Page 7 - Drumul_socialismului_1980_08

072 @ S) MB AT A, 2 AUGUST 1980

Asigurarea cu forţă de muncă Ceea cc trezeşte o nccondi- \
ZIUft8S ţionată simpatie în noi, vi- l
zionînd filmul este imaginea
!a nivelul tehnologiilor moderne fidelă pe care o primim \
acanţă despre munca plină de ab- ţ
il clin ora- nurile domnului Ilcnnan. şi
raid torii sînt recrutaţi din \ Turior Negoiţă : negaţie: a. lucrărilor Minis- i
g şi pricte- (Urmare din pag. 1) sau sînt în curs de a do- a superiorilor lui din re­ ierului de Interne, despre ’
bîndi, o meserie prin for­ rândul cadrelor telmico-in- j „JOCUL DE-A ţeaua de spionaj „intelec­ acei oameni modeşti, care \
ural — ar- Creşterea producţiei de mele de pregătire din între­ ginereşti cu bună pregă­
ortáv. Din j ÎNCREDEREA" tual“ sînt dale peste cap, ba veghează ca liniştea muncii i
cărbune, modernizarea şi prinderi. Rezultate nu toc­ tire profesională şi politi­ mai mult, un lucrător de noastre să nu fie tulburată /
)limpicc tic mecanizarea proceselor teh­ mai pe măsură se înregis­ că. Totuşi, comitetul oră­ i Alături de Harălamb 7Ân- securitate ajunge să fie con­ de forte ostile. j
>scova 1980. nologie, sporirea produc­ trează la preparatia Coro- şenesc de partid a des­ siderat „om.de încredere pe
0 — tir cu prins concluzia că nu îh- 1 că, Teodor Constantin, Ro- Virgil Calolcscu nu a do- ij
— 19,00 — tivităţii muncii impun pre­ eşti, unde modul de rea­ ţ. dica Ojog-Braşoveanu, Ni- reţea“. „Jocul de-a încrede­ rit să facă un fum orna- i
iox; 16,00 — gătirea şi perfecţionarea, lizare a programului de totdeauna rezultatele sînt i colac Murgeanu şi alţii ce rea“' a. căpitanului Vlad 7c-
ale caiac- calificarea şi policalifica­ pregătire nu se urmăreşte cele scontate. Se manifestă ţaru e foarte riscant, dar gial, ci — aşa cum am a- j
)0 m (16,30 la nivel de secţie (prepa- numeroase deficienţe pri­ cultivă acest gen de litera- ratat — unul dc spionaj, ţ
18,00) rea forţei de muncă din \ tură, Titdor Negoiţă /ace asigură păstrarea unor se­ Dar, folosind optim şansele i
toate domeniile de activi­ raţie), ci la nivelul între­ vind frecvenţa la cursuri, crete de importanţă naţio­
¡Stic, serial: tate. Pornindu-se de la prinderii — I.P.C.V.J. organizarea şi realizarea i din romanul poliţist 'nu nu- nală. genului, nu omite, să ne 1
de cactus“ Policalificarea este una planului " de şcolarizare , mai. o carte pentru „lectura contureze cîleva portrete 1
) studiile efectuate de con­ 1 de vacantă“, ci o modali- . Rcspcclînd cerinţele spe­ veridice dc ofiţeri de con- ţ
tronica eve- siliul orăşenesc de con­ din părţile esenţiale ale preocupă doar 1-2 cadre L tale a romanului patriotic ciei, /ador Negoiţă are şti­
politice trol muncitoresc se apre­ programului, de pregătire din întreprinderi, unii lec­ inţa de u „încurca şi des­ trainformalii, veridice, de- i
•i i accesibilă unui public foarte oarece nu poartă aureola V
ciază că în acest an au a forţei de muncă, măi tori manifestă formalism, curca“ naraţiunea şi, a cul­
lar
za păcii în fost obţinute rezultate bu­ ales că aceasta este me­ iar organizaţiile U.T.C. şi i f. Epicul, din „Jocul dc-a în- tiva misterul alil de necesar înşelătoare a falsului ero- \-
ţ
agă — secu- ne, ceea ce demonstrează nită să înarmeze oamenii de ’sindicat lasă să se înţe­ romanului poliţist. istn, ci amprenta celui au- i
o op erare în 1 crederea“ este dens şi atră- t critic. }
că organele şi organizaţii­ cu cunoştinţe suplimen­ leagă că această sarcină I gălor, înfăţişîndu-ne toate SILVIU GUGA
prin ţara le de partid, consiliile oa­ tare, să le ridice gradul Im le revine şi lor. Chiar 1 peripeţiile prin care trec Personajele trepidantei in- i
menilor muncii, ceilalţi fac­ de pregătire profesională şi şi unele organizaţii de par­ limplări a unei afaceri de ^
xlia astfel să sporească contri­ tid au manifestat scăderi 1 ciţiva lucrători din serviciul REŢEAUA „S" spionaj industrial sînt in- 1:
— „Teme- tori au urmărit şi coordo­ ! nostru de conltainfarmaţii
nat competent procesul de buţia lor la creşterea pro­ în acest domeniu. In a- lerprelate dc Radu Beligan, •
cintecului pregătire a forţei de mun­ ductivităţii muncii. La cele cest- an problema pregă­ V pînă ajung să depisteze şi Cei doi scenarişti. 7 u- Gheorghe D'mică, Gcorge ţ
că. Astfel, de la începu­ două întreprinderi miniere tirii forţei de muncă nu a \ — cum se subînţelege — să dor Negoiţă şi M'ircca Motor, Florin Piersic, Cc- t
Gîndilă, cît mai cu seamă
i aresteze pe cel ce „jucîn-
impice de tul anului, au fost înscrişi există asemenea cursuri de fost niciodată analizată în zara Dăfinescu, Costel Con-
oscova 1980. în cursurile de calificare policalificare, atît pentru adunări generale, şedinţe • du-se de-a încrederea“ alto- regizorul Virgil Calolcscu, slantin, Constantin Diplan, j
ul întreceri- specializarea minerilor în ^ ra în el intenţiona să stre- iau în serios specia filmu­ Aii hai Mălaimare şi loscfi- i
ua a 14-a : aproape 800 de muncitori; de birou (excepţie face l coarc peste graniţă rezulla- lui de aventură, convinşi de
umeului de peste 60 la sută din a- meseria’ de electro-lăcătuşi, I.M. Vulcan) sau de comi­ / tele unei importante ccrcc- utilii alea folosirii plenare a ni cu harul necesitat de se- t
tcţiuu* înre- ceştia aparţin celor două cit şi a electricienilor şi tet. Foarte puţin se dez­ ) ţări ştiinţifice. Fără să se riozilatea unui travaliu re- i
întreprinderi miniere, ’Vul­ lăcătuşilor în meseria de bate această problemă în t tragă un foc, fără să se disponibilităţilor profesiona­ gizoral remarcabil. ţ'
le chiar şi în cazul narării
can şi Paroşeni, şi au fost miner. Ar fi necesar to­ consiliile oamenilor mun­ scoată măcar pistolul, pla- unei povestiri de spionaj. AL. COVACI \
orientaţi spre meseriile de tuşi ca şi acestor forme de cii, comitetele de sindicat
bază — mineri, mecanici pregătire să li se acorde sau de U.T.C., iar consi­
maşini şi utilaje, sondori, mai multă atenţie. Din lip­ liile de control muncito­
: 6,00 Ra- lăcătuşi. Preocupări în acest sa unor preocupări susţi­ resc nu. efectuează controa­ VA RĂSPUNDEM
minctii; 7,00 sens există şi la celelalte nute la I.M. Vulcan, bună­ le şi nu prezintă studii şi
irt: Olimpia- oară, din 80 de muncitori LA ÎNTREBARE
ista presei ; întreprinderi — U.E. Paro­ concluzii pentru îmbunătă­
lodiilor; 9,00 şeni, S.S.H., întreprinderea"^ înscrişi pentru policalifi­ ţirea activităţii.
i; 9,05 Au- de confecţii, I.C.S.M. — care, 20 au întrerupt, cursu­ Este necesar deci ca Petru Rădoane — Orăş-
Azuga; 10,00 rile. , tie. Fiind absolvent de
i; 10,05 Re- mai ales datorită- necesa­ organele şi’ organizaţiile şcoală profesională, pentru
adio; 10,40 rului mare de oameni ca­ Din datele prezentate re­ de partid, consiliile oame­
ri populare; lificaţi ca urmare a mo­ zultă. că această vastă, şi nilor muncii, toţi factorii promovarea în categoria a
î ştiri; 11,05 importantă activitate se de răspundere din unităţile V-a, trebuie să aveţi o ve­
11,25 Disco- dernizării şi extinderii a-
»n Spătarii ; cestor întreprinderi. Sem­ desfăşoară bine, (cu mici economice să facă mai mult chime în specialitate de 8 © Schimb de expehenţâ. La mina Paroşeni — între­
ieră Rad io- nificativ este faptul că ci­ excepţii), baza materială în acest sens, astfel încît ani şi să întruniţi celelalte prindere pilot în normarea şi evidenţierea costurilor de
An de ştiri; frele de şcolarizare cu­ este asigurată, materialul activitatea de pregătire a condiţii prevăzute de art. producţie^ — a avut loc în zilele de 29 şi 30 iulie un
ira folcloru- 22 din Legea 12/1971. Pe­
5 Muzică de prind şi un mare număr de- didactic şi sălile de curs forţei de muncă, să marche­ schimb de experienţă pe tema modalităţilor de normare şi
00 De la 1 femei, care au dobîndit sînt corespunzătoare, lec- ze un salt calitativ. rioada stagiului militar nu mai buna evidenţiere a costurilor de producţie. Au partici­
dilaţi, sport, se ia iii calcul ca vechime pat contabilii şefi şi personalul de specialitate din. între­
Radiojurnal ; în specialitate (meserie).
cu cîntece; prinderile miniere ale bazinelor carbonifere Valea Jiului,
22,00 Radio- Respectarea cerinfebr tehnice şi economice Adrian Simac — Deva.
•mânia; 20,40 Oltenia şi Plo’ eşti.
Muzică de Concediul de odihnă pentru ®' La Vulcan, in faţa complexului alimentar nr. 58 din
îtin de ştiri; (Urmare din pag 1) tor electronic. Acest calcu­ la oţelărie, ar trebui să se pensionarii de gradul III se cartierul Coroeşti, au început lucrările de construcţie a
¡top muzical unui nou bloc de locuinţe. Este vorba de blocul 7, cu 40
lator conţine, tonte analize­ insiste mai mult pe activi­ ((Primeşte — ca zile — în
du-se în acest fel limita la le chimice pe mărci şi oţe­ tatea de control preventiv funcţie de vechimea totală de apartamente. In prezent se toarnă betoanele in funda­
oboseală la oţelurile pentru luri, cu un an în urmă, cit la elaborarea oţelului. Apoi, în muncă. Indemnizaţia de ţii, iar pînă la sfîrşitul anului blocul va fi dat in folosinţă.
osii de vagoane şi oţelurile şi caracteristicile mecanice şi în celelalte secţii există concediu însă se calculea­ In acelaşi timp, constructorii din Petroşani finalizează ulti­
destinate confecţionării ar­ pe profile şi mărci. Toate o rezervă de potenţial în ză pe baza retribuţiei tari­ mele apartamente ale blocului 69 din complexul Hermes,
borilor cotiţi. acestea contribuie la mic­ domeniul calităţii şi anume: fare ce se primeşte pentru urmînd să fie predate în scurt timp locatarilor.
SA (Patria) ; — Am aflat că în combi­ şorarea manoperei de re­ mărirea preocupărilor pe 4 ore. O Un exemplu concludent oferă gospodarii de la I.M.
ii şi ardc- nat a luat fiinţă şi un dispe­ Lupeni care au reuşit ca, prin crescătoria proprie, să asi­
Omul pă- manieri, conduc la creşte­ linie tehnologică şi de con­ Maria Lenuţ — Geoagiu.
t de vară) ; cerat al calităţii. Ce vrea rea vitezei de circulaţie a trol din. laminoaifile. fini- gure de la începutul anului peste 15 000 kg carne de porc
Drumul oa- să fie acesta ? metalului, la îmbunătăţirea soare pentru reglarea regi­ Potrivit prevederilor Decre­ pentru cantina minerilor.
; Un poliţist — Prin dispecerat se a- tului 246/1977, beneficiar de ® La I.M. Uricani funcţionează de puţin timp un cabi­
îrgistul); to- parametrilor calitativi ai o- murilor termice şi de defor­ alocaţie de stat pentru copii
/odă Lăpuş- sigură concomitent fluxurile ţelului, cit şi la mărirea si­ mare plastică la cald, în net de fizioterapie, înfiinţat ca urmare a grijii ce se acor
I-II (Arta); informaţionale şi deciziona­ guranţei la livrarea produ­ scopul obţinerii unor carac­ este soţul. Dumneavoastră dă in permanenţă- îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şl
nul — serii- aţi beneficiat de acest drept viaţă ale minerilor.
ictorul); PE- le pe, linie de calitate. De selor. teristici superioare la la­ — îndeplinind condiţiile
mtd alb (U- acum dispecerul nu mai de­ — Cu toate acestea, ca­ minatele produse. Conside­ ® Intre 1 şi 3 august a.c. se desfăşoară la Metru, fa­
i spinzuraţi- cide destinaţia unor produ­ litatea metalului poate ii răm că dacă se acordă- mai legale — cit timp soţul n-a za pe ţară a concursului profesional „Trofeul minerului".
II (7 Noiem- se numai pe baza experien­ încă îmbunătăţită. multă atenţie şi acestor as­ fost încadrat în muncă. De Din judeţul nostru participă ocupanţii primelor trei locuri
:a tine (Rc- la data încadrării soţului,
NI: Mijlpcaş ţei şi cunoştinţelor lui, ci — Da, aşa este. Să nu pecte prezentate aici, în fi­ la faza judeţeană : Viorel Gostici, artificier I.M. Bărbăten'
(Cultural) ; pe baza unui sistem infor­ credeţi că* noile metodolo- nal, calitatea metalului de dv. nu mai puteţi benefi­ (locul I), Dragomir Haneş, electrician E.M. Ţebea (locul II)
iltul cerului maţional statistico-matema- ?ii nu sînt eficiente. Sînt! la Hunedoara va fi îmbu­ cia de alocaţie. Deci s-a şi loan Babiuc, miner — I.M. Dilja (locul III).
VULCAN : procedat legal, reţinîndu-vă
>aţiu (Lu- tic realizat pe un calcula- nsă pe alocuri, cum ar fi nătăţită simţitor. © Au început înscrierile pentru cea dc a doua bienală
EA: Mireasa sumele primite drept aloca­ de artă fotografică, organizată defotoclubul „Cristal" din
ruJ); ANI- ţie. Lupeni. Tema bienalei este „Omul", iar ultimul termen de
a cel sărac îmbunătăţirea pajiştilor naturale - sarcină de mare
URICANI : Traian Han. — Zam. Dacă primire a lucrărilor (cîte 5 lucrări alb-negru sau color. —.
(7 Noiem- 30x40 cm şi diapozitive în rame 5x5 cm) este 1 septem­
ine mă strigă sînteţi planificat în conce­
ORAŞTIE : actualitate pentru dezvoltarea zootehniei ' diu pe acest an înainte de brie a.c.
totului, bles- data pensionării, atunci be­ CONSTANTIN IOVĂNESCU
- seriile I-II neficiaţi integral de acest
şi liber (Fla- în cuvîntarea rostită la dent, un loc aparte îl ocu­
:U-BAl: în­ trebuie să stea permanent drept. Compensarea: în bani:
nodă Lăpuş- Consfătuirea de lucru cu în preocuparea organelor a- pă acţiunile de fertilizare a concediului, se face numai
î I-II (Casa cadrele din zootehnie, se­ gricole judeţene, consilii­ şi igienă a pajiştilor, caro în cazul cînd acesta, nu s-a,
ATEG: Dez- cretarul general al partidu­ lor unice agroindustriale, anual vor cuprinde cîte luni închisoare contraven­
frontieră făcut pînă. la data pensio­ ţională. Altul, se numeş­
iZI: Colosul lui, t o v a r ă ş u l Nicolae întreprinderii judeţene de 50 000 ha. nării.
seriile I-II ; Ceauşescu, a subliniat, între execuţie a lucrărilor de îm­ Realizarea exemplară a în­ te Dumitru Pasaniuc, do­
ţiile colone- altele faptul că: „Sursa bunătăţire a pajiştilor, cont tregului volum dte acţiuni Ştefan Eraicu — Hune­ miciliat în Petroşani, care
îsa de cul- tot pe motiv de nerenun-
. : Falanste- principală pentru buna fu­ siliilor populare, conduceri­ prevăzute pentru îmbunată-, doara. Dacă aţi fost anga­
I (Mureşul); rajare a bovinelor şi ovine­ lor unităţilor agricole şi tu­ firea pajiştilor impune, fi­ jat, la T.C.M.M., cu contract ţare la lenevie, a fost con­
-îînt la fron- lor trebuie să fie cele a- turor crescătorilor de ani­ reşte, o preocupare stărui­ de muncă pe durată nede­ © Hoinarul. Gheorghe damnat la 4 luni închi­
proape 5 000 000 hectare, pe male. între altele, se pre­ toare şi permanentă din terminată, la încetarea ra­ ICelemen, cu domiciliul în soare, cu obligarea execu­
care trebuie să le însămîn- vede dublarea suprafeţelor partea tuturor factorilor porturilor de muncă, indi­ Brîncovineşti, judeţul Mu­ tării pedepsei prin muncă.
ţăm, să le cultivăm cum destinate producerii semin­ răspunzători de dezvoltarea ferent de cauză, aveţi drep­ reş; n-a mai fost de mult
cultivăm griul şi porumbul. ţelor de ierburi valoroase, sectorului zootehnic şi de tul Ia compensarea în bani pe-acasă. Deşi are 41 de 0 O pasiune mare. Tî-
Aceasta este o problemă astfel încît în fiecare an să: soarta producţiei animalie­ a concediului de odihnă a- ani, nu, lucrează nicăieri. nărul loan Chelban din
din 1 centrală a zootehniei“. re. ferent perioadei lucrate. Hoinăreşte prin ţară. Ca Hunedoara, n-are decît 17
fie înfiinţate pajişti semă­ să poată trăi fură ce-i ca­ ani. Pasiunea lui: bicicle­
în spiritul cerinţelor for­ nate pe cel puţin cîte. 2.1.00
11, 24, de ia mină şi de unde te şi motorete. A fost oprit
mulate de secretarul gene­ ha. De asemenea, în acţiu­ poate. A fost prins furînd de organele de miliţie in
7, 90, ral al partidului se înscriu nea de regenerare a pajiş­ 600 lei din locuinţa lui
şi acţiunile, stabilite în pro­ tilor naturale prin supraîn- noaptea de 29 spre 30 iu­
guri : A.M. din Vaţa de Jos. I lie, în timp ce conducea
gramul de îmbunătăţire a sămînţări sînt cuprinse cîte s-a întocmit dosar: de cer­
pajiştilor naturale din jude­ 14 000 ha anual. Un impor­ cetare penală. Din hoină­ o motoretă prin S’meria.
ţul nostru. Importanţa şi tant volum de lucrări se reală. a- fost oprit, dar a- întrebat de permis de con­
necesitatea realizării unor vor realiza în scopul defri­ casă tot nu va ajunge cu- ducere a ridicat din umeri.
asemenea lucrări sînt evi­ şării vegetaţiei lemnoase, rînd. Mai tîrziu s-a aflat nu nu­
denţiate cu putere de re­ mai că n-are permis, dar
labil pentru zultatele înregistrate pe de pe o suprafaţă de peste ® Lenea e cucoană: ma­ că nici motoreta nu este
st : Vremea 30 000 ha, ceea ce va asi­ a lui, ci furată de la. că­
neliorare cu suprafeţele ameliorate pînă gura sporirea, simţitoare a re. Această veche zicătoa-
dat vor mai acum, ajungîndu-se astfel randamentului pe terenurile re se confirmă şi în zilele minul de nefamilişti din
slabe de ca producţia de masă verde Simeria. Şi tot din aceas­
¡r semnala respective. Efectuarea lu­ noastre în cazul, unora ca­
trice. Vîntul sa sporească la 25—30 sau crărilor de ameliorare în re ar trăi bine, dar fără tă: localitate — a mărtu­
la moderat chiar 40 tone la ha. Ase­ să muncească’. Unul dintre risit el — a mai furat 2
c. Tempera- menea producţii s-au înre­ complex va crea condiţii aceştia este Petru Mtin- biciclete. Cercetările con­
vor ii cu- gistrat’ pe pajiştile din co­ pentru creşterea încărcăturii
şi 17 grade, teanu de 29 de ani, cu do­ tinuă, pentru că pasiunea
5 între 27 şi munele Beriu, Turdaş, Pui de animale la. unitatea: de miciliul. în Ilia. Pentru re­ aceasta a lui I'.G. trebuie
şi altele. suprafaţă pe timpul, perioar fuz de încadrare în muncă să fie cunoscută în între­
eme în ge- în vederea realizării pre- , dei de păşunat, precum şi
cu cer mai el a fost condamnat la 2 gime.
cal vor că- vederilor programului de posibilitatea obţinerii supli­
ploaie toso- ameliorare a pajiştilor pen­ mentare a unor cantităţi Rubrică realizată cu sprijinul
ărcări elec- tru cincinalul 1981-—1985, . sporite de ftiraje, care să noile contururi ale oraşului
3g de servi- Orăştie — „fereastră“ spre inspectoratului judeţean de interne
iriu Dorel). s-au stabilit o serie de mă­ fie însilozate- sau conserva­ multisecular.. Foto: VIRGIL ONOIU
suri a căror materializare te sub formă de fin. Evi­