Page 70 - Drumul_socialismului_1980_08

DRUMUL SOCIALISMULUI îs
Paq

de clnd patria noastră matmi l

devenit republica soeialisti 10.00 Şcoa

Gena
al e)
11.00 Ilom
(Urmare din pag *. multilaterală a patriei, bună­ maselor populare la dezba­ cărui comunist, a fiecărui om tenul
(relu
starea întregului nostru po­ terea principalelor probleme al muncii, a adus o contri­ (Urmate din pag. 1) aceleaşi drepturi şi liber- « 10,03 II,mc
rezultat al faptului că parti­ por, afirmarea deplină a ale politicii interne şi externe buţie de neprecupeţit la dez­ lăţi, aceleaşi obligaţii şi în- | 10.30 Fcsti
dul nostru şi-a cucerit dra­ personalităţii umane. a patriei noastre, la opera voltarea şi perfecţiunea de­ unul şi au muncii cu hăr­ daloriri, Toţi deopotrivă fi- J „Cin
gostea şi încrederea nestră­ Desigur, nu vom insista de­ de construcţie socialistă". mocraţiei noastre socialiste. nicie pentru executarea tu­ ind egali în fala legilor. \ 10.30 Rept
Lapc
mutata a întregului nostru taliat în articolul de faţă Retrospectiva celor 15 ani Creşterea participării mase­ turor lucrurilor agricole la Ţara noastră-i mama. noas- I 17.10 Viaţi
popor. !n acelaşi timp, ţinînd asupra tuturor prevederilor ce au trecut de la Congre­ lor la conducerea vieţii so­ timp şi în bune condiţiuni, 18.10 Cu
cont de contribuţia uriaşă a- constituţionale şi asupra tu­ sul al IX-lea al P.C.R., de la ciale primeşte acum noi tră­ pc-nlru îndeplinirea sarcini­ tru. 0 mamă bună. pentru i (II)
copii
dusă la construcţia socialis­ turor trăsăturilor legii funda­ Sesiunea Marii Adunări Na­ sături de ordin calitativ, re­ lor de producţie în zooteh­ toţi fiii săi“, — ne spuneau I 18,33 Dese
mului, Constituţia consacră mentale adoptate acum 15 ţionale din august 1965, re­ flectate in atragerea întregu­ tovarăşii Alexandru Zudor, ' „Km
7)
clasei muncitoare rolul • de ani. Considerăm că trăsătura trospectivă a celor mai lumi­ lui popor la conducerea so­ nie. Dovada hărniciei, a preşedintele C.A.P. şi Ro- \ 19.00 Tcie
clasă conducătoare a între­ sa fundamentală — dovadă noşi şi mai fertili ani din is­ cietăţii, în dezvoltarea auto-, muncii depuse se relevă în zalia Bokoş, contabil şef, • 19,25 23 /
gii noastre societăţi socialis­ fiind şi marele entuziasm cu toria patriei socialiste, subli­ conducerii muncitoreşti şi au- /aptele lor de muncă, în deputat în consiliul popu- | tivă
pora
te şi consfinţeşte realitatea care întregul popor a primit niază cu tărie măreţele suc­ togestiunii. realizările obţinute. Aşa Iar. Acum nimeni nu mai 19.55 Prog
istorică a unirii muncitorimii, noua Constituţie — rezidă în cese dobîndite în edificarea înţeleasă în conţinutul ei cum fiecare colectiv de face deosebire că este ro­ ciori
ţărănimii, intelectualităţii şi faptul că ea întruchipează societăţii socialiste multila­ dinamic şi complex, demo­ muncă la 23 August îşi a- mân sau maghiar. Trăim şi 20,20 Ora
celorlalte categorii de oameni năzuinţele de veacuri ale tu­ teral dezvoltate şi înaintarea craţia noastră — ale cărei duce buchetul său la ma­ muncims împreună. Tot îm­ 21,05 Pagi
ra ş
ai muncii, fără deosebire de turor oamenilor muncii de la României spre comunism. trăsături fundamentale sînt rele şi bogatul buchet de în­ preună sîntem la petreceri, 21.55 Con. 1
naţionalitate, în jurul parti­ oraşe şi sate, consfinţeşte Una din' chezăşiile acestor cuprinse în Constituţie — se făptuiri al. tării, şi aceşti la neclei, la nunţi. Nu mai Soci,
dului, ca factor hotărîtor a victoriile istorice ale poporu­ măreţe realizări o constituie manifestă ca un proces in oameni şi-l aduc pe al lor. departe dccîl duminica tre­ 22,15 Tele
marilor biruinţe dobîndite de lui român, ale patriei noastre şi continua dezvoltare şi a- continuă dezvoltare şi per­ încheierea secerişului la orz cuta am fost la o nuntă a
poporul nostru. dragi, Republica Socialistă dîncire a democraţiei socia­ fecţiune, ca rezultat al con­ şi grîu, depăşirea produc­ doi tineri, fala maghiară şi w
Expresie a transformărilor România. liste, întregul popor fiind che­ ducerii de către partid a în­ ţiei planificate la grîu cu
revoluţionare din cadrul so­ „O caracteristică funda­ mat să-şi spună cuvîntul şi tregii vieţi sociale, al acţiunii aproape 20 tone, achitarea băiatul român — Ileana i
cietăţii noastre, Constituţia mentală a regimului nostru să hotărască în toate do­ conştiente de perfecţionare obligaţiilor la fondul de Zudor şi Dorică Piroş. Ce­ BUCUR
dă, putere de lege realităţii — spunea tovarăşul Nicolae meniile vieţii economico-so- a cadrului şi principiilor par­ stat, strîngerea şi depozita­ tăţenii din Jeledinţi, indi­ ilioprogr*
că la baza societăţii noastre Ceauşescu la Congresul al ciale. ticipării maselor la conduce­ rea a 430 tone paie ele., ferent că se numesc Elisa- lUuJ^pjun
stă proprietatea socialistă a- IX-lea al partidului — este Congresul al XII -1 ea al rea vieţii sociale, la făur'rea beta Vinii, Galenia Sima, piesei ; i
diilor ; 9,
supra mijloacelor de produc­ lărgirea continuă a democra­ P.C.R., ale cărui documente socialismului şi comunismului sînt expresia faptică a hăr­ Clara Verş, Elisabela Că- 9.05 Răsp
niciei oamenilor de pe a-
ţie, care asigură dezvoltarea ţiei socialiste, participarea sînt pe masa de lucru a fie­ pe pămîntul României. răbulea, cooperatori, losif lor ; 10,0
ceste meleaguri care, înfră­ 10.05 Rad
Viaţi, loan Niculescu. Cor­ lor ; 10,9
ţiţi în muncă şi idealuri,
Constituţia socialismului victorios gindesc şi muncesc împreu­ nel Molnos mecanizatori, Petru 11.00 Hui«
şi
Su-
Gheorglie
Corul Ra-
mandea,
Ava np re r
nă cu toţii pentru binele
întregii obşti a salului. şi Angcla Sasu, pe specialişti, 12.00 Bul
alîl
Revista
care
le
funcţiile
în
(Urmare din pag. 1) Democratismul este esenţa precum şi dreptul oricărei în fine, o altă’ trăsătură In organele locale ale au în conducerea organiza­ lului am:
statului socialist — şi el se persoane vătămate prin- a Constituţiei rezultă din puterii şi administraţiei de moara fc
Faţă de primele două con­ adînceşte şi se lărgeşte ne­ tr-un act ilegal al vreunui caracterul ei ştiinţific. , stal, în organele şi orga­ ţiei de partid, a cooperati­ 13.00 De
Club
stituţii. care au organizat contenit în această etapă organ de stat să ceară Document juridic de cea nizaţiile de partid, în con­ vei şi la locurile lor de diojurnal uni
statul oamenilor muncii ca urmare a creşterii con­ organelor competente, în mai mare însemnătate poli­ muncă, îşi onorează^ cu fful de g
de la oraşe şi sate în pro­ siderabile a importanţei şi condiţiile prevăzute de le­ tică, Constituţia din 21 au­ siliul de conducere al coo­ cinste sarcinile. Oamenii de 16,25 Teh
cesul construirii socialis­ complexităţii sarcinilor pe ge, anularea actului şi re­ gust 1965 se caracterizea­ perativei, românii şi ma­ aici, ca de pretutindeni în in agrici
muncii
îi
mului, Constituţia din 21 care le pune desăvîrşirea pararea pagubei). ză prin concepţia sa ştiin­ ghiarii sînt reprezentaţi tara noastră, îşi făuresc sub tul medi
august 1965 organizează construcţiei socialiste, sar­ O altă trăsătură caracte­ ţifică, proprie P.C.R., pe deopotrivă. Constituţia Re­ conducerea Partidului Co­ tin de ş;
;
publică
acest stat în etapa în care, cini a căror rezolvare im­ ristică este realitatea preve-' care o exprimă în toate dis­ publicii Socialiste România munist Român, o istorie te cînt, |
socialismul fiind construit, pune participarea creatoare derilor sociale. poziţiile sale. asigură tuturor cetăţenilor, nouă, demnă de epoca în Orele se
se desăvârşeşte construcţia şi entuziastă a maselor ce­ Constituţia exprimă cu Modificările ce i s-au a- indiferent de naţionalitate. care trăim. 20,30 Maţ
lor mai largi • la conduce­ dus în- anii 1971, 1975 şi tific ; 20,
socialistă ca urmare a pre­ rea treburilor de stat şi ob­ fidelitate aceste realităţi, 1979 au întregit caracterul siuni orc
facerilor fundamentale care prevederile sale sînt pe Ietin de
cenaclu
:
s-au produs în ţara noas­ şteşti. de-a întregul şi pe deplin său ştiinţific, astfel că în orii ; 23,0
tră. ridicîrid-o pe o treaptă O importantă trăsătură a reale. Este neîndoielnic că prezent legea fundamenta­ cule. Sin
nouă a istoriei sale. pri-n Constituţiei din 21 august poporul deţine în mod su­ lă a ţării noastre — creaţie Re majo;
1965 este umanismul său. proprie a poporului şi 23,25—5,00
munca plină de abnegaţie veran puterea de stat, că Partidului Comunist Român cal n o cil
a poporului, prin exemplul întreaga activitate de el şi numai el o exercită, — prin bilanţul marilor cu­
strălucit al eroicei noastre stat, sarcinile şi funcţiile prin deputaţii aleşi direct ceriri pe care îl cuprinde,
clase muncitoare sub con­ statului socialist, organiza­ în M.A.N. şi consiliile popu­ prin înaltul umanism ce ca­ €§!
1
ducerea încercată şi devo­ rea şi funcţionarea organe­ lare. racterizează prevederile sa­
tată a Partidului Comunist lor statului, toate tind că­ Liber şi stăpîn pe soarta le, au o deplină actualitate
DEVA :
Român. tre realizarea aceluiaşi sa, poporul hotărăşte, fără şi o forţă mobilizatoare tot na (Pairi,
Toate aceste transformări scop : omul nou, socialist, a îngădui nici un amestec mai viguroasă. misiune
şi-au găsit transpunerea cea liber şi demn. din afară, întreaga politică Constituţia ţării însufle­ «Bună sec
mai sintetică în art. 1 care Prin mijloacele juridice internă şi externă a statu­ ţeşte clasa muncitoare, ţă­ dina d<
DOARA :
prevede noua denumire a înscrise în noua Constitu­ lui. Puterea sa este deplină, rănimea, intelectualitatea, căra) ;
statului nostru : Republica ţie, menite să asigure atin­ ea se exercită pe întreg te­ pe toţi oamenii muncy de m în tulul,
(Sidcrurg
Socialistă România. gerea acestui scop, se gă­ ritoriul tării, de ale cărei ia oraşe şi sate, fără deo­ larii şi
Cea de-a doua trăsătură sesc drepturile fundamen­ bogăţii dispune el singur, sebire de naţionalitate, în Echipa condusă de Ştefan Popescu, eu lăcătuşii Nicolae Rug şi
a Constituţiei este aceea a tale ale cetăţenilor (invio­ fără a putea fi obligat de munca şi lupta lor pentru Vas iu si Nicolae Clietroiu, de la atelierul de întreţinere ma- torul) ; r
(Unirea) ;
unei legi fundamentale pro­ labilitatea persoanei şi do­ hotărirea vreunui alt stat îndeplinirea istoricelor ho- sini-unelte de la S.S.H. Vulcan execută reparaţii do bună ca­ tului, bl»
fund şi consecvent demo­ miciliului, dreptul la apăra­ sau a vreunei organizaţii tărîri ale Congresului al litate, fiind una dintre echipele fruntaşe pe întreprindere. Foto : ŞT. NEMECSEK * T Membri«
cratică. re, dreptul de petiţionare, suprastatale. Xll-lea al P.C.R, jiicOlicfi) ;
oaselor
CAN : A
citoresc) ;
cliidere (
Subliniind necesitatea e- am simţit în mod concrel NEA : Aci
fectuării unui comerţ exte­ Calitatea exemplară a produselor aceste avantaje —, de aceea PETRI LA
(Muncitor
rior dinamic şi eficient, a- ne străduim să muncim cil SA : Mi
şezat pe principii economi­ mai bine, să ne depăşim cît (Muncitor
Plinea
ce, care să asigure echili­ condiţie a eficienţei exportului mai mult planul“. „Şi mai Noiembrii c
brul batantei comerciale şi este un lucru foarte stimu­ canţă la "
lator : lucrăm in acord in­ roşie) ? C
de plăţi, dezvoltarea forţe­ partea
lor de producţie şi ridica­ începutul anului, la capi­ apreciem ca vom majora b.iie să exportăm produse cii a insistat frecvent la or­ dividual, aşa că fiecare lu­ (Minerul)
rea generală a nivelului de tolul export, deşi nu la ni­ rezultatele de piuă acum. mai multe, ta nivel tehnic ganele noastre tutelare de cratoare este interesată nodămînt
trai materia] şi spiritual al velul posibilităţilor existen­ La „Chimica“ Orăştie re­ competitiv, că trebuie in a- resort — ARP1MEX, CIP1C, să-şi cunoască zilnic planul, tria) ; Or
te în respectivele colective zultatele sînt mai bune la celaşi timp să limităm la minister — să ne rezolve realizările şi cîştigul — a- GEOAGIL
celor ce muncesc, secreta­ de muncă. Subliniem aceas­ capitolul export. Colectivul strictul necesar importul problema aprovizionării cu daugă Sofia Bucur. în felul tăi e înt
rul genera] al partidului, to­ acesta — depăşindu-ne pla­ de ~ cui tur
(1
varăşul Nicolae Ceauşescu, ta, pentru că alît construc­ de aici a acţionat mai ferm, de materii prime şi mate­ materie primă şi pe cea a nul şi reducînd cît mai cuarele sub
Praf
sublinia, printre altele, la torii de maşini, cît şi chi- dovedind exigenţă şi disci­ riale de producţie, pentru desfacerii produselor, însă I se spi
miştii şi producătorii de plină în realizarea produse­ a contribui la echilibrarea ele nu ne-au putut fi solu­ mult cheltuielile — ne spo­
(Casa
şedinţa plenară lărgită a confecţii din blană din O- lor destinate partenerilor balanţei de plăţi şi resti­ ţionate în totalitate — re­ rim participarea la benefi­ vals (11 de
Consiliului Naţional al Oa­ răştie au dovedit în anii externi. Prin strădaniile tuirea intr-un timp cît mai marca economistul Iulian cii, ne sporim propriile cîş- Nu pot 1
menilor Muncii din 13 iu­ \ trecuţi că — dacă sînt a- consecvente pentru dezvol­ scurt a creditelor. Colecti­ Dicu. Am căutat o serie de tiguri“. (MuVeşul)
pentru
nie a.c.: „Trebuie să înţe­ provizionaţi cu materia pri­ tarea exportului şi âşeza- vul de la I.C. Orăştie este soluţii, ne-am străduit şi am Iată doar cîteva realizări, GHELARI ur.
legem ză problemele pro­ mă necesară, în cantităţi reuşit totuşi unele rezulta­ şi neîmpliniri ale colective­ (Muncitor-
ducţiei psntru export, ale suficiente — sînt capabili te bune. în continuare, spe­ lor de la întreprinderile me­
calităţii, ale asigurării ex­ de rezultate superioare. răm că se vor găsi resurse canică, chimică şi de blă­
portului cu un curs de re­ — Dacă este să vor­ şi modalităţi să încheiem cu nărie din Orăştie în activi­
venire cil mai bun, cu o bim la concret, trebuie bine anul la activitatea de tatea de export. Deşi fieca­ EwSK
valorificare superioară a spus că rezultatele pe care export“. re unitate 'prezintă unele Rezultat
materiilor prime, constituie le-am obţinut de la începu­ rea acestei activităţi pe ba­ mobilizat şi hotărît să ma­ în secţia confecţii velur, depăşiri de plan la acest august 19
una . din problemele funda­ ze noi, chimjştii au reuşit joreze realizările de pînă unde peste 200 de munci­ capitol, de la începutul a- Extr. I
tul anului la activitatea de 5, 14.
mentale ale activităţii eco­ export nu sînt în măsură să-şi depăşească planul la acum la activitatea de ex­ toare lucrează în cea mai nului, am reţinut nemulţu­ Extr. a
nomice ale noului meca­ să ne mulţumească — recu­ export, de la începutul a- port, deşi ne confruntăm cu mare parte pentru export, mirea că rezultatele nu sînt 26, 31, 1.
nism economico-linanciar“. noştea cu obiectivitate loan nului, cu peste 110 000 lei mari greutăţi privind asigu­ am stat de vorbă cu bri­ la nivelul posibilităţilor, în Fond dl
Această' cerinţă expresă Munteanu, directorul comer­ valută. Produsele realizate rarea, do la furnizori din gadiera Ana Conţ şi cu So­ principal din motive care lei. ,
nu le aparţin docil în mică
trebuie avută permanent In cial al întreprinderii meca­ de ei — diferite repere din ţară şi de peste hotare, a fia Bucur — croitor-blănar. măsură, şi ceea ce este mai
atenţie de către colectivele nice Orăştie. Este adevărat materiale plastice şi oxizi materiei prime necesare“. „Acordăm mare atenţie con­ important, hotărirea unani­
care realizează produse că ne-am realizat planul, de fier — sînt tot mai mult O situaţie asemănătoare fecţiilor penlru export — mă de a se mobiliza mai e-
pentru export, insisiîndu-se ba chiar l-am depăşit cu solicitate în Uniunea Sovie­ o are şi întreprinderea de spunea Ana Conţ. Autocon­ nergic, de a elimina pro­
Timpul
pe toate căile pentru diver­ vreo 50 000 lei valută, prin tică. R.D. Germană, R.F. a blănărie „Vidra“ Orăştie. trolul, controlul interfazic, priile neajunsuri — legate ziua de !
sificarea producţiei şi ridi­ livrarea unor strunguri, Germaniei, Grecia, Iran etc. Aici, planul la export este controlul final nu permit îndeosebi de respectarea frumoasă
cerul
vâri
carea continuă a nivelului prese mecanice, chei tubu- „Producţia pentru export o depăşit de la începutul a- nici o derogare de la cali­ tehnologiilor de lucru şi de ros după-
său tehnic şi calitativ, pen­ lare repere metalice, însă urmărim zilnic, aşa cum nului cu aproape o jumă­ tate. Noi cunoaştem orien­ disciplina muncii, iar ca o lat, mai E
nu-i suficient. Am avut u- ne-a indicat tovarăşul tate milion de lei valută, tările pe care le-a dat to­ consecinţă logică — de ca­ roasă, voi
tru onorarea la termen a ploaie în 1
contractelor economice. Ac- nele greutăţi şi neajunsuri Nicolae Ceauşescu, neadmi- insă oamenii nu-s mulţu­ varăşul Nicolae Ceauşescu litatea unor produse —, de cări oleeti
ţionind în aceste direcţii, pe care ne străduim să le ţîndv.-se nici un rabat de miţi. Ei ştiu că puteau rea­ în privinţa activităţii de a-şi îmbunătăţi activitatea fia modei
depăşim, să ne îmbunătă­ la calitatea produselor — liza mult mai mult dacă nu comerţ exterior, ştim că sub toate aspectele şi a în­ Temperaţi
întreprinderile mecanică, ţim activitatea în domeniul afirma Gheorghe Vaier, di­ le lipseau aproape 11 la sută personalul care realizează registra noi depăşiri ale ii cuprin:
chimică şi de blănărie din grade, iar
exportului. Rină la sfîrşitul rectorul întreprinderii chi­ din contractul anual de depăşiri de plan la export planului la export. tre 22 şi i
Orăştie au înregistrat li­ anului rii em asigurale co­ mice Orăştie. piei, din ţară şi din ymport. este retribuit şi stimulat în ţa ceată
nele rezultate bune de la menzi ia nivelul planului şi Sîntem*conştienţi că tre- „Consiliul oamenilor^ mun­ mod corespunzător — noi DUMITRU GHEONEA