea Partidului Comunist adecvat pentru a se asigu­ Document politic şi ju­ I
R o m â n — „Constituţia ra dezvoltarea ascendentă ridic de o importanţă ma­ tul, pe măsura dezvoltării rea economică a C.A.P. A-
României socialiste — aşa a patriei noastre. joră, Constituţia clin 21 au­ industriei, a pus la dispozi­ ceas/a a dus, cum era şi fi­ î
cum arăta tovarăşul Nicotae Victoria deplină şi defini­ gust 1965 prezintă o seamă ţia agriculturii tractoare şi resc, la dezvoltarea ccono- S
Ceauşescu în Raportul pre­ tivă a socialismului în pa­ de trăsături caracteristice. Jeledinţul de azi, un sal maşini agricole tot mai mo­ mico-socială a salului, la
zentat la 20 august 1965 în tria noastră şi, pe temeiul Prima trăsătură esle a- Î aşezai sub streaşină de pă- derne, seminţe selecţionate creşterea nivelului de trai. I
faţa Marii Adunări Naţio­ ei, desăvârşirea unităţii mo­ ceea că ea reprezintă Con­ dure, in sus ¡>c Valea Măr- şi animale de rasă, îngrăşă­ Secţia de mecanizare, că­ i
nale — reflectă împlinirea ral-politice a întregului po­ stituţia socialismului victo­ I tineşliului, a cărui obirşie minte chimice, credite şi alte minul cultural, casele noi, «
aspiraţiilor de libertate a por în fu rut P.C.R., impu­ rios, Constituţia desăvârşi­ J se pierde în negura vremu- mijloace care au făcut să faptul că televizorul, frigi­
celor ce muncesc, ea re­ neau modificarea Constitu­ rii construcţiei socialiste. I rilor, işi făureşte prin mun- sporească rodnicia păminlu- derul, maşinile dc spălat şi i
prezintă carta libertăţii şi ţiei din 1952, ale cărei dis­ * ca înfrăţită a [iilor săi, lui,puterea economică a cele dc cusut, nu mai sini
suveranităţii naţionale, a poziţii privind baza econo­ NICOLAE STÎNEA români şi maghiari, o isto- cooperativelor agricole, avu­ a noutate pentru nimeni, i
înfloririi naţiunii sociali ite, mică, structura de clasă şi vicepreşedinte J rie nouă. Istoria vieţii noi ţia obştească şi venit urile precum nu mai sini o nou­ %
a egalităţii depline în drep­ raporturile dintre clase erau al Tribunalului judeţean a începui şi aici, ca in în­ personale ale cooperatorilor. tate nici autoturismele mie I
turi pentru loţi cetăţenii depăşite. Se impunea în I treaga tară. odată cu cli-
patriei, fără deosebire de plus, o adincire continuă a (Continuare în pag. a 2-a) J bernrea tării de sub doini-
j naţia fascistă. înfăptuirea
» actului de la 23 August
| 1941 a însemnul începutul
î unei ere noi în istoria pa-
La Jelcdinţi. mărturie a-
Î triei şi a poporului român. ceslui fapt, stă averea ob­ sîni în număr dc 17 în a-
cest sat.
Anii socialismului au dus.
j din etapă în clapă, la Irans- ştească a cooperativei care Ziua de 23 August — ma­
! formări revoluţionare în a crescut de la 300 000 în rca sărbătoare a oamenilor
' via/a economico-socială a 1956, la aproape 6 milioa­ muncii din lubrici şi de pe
satului românesc, Iransfor- ne lei în 1980. Cele o graj­ ogoare, indiferent dc naţio­
\ mări care au făcut ca mun- duri care au alimentare cu nalitate — este întîmpimită
| ca celor ce trudesc pe o- apă, cele 2 magazii dc ce­ şi cinstită şi dc către ţăra­ I
J goare să fie an de an tot reale şi 4 şoproane pentru nii cooperatori şi mecaniza­
furaje, instalaţia dc pre­
i mai prosperă şi înfloritoa­ parare a furajelor, cele torii din acest sal cu suc­ i
re.
cese de prestigiu. Animali »
Aici, unde convieţuiesc de două autocamioane şi trac­ de înalte sen!¡mente patrio­
I veacuri români şi maghiari, torul remorcă, faptul că tice şi dc marc responsabi­ \
* în urmă cu 24 de ani, la mulsul vacilor se face cu litate civică, ţăranii coope­ k
| îndemnul partidului, oatne- aparate electrice, automat ratori şi mecanizatorii, ro­ \
' nii şi-au unii împreună pă­ saivanul pentru oi, creşte­ mâni şi maghiari, din fc-
ţi mînlurile şi au pus lemc- rea producţiei de cereale Icdinli au acţionai toii ca i
" lie unei cooperative agrico- cu 1000—1500 Itgfha, spori­
' le de producţie. An de an rea efectivelor şi a produc­ N. BAD1U
Prefacerile profunde petrecute în viaţa ţării se reflectă şi în Înfăţişarea satelor şi munca înfrăţită a fost lot ţiei animaliere demonstrea­
comunelor. Iată cum arată azi Vaţa de Jos, unde noile obiective ridicate in aceşti arii % mai rodnică. Partidul şi sta- ză saltul făcut in dezvolt a- (Continuare in pag a 2-a)
dau un aspect modern bătrînei localităţi rurale. Foto: VIRGIL ONOIU