Page 71 - Drumul_socialismului_1980_08

083 m JOI, 2Í AUGUST 1980 Pag. 3

î ii semnate rezerve
zsm Í8 Brad, vrednicia isi dcmensîreszâ calităţile
de sporire a recoltei Lfn raid întreprins prin Grădiniţa cn program aici, 32 săli de clasă, din
Ia Nucet — unităţile de învăţămînt din normal nr. 1. în sălile de melei şi tablelor au fost în­
ambele localuri, sînt zugră­
lerar-artistic oraşul Brad nu poate să clasă şi vestiarele de_ la vite. „în corpul A, am ter­ cheiate. Acum se lucrează
de cereale păioase la noua împrejmuire a şco­
îton: „Prie- nu bucure. Stadiul avansat parter, curăţenia a mers în minat şi lucrările de vop­ lii. La grădiniţa cu program
tu comun“ al lucrărilor de pregătire a pas cu zugrăvitul şi vopsi­ sire a soclurilor, tîmplării- prelungit nr. 1, de pe stra­
pisodului 2)
mistice Analiza rezultatelor înre­ vor folosi, ne-am orientat localurilor pentru noul an tul soclurilor şi mobilieru­ lor şi balustradelor. Pînă da Horia, la ora raidului
naţional gistrate în acest an la cul­ să cultivăm la orz soiul şcolar demonstrează că aici lui. La etaj, zugravul Du­ acum — ne spune şeful e- nostru, peste 70 de copii
României", tura griului de către unită­ Miraj, iar la grîu extindem conducerile unităţilor de chipei de zugravi, Florea
c glob: „In mitru Popescu vopseşte mo­ dormeau în pătucuri curate,
ilandeză“ ţile agricole din Consiliul soiul Dacia, pe lingă care învăţămînt, edilii oraşului, bilierul. „Sînteţi şeful echi­ Duşan, de la E.G.C.L. — în încăperi ce respirau
rală unic agroindustrial Geoa- se mai cultivă Libelula, Tur­ oamenii cărora li s-au în­ pei?“. „Nu, soţia mea e am încheiat un volum de
tl la drum giu reliefează existenţa u- da, Rana şi Doina, fiecare credinţat lucrările de igie­ prospeţime, sub suprave­
¡iunc pentru şeful. Eu sînt... adjunctul, muncă în valoare de 110 000 gherea educatoarei Ana
nor mari rezerve de a spori avînd o comportare bună nizare au acţionat şi cola­ lei. Mai avem Ia corpul B Jurca şi a asistentei medi­
imiile : simţitor producţia în anul în producţie. borat cu răspundere. şi aici, şi acasă“. Şi rîde
(episodul în raport de asolamentul Liceul industrial „Avram vesel. „Pînă la 20 august de vopsit tîmplăria. Pînă cale Elvira Meltiş. Zugra­
viilor. Stă în posibilitatea vii de la E.G.C.L. au grăbit
noastră să înfăptuim acest întocmit la nivelul consi­ lancu“. Aici, totul respiră
— perspec- deziderat deoarece cunoaş­ liului unic agroindustrial şi de curăţenie şi ordine. Lu­ şi aici lucrările pentru ca
i şi cont cm- tem cu precizie influenţa de cartarea agrochimică a crările de zugrăvire şi vop­ Noul an de învăţămînt activitatea în grădiniţă să
solului, unităţile au stabi­ sire a localului şcolii, in­ se reia în timpul oportun.
muzical-fol- pe care o are fiecare fac­ sa pregăteşte acum O singură sală de clasă se
tor care contribuie la reali­ lit amplasarea cerealelor ternatului, sălii de gimnas­
ului păioase de toamnă, ponde­ tică, încredinţate unei e- mai afla în lucru penlru
ce din opc- zarea producţiei. Diferenţa chipe de la E.G.C.L. Brad, ultimele finisări.
ul românesc de peste 1000 kg grîu la hec­ rea suprafeţelor cu plante
Republicii tar înregistrată la produc­ premergătoare avînd-o pă- au fost efectuate în timp vom încheia întreaga lu­ la 23 August ne vom onora Procurarea bitumului ne­
tomânia ioasele în primul an, po­ record şi de calitate. „în crare, în care intră şi zu­ sarcinile asumate şi, după cesar reparaţiilor plănşee-
ţia medie între cooperative­ grăvirea exterioară a clădi­ cum aţi constatat, calitatea
le din raza comunei Romos rumbul şi alte culturi. Fi­ unele săli de clasă (cabi­ rii. Puteţi conta pe cuvîn- muncii noastre e vizibilă. lor la grădiniţa cu program
reşte, cunoscînd gradul de nete, laboratoare), nici nu normal — singura proble­
(unde producţia cea mai a fost nevoie să zugrăvim. tul meu, lucrez cţe 19 ani Ne bucurăm cînd, în fieca­
mică s-a obţinut la C.A.P. fertilitate ai solului şi ce­ Printr-o educaţie permanen­ în meserie — ne încredin­ re zi, tovarăşii profesori mă nerezolvată ia data rai­
Pişchinji) scoate în eviden­ rinţele fiecărui soi de grîu tă cu elevii, aceştia au păs­ ţează Maria Popescu, şefa sînt mulţumiţi de felul în dului a fost analizată la
vom interveni încă de la nivelul Comitetului orăşe­
: 6,00 Ra- ţă modul diferit de aplica­ efectuarea arăturii de ba­ trat în condiţii foarte bune echipei. Noi nu plecăm a- care muncim“. Calitate do­
mineţii; 7,oo re a măsurilor agrotehnice localurile în care s-au pre­ casă la orele 15, ziua noas­ vedesc şi lucrările de igie­ nesc de partid Brad. Măsu­
oo Revista ză cu îngrăşăminte organi­ tră de muncă se prelungeş­ rile luate dau garanţia re­
rierUx melo- specifice culturii respecti­ gătit timp de un an“ — re­ nizare efectuate la şcoala
>tin de ştiri; ve. Singura unitate care a ce sau chimice, formaţiile marca prof. Dorin Crişan, te pînă la orele 17 sau 18“. generală nr. 2, unde, de a- zolvării oportune a acestei
ascultători- realizat şi depăşit produc­ de chimizare avînd pro­ însoţindu-ne prin încăperi­ „Aşa este, şi de aceea lu­ semenea, totul e pregătit cerinţe, astfel ca, încă în.
in de ştiri; gram concret de lucru în le care emană prospeţime. crăm şi noi pe două schim­ pentru începerea în bune cursul lunii curente, lucră­
sinul femei- ţia planificată cu peste
5 folcloric ; 100 kg/ha este C.A.P. Ro­ acest sens. Pe lingă respec­ Lăudabilă acţiunea de edu­ buri — intervine Valeria condiţiuni a anului de în­ rile de pregătire a localu­
ştiri ; 11,05 mos, Deşi toate unităţile tarea programului de ferti­ care în spiritul păstrării bu­ Ivănescu — eu acum, iar văţămînt. în trei săptămîni, rilor şcolare din oraşul Brad
iziunii; 11,05 lizare, cadrele tehnice de nului obştesc, pe care o după-masă, tovarăşa educa­ aici toate lucrările de zu­
radio - tv. ; au condiţii . asemănătoare, să fie încheiate.
ştiri; 12,05 însemnatele posibilităţi de la consiliul unic şi cele din dorim prezentă în fiecare toare Rozalia Iuga. grăvire şi vopsire a tîm-
lă a artis- unităţile de producţie au în şcoală ! Şcoala generală nr. 1. Şi plăriilor, soclurilor, duşu- LUCIA LICIU
2,45 Din co­ a ridica nivelul producţiei
li nostru ; sînt reliefate şi de faptul că atenţie calitatea lucrărilor
la 3 ; 15,00 ia C.A.P. Romos, Vaidei, de pregătire a terenului
; 16,00 Ra- precum şi asigurarea unor
Sub stea- Aurel Vlaicu şi Geoagiu au lă răspundere
cîntece ; fost unele tarlale de pe ca­ densităţi corespunzătoare
organizare încă de la semănat. Tră-
16,40 Hora re s-au înregistrat cîte
; 16,55 Sfa- 4 200—4 500 kg de grîu la gind învăţămintele cuveni­
17,00 Bule- hectar, îndeosebi la soiuri­ te din neajunsurile semna­ la întrebare
,05 Opinia late în ciclul trecut de pro­
re apăr şi le Dacia, Doina, Libelula şi
nea ; 18,00 Rana. Dealtfel este demn ducţie al cerealelor păioa­
,00 Ateneu; se. între care unele au Nicolae Răbonţu —■ Hu­
îhnico-ş Iii il­ de amintit faptul că de pe fost de natură organizato­ nedoara. Decretul nr. 246/
are în ver- unele din aceste tarlale
; 21,00 Bu- rică, deoarece n-am reuşit 1977, republicat, ari. 7, al.
21,05 Radio s-au produs peste 280 to­ să efectuăm toate lucrări­ 3, prevede: „Pentru per­
D zi intr-o ne sămînţă destinată altor
erii inuzi- unităţi agricole din judeţul le în perioadele optime şi soanele cărora le-a încetat
a IlI-a în de calitate, ne vom mobi­
S ch ubert ; nostru, in acelaşi timp, ca­ contractul de muncă din
stop muzi- drele de la Consiliul unic liza cu întreaga noastră pu­ Judeţul Hunedoara ta „Antena Cmtării României“. In faţa camerelor de luat vederi vina lor, în condiţiile în
agroindustrial, conducerile tere şi capacitate de mun­ ansamblul devean „Silvana“. Foto: VIRGIL ONOIU care potrivit legii vechimea
C.A.P. şi specialiştii din u- că pentru a fructifica Ia un
nităţi s-au preocupat de re­ nivel superior rezervele de în muncă se întrerupe, alo­
ţinerea din producţia pro­ creştere a producţiei de ,$Hvana" *— în drum spre ţara... lalelelor caţia de stat pentru copii
prie a unor seminţe valo­ cereale în anul viitor, o- se acordă numai după 3
seara, Iri- roase, care sîn't condiţio­ biectiv esenţial stabilit de Ieri seara, cunoscutul Zwolle. După succesele re­ Iugoslavia şi Sardinia — luni de la data reîncadrării
aşament cu
ă (Arta) ; nate şi verificate din punct Congresul al XH-lea al ansamblu folcloric al Ca­ purtate in cele două edilii „Silvana“ va duce acum, în cu contract de muncă pe
ina (Gră- de vedere al germinaţiei şi partidului. sei de cultura din Deva — ale Festivalului „Cînlarea tara lalelelor, frumuseţi ale durată nedeterminată, iar
; HUNE- „Silvana“ —, a pornit spre
irile |Fla- purităţii ţinînd seama că României“, după faima ciş- folclorului nostru românesc pentru următoarele C luni
¡mul pa­ sămînţa de calitate repre­ CONSTANTIN PETEC Olanda, invitat pentru a tigală în prezentele artisti­ din zonele pădurenilor, mo­
riul iubirii zintă un important factor inginer şef participa la Festivalul in­ cuantumul alocaţiei se re­
Artista, tlo- ternaţional de folclor din ce de peste hotare — Aus­ lilor, Mureşului, Năsăudir- duce cu 50 la sută.
ii (Arta) ; de producţie. în ceea ce al Consiliului unic
(Construc- oraşele Raalle, Ileino şi tria, Elveţia, Franţa, Italia, lui, Oaşului şi Făgăraşului.
ANI: Abba priveşte soiurile care se agroindustrial Geoagiu Ioan Rădulescu — Brădă-
nul pămîn-
iubirii (7 o o Q H G & a v n a Q a i i i i o i ; ® a a < 3 Q o o & & o o o o o o 0 a o o a c i © e o e a & o o c o © C ' t ) o c í ) G e 0 « i e o o © o e o o ® o o ® í í 9 0 o o í 5 a ţel. Persoanele care au lu­
ipăna /Re­ crat efectiv cel puţin 20
il: Drutiuîl
il) ; VUL- Lungul drum al păduri spre oraş de ani în grupa 1 de mun­
limă (Mun-
•aş la des- că, pot fi pensionate, la ce­
rul) ; LO- rere, la împlinirea vîrstei
(Minerul); Cerul albastru de august zile, utilaje şi oameni au din platformele primare. A-
şi poetul se înaltă ca o limpede şi al­ fost ocupaţi cu scoaterea şi poi, nu întotdeauna am urmă­ de 50 ani.
ÂN1NOA- băstrie cupolă peste vîrfuri
in spaţiu restivuirea lemnelor in vede­ rit realizarea unei concordan­
URICANI : mişcătoare de nesjîrşile pă­ rea transportării la staţia de ţe între exploatare şi trans­ Mircea Tîşcă — Ocişor,
i mele (7 duri. Slincile care străjuiau sortare Bîrcea. port. Aşa se face că, în mul­ Vaţa de Jos. Vă puteţi pre­
:AD : Va­ partea dreaptă a drumului ® „Dreptul de a începe" de Radu Ciobanu, „La Por­
riei (Steaua Despre alte greutăţi cu ca­ terînduri, lemnul stă şi se zenta la caseria E.G.C.L.
iRZA : De forestier aveau, în lumina re sini confruntaţi lucrătorii degradează. Mai sînt, rar, c ţile Severinului" (Ion Grecea), „Romanul unei zile mari —
a oglinzi carată a soarelui, o înfăţişa­ de pădure am aflat şi de la drept, şi cazuri de indiscipli­ 23 August 1944" de Corneliu Leu şi antologiile „Izvoare Brad pentru a vă ridica
;TIE ■: Dez- re ireală, de basm: muchiile Ioun lonescu, tractorist la ex­ nesecate" şi „Ceea ce nu se uită" sînt cărţile prezentate drepturile cuvenite.
îtieră (Pa- nă. absenţe de la program.
(Flacăra); se făceau dulci, colturile de­ ploatarea forestieră Lăluroa- Din discuţiile purtate cu de Mia Goschler şi Dorina Sicoe, de la Biblioteca jude­
în ochii veneau rotunde, unghiurile sa : muncitorii din exploatările ţeană, Ia clubul „Constructorul“ al T.C.H. Alexandru Vlaic — Am
jme (Casa se mulau. De cealaltă parte ■— Avem mari necazuri cu © Pentru participanţii înscrişi la cercurile tehnico-apli- transmis mulţumirile dum­
v-ŢEG : A- forestiere ale. S.F.E. Hune­
; BRAZI: a drumului, apa transparen­ drumul. Maşinile nu pot în­ doara, a rezultat clar liolărî- cative de pe lingă casa de cultură, Avram Dara, instructor neavoastră celui căruia i
CÄLAN : tă a pîrîului alerga şi se cărca la toate parchetele, căi-i rca unanimă a comuniştilor, principal, a prezentat expunerea „15 ani de realizări şi
Buldozerul bucura că a scăpat din întu­ rupt drumul. Acum trebuie a celorlalţi oameni ce lu­ împliniri". le-aţi adresat.
); Ultimul
SIMERIA: nericul de sub pumînl. Prin să aşteptăm să vină druma- crează aici, de a acţiona pen­ © „Femeia — muncitoare, mamă, educatoare, gospo­ Moţ Gh. Loghin — Zam.
x lăutari fereastra maşinii priveam în rii să-l facă. tru eliminarea tuturor aces­ dină" — sub acest generic au fost prezentate, ieri, pen­
A : Totul locuri liniştite cerul oglindii — Dacă cei de • la tor neajunsuri. În adunările tru muncitoarele de la „Avicola" Mintia, cîteva pagini ce în problema ridicată aţi
(Lumina); de apă, ca o cărare nefiresc
e teamă U.MIF.C.F. (unitatea meca- generale de partid şi sindi­ evocă chipul femeii înaintate, în diversele ei ipostaze. Ini­ primit un răspuns detaliat
de albastră, croită printre cat, căile de rezolvare a aces­ ţiativa aparţine Comitetului municipal al femeilor. din partea Consiliului popu­
vîrfuri de copaci. Cred că FRUMUSEŢEA PEISAJULUI tor deficienţe au făcut obice­ © Colectivul Oficiului municipal de poştă şi telecomu­
dacă am vedea cu claritatea NU-I POATE AJUTA, iul unor discuţii aprinse. Prin nicaţii şi-a depăşit planul de venituri, de la începutul anu­ lar al comunei Hărău.
;pres apei din Poiana Ruscăi, ce­ TOTUŞI, PE FORESTIERI. aplicarea în practică a mă­ lui pînă la zi, cu 4,71 la sută. E meritul, în principal, al
rul s-ar vedea cel mai bine CINE INTERVINE ? surilor luate, prin efortul ti­ telefonistelor de la centrala telefonică manuală, al tele- Nicolae Dubangiu — Că-
de pe pumînl. uit al celor peste ,250 de lan. Dacă lichidarea de la
■rii <lin 20 grafiştilor şi al electromecanicilor de la activitatea de în­
— Noi, cei de Ia Sectorul nizată de transport şi con­ oameni ai muncii de aici, treţinere. , vechiul loc de muncă s-a
7, 1G, forestier de exploatare a lem­ strucţii forestiere) nu ne-ar Sectorul forestier de exploa­ © in bulevardul „Decebal" au fost predate ultimele 56 făcut cu preaviz, potrivit
nului Hunedoara, îmi spunea fine încurcaţi cu lemnele ca­ tare a lemnului Hunedoara
2, 34, 41, inginerul Liviu Flodor, şeful re stau şi se sufocă aici, pe întruneşte toate condiţiile ca, de apartamente ale blocului 16, iar în cartierul Nicolae prevederilor Legii 26/1967,
ri: 988 9G3 sectorului — efectuăm aici, vale, alta ar fi şi cu planul pînă la sfîrşitul anului, uni­ Bălcescu 30 de apartamente în blocul „M". In primii doi ani după re­
în cela 7 exploatări, lucruri — intervine tractoristul Cor­ tatea să apară în bilanţul În­ © A fost parţial dat in folosinţă primul fir de două încadrare, primiţi concediu
de tăiere şi sortare a lemnu­ nel Bărboni. Vin prea rar treprinderii forestiere de ex­ benzi de circulaţie din drumul naţional 7, Sîntuhalm—Deva, redus la durata minimă,
lui, în principal fag şi stejar. maşinile, ba sînt defecte, ba ploatare şi transport Deva care are rolul să descongestioneze traficul rutier pe şo­ respectiv 15 zile.
Avem de realizat peste 25 nu sînt cauciucuri. cu toţi indicatorii realizaţi. seaua amintită. In prezent se lucrează la marcaje şi sem­
de sortimente. In realizarea Despre aceleaşi greutăţi Venise noaptea, cu cohor­ nele de circulaţie.
planului pe cele 7 luni ale ne-au vorbit şi Ion Vlăiconi tele ei negre de umbre, cînd © Vernisaj. Ieri după-amiază, la Galeriile de artă ale Stan Marin — Hunedoa­
>il pentru ra. întrucit preavizul cu
t: Vreme anului acesta am întîmpinat şi Cornel Oprişan, de la ex­ am părăsit munţii, pădurile fondului plastic Deva, a avut loc vernisajul expoziţiei per­
■oasă cu multe dificultăţi, iată de ce ploatarea Dosu-Rusca, Aurel şi oamenii ei. Slincile şi-au sonale a graflcienei Hildegard Fackner — vicepreşedinte care aţi încetat activitatea
mult no- la unele sortimente n-am Crăciunescu, ele la Bîlea. îmbrăcat straie fantomatice, al Uniunii Artiştilor Plastici din R.S.R. După expoziţii ju­
eînd izo- întrerupe vechimea în mun­
ona delu- reuşii să oblinem rezultatele — Avem şi noi partea de iar pinul continua să alerge deţene şi festive la Timişoara, Bucureşti, Reşiţa, Lugoj, că. după o vechime de nu­
averse de scontate. vină la nerealizările de pe spre slînci, minat de cute­ Craiova, Sînmartin, Lovrin, Suceava, Cluj, Galaţi şi alte
i descăr- — In ce constau, concret, primele şapte luni ale aces­ zanţă şi de un nemăsurat or­ şase expoziţii peste hotare, după numeroase prezenţe în mai două luni in noua uni­
;ul va su-
nord-vest. aceste dificultăţi ? tui an, ne-a spus în conti­ goliu. Ştiu lotuşi că odată muzee din ţară şi străinătate, artista Hildegard Fackner tate, procentul de calcul al
ilme vor — Una ar fi starea vremii. nuare inginerul Liviu Flodor. ajuns acasă, nu voi mai privi este prezentă la Deva cu lucrări de gravură-pastel. Expo­ indemnizaţiei pentru inca­
8 şl 13 Jn urma ploilor' abundente, Cele doar 52 procente la ce­ munţii, pădurea şi oamenii ziţia rămîne deschisă două săptămîni.
îxlme în- pacitate temporară de mun­
Dlmlnea- apele au crescut şi au luat, luloză, 90 la buşteni se da- săi cu ochii celui care-i pri­
de-a valma, lemn şi piatră toresc, în principal, sortării vea din dreptul caloriferului. E. ŞINA că este de 56 la sută din
şi, astfel, timp de mai multe 'necorespunzătoare a lemnului MIRCEA DIACONU retribuţia tarifară.