Page 73 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 73
/ V.'
MUSCĂ A fflîFfwWlHSĂit A REVOLUŢIEI UE HIBERARE SOCIALA
SI «AIIGNALA. ANTIfASCISlA Şl ANTIIMPERIALISTA UI» ROMANIA!
* * ----------------------------------------------------------------------------------- ------------- ------------ -------------------------------------------------------------------------- —-------------------------------------------------- -------------------------------
Nos dimensiuni economico-sociaSe
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlTi-VÂ f
îrnîf»® străveche vatră
de cărbune — Valea Jiului
în anul celei de a preparare de 'la Lupeni, Co-
XXXVI-a aniversări a Eli PETRU BARB roeşti şi Petrila.
berării patriei şi împlinirii prim-iecretar Liniile directoare ale
a 15 ani de la Congresul al Comitetului municipal creşterii producţiei de căr
al IX-lea al partidului, în Petroşani al P.C.R. bune, ca şi întreaga dez
spaţiul mineresc al Văii voltare economico-socială a
Jiului s-au petrecut profun Văii Jiului, au la bază gîn-
de transformări, care au dat erei socialiste a luat o am direa profund revoluţionară
o faţă nouă locurilor, oa ploare tot mai mare acti a tovarăşului Nicolae
menilor, întregii vieţi. Pro vitatea pentru punerea în Ceauşescu, întîiul dintre mi
cesul marilor înnoiri, inau nerii ţării, conducătorul în
gurat de revoluţia de elibe evidenţă a noi zăcăminte cercai al poporului nostru,
rare socială şi naţională, de huilă şi aprofundarea făuritorul României socia
cunoaşterii bazei materiale
antifascistă şi antiimperia- necesare dezvoltării pro liste moderne. Programele
listă se desfăşoară pe fon de dezvoltare, de mecani
ducţiei întregului bazin mi
dul preocupărilor constante nier al Văii Jiului. S-au re zare a lucrărilor miniere,
ale partidului penlru valo deschis minele Vulcan, Lo- de formare a cadrelor de
rificarea deplină şi superi nea şi Dîlja, închise de ca mineri cu inalle calităţi mo
oară a resurselor naturale pitalişti, s-au construit mi rale şi profesionale, elu-
CONSILIULUI POPU în folosul dezvoltării eco nele noi de la Uricani, Pa- borale pe baza orientărilor
nomice şi sociale a patriei roşeni, Bărbăteni şi Live- şi indicaţiilor secretarului
şi ridicării bunăstării celor zeni, s-au efectuat impor general al partidului, au fost
ce muncesc. tante lucrări pentru extin însuşite cu spirit revoluţio
nar de către minorii Văii
ANUL XXXII, nr. 7089 VINERI, 22 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani Una din trăsăturile defi derea şi modernizarea ce Jiului, care se străduiesc
nitorii ale acestei perioade lorlalte mine existente, s-au să Ie transpună în viaţă cu
o constituie ritmurile înalte, desfăşurat vaste lucrări înaltă răspundere comu
fără precedent, ale creşte pentru punerea în valoare nistă.
PATRIOTISMUL - rii producţiei de cărbune pe a unor noi perimetre car Pe baza orientărilor şi indi
baza tehnicii miniere îna
bonifere. în zonele Uricani—
intate şi a tehnologiilor mo Hobiceni, pilierului Est Lu- caţiilor tovarăşului Nicolae
Ceauşescu, economia muni
componentă esenţială a conştiinţei derne de extracţie şi pre penij Iscroni, Petrila Sud şi cipiului cunoaşte un intens
parare. Prin înfăptuirea pro
pentru dezvoltarea şi mo
gramelor partidului, în anii dernizarea capacităţilor de proces de diversificare. Nu
mai în ultimii doi ani la
revoluţionare, comuniste Lupeni s-a dezvoltat înlre-
IM» m
tr'LţVşiril vi &>ţa
/V,î : <• >
■ îi. J.X’WlHritk • sic" '-'' (Continuare in pag. a 2-a)
Român ij înfăţişează azi Ceauş eseu arăta : „Patrio permanent cu poporul, ca
imaginea unei ţări înflori tismul, dragostea şi devota- metodă principală de con %yí~- Pf-
toare, libere şi independen menLui laţă de ţară sini o ducere- a treburilor ţării. Nu ■ÂU,', I I.M.C. BÎRCEA 1
te, în c-nrc poporul stăpîn expresie a conştiinţei revo există problemă majoră a- \ A ÎNDEPLINIT ,
pe soarta sa valorifică in luţionare, comuniste, expre flată in faţa societăţii noas f PLANUL CINCINAL 1
tens resursele sale naţio sia îndatoririi de onoare a tre, — de la creşterea can m i In cinstea aniversării eli- \
nale, dezvoltă puternic e- fiecărui comunist, a fiecă titativă a forţelor de pro ] berării patriei, harnicul co- ,
conomia şi cultura, făcjrrn- rui om al muncii, faţă de ducţie la repartizarea lor / ] lectiv de de muncit al Intre- < ţ
prinderii
de
materiale
cfu-şi o viată din ce iu ce glia strămoşească, faţă de raţională pe teritoriul ţării-, i construcţii Bîrcea rapor- }
mai bună. Avîntul şt ab nona societate“. de la dezvoltarea accentua ■Mm V-c ) tenză obţinerea unui suc- l
negaţia în muncă, antrena Cel mai strălucit exem tă a economiei Ia creşterea ces remarcabil : îndeplini- ?
rea întregului potential plu în această privinţă îl eficienţei întregii economii t rea cu 132 de zile mai de- 1 j
vreme
prevederilor
p!a-
a
creator in slujba înfloririi constituie însăşi prestigioa naţionale, de la iniţierea T nulul cincinal la producţia l
şi măreţiei patriei, repre sa activitate a secretarului Programului partidului şi a l filo bală, marfă şi fizică — » i
de
prefabricate,
panouri
»
zintă cea mai înalta expre general al partidului. In Codului etic pî-nă la afir i mari pentru locuinţe, tu- '
sie a patriotismului revolu conştiinţa poporului, toate marea pe toate planurile a ) buri premo, produse din \
ţionar. Ííí■> VäföxW.Ä'b,. iV' „ y B.C.A., polistiren, expandat. /
marile înfăptuiri obţinute umanismului socialist — în / Pe baza rezultatelor obţi~ I
Iubirea de patrie a acţio în cei cincisprezece ani de care iniţiativa să nu fi a- ţ nute pînă acum se eşti- 1
nai în istoria şi cultura po istorie nouă, revoluţionară parţinut secretarului gene meav.ă că, pînă la sfirşitul \
se vor realiza pes- i
porului român ca o flacă a patriei, sînt indisolubil ral al partidului, care a ac ) anului,, se vor realiza pes-
i te. prevederile de plan ale
te prevederile de plan ale )
ră mereu vie, covîrşitoare legate de contribuţia deci ţionat şi acţionează cu o î cincinalului o producţie
prin dimensiunile sale emo sivă- a tovarăşului Nicolae ' *
tive şi mobilizatoare, a tra Ceauşescu Ia elaborarea şi impresionantă forţă pentru
propulsarea energiilor crea
versat istoria acestor pă- aplicarea liniei generale a toare, pentru valorificarea
mînturi, fiind, în clipele de partidului, de spiritul nova înţelepciunii maselor. De \ Raport miîiuitoresc \
restrişte, ca şi in momen \
tor şi înnoitor promovat în
tele de înălţare cea mai no toate sferele vieţii econo- asemenea, trebuie subliniat ţ măreţei sărbători
că perioada care a urmat
bilă lumină în lumina nea mico-socrale, ca factor de ţ
mului. Congresului al IX-lea al ! \
dinamizare a energiilor, a partidului a marcat' o ade o producţie filobală de 160
Sinletizînd un adevărat tuturor potentelor creatoa vărată cotitură pe planul milioane Iei, precum şi mr- ţ Lioanc . "i
cod al avîntului revoluţio re ale naţiunii- întregii activităţi ideologi \ portante cantităţi de pro- 1
rtante
se fizti
nar, cod de o densitate şi t diise fizice : 80 «00 mc pre- )
Protuirea
experienţei
iibricate, 120 000 mc pa- l
forţă morală de o inestima înţelepciunii maselor, con şi ce şi polilico-educative, for I fabricate, 120 000 mc pa-
nuri mari pentru locuinţe, '
^ nouri mari pentru locuinţe
marea omului nou devenind
bilă puritate, în expunerea vingerea că socialismul şl 40 lan tuburi premo, 150 000 l
prezentată la Congresul e- mc produse din B.C.A., 800 )
democraţia sînt de nedes V. PÂŢAN * tone polistircn expandat
ducaţiei politice şi culturii părţit, şi-au găsit expresia
socialiste, tovarăşul Nicolae în statornicia dialogului (Continuare in pag. a 2-a) \ 2 MILIOANE LEI
BENEFICII
) i Colectivul dc muncă al * J i
SUPLIMENTARE
mmmmm l LV, Călan confirmă nume- / ,
) turnătoriei nr. 1 din cadrul i
Călan
confirmă
nume-
Lummsh iu Âugusi roasele titluri întreprindere. 1 '
secţie
de
pe
fruntaşă
Astfel, de la începutul a- •
ces lui an, oamenii muncii l
de aici au realizat impor- ,
Beaîul care a aşezat o versării a 36 de ani de la minile lui August“, în regia ce, bunăstării materiale şi tante depăşiri la unii incli- \
pline
în semn de omagiu ani
catori sintetici de produc- /
spirituale
meleagurile
pe
revoluţia de eliberare so- şi după libretul actorului României socialiste sub soa V ţie : reducerea cu 5,15 Iei ţ fa i
materiale
a
cheltuielilor
/
Florin Plaur de Ia Teatrul de
mmm pe masa ■ cială şi naţională, antifas stat „Valea Jiului“ Polro- rele lui August. Spectaco \ 1000 lei producţie marfă, un )
pius
i
1254
dc
piese
tone
/
lul a reunit în cînt, vers si
cistă şi anUimperialistă —
suplimen-
beneficii
turnate,
ieri după-amiază, la Casa momente coregrafice sute ^ i tare în valoare de 2- mi- l ţ
Un deal cu alură de cultură pe dealul Boita ? de cultură a municipiului de artişti: ansamblul fol ) 1 ioane lei. j
munte, un deal lăsat de ...Mai mult simbolic! Pal- Deva a avut loc un spec SPECTACOLUL FESTIV cloric „Getusa“ al Centru l IMPORTANTE (
zlnichimul planetei în mar- mc de pămînl, gata oricînd tacol festiv. DIN MUNICÍPIUL DEVA lui do îndrumare a creaţiei i ECONOMII MATERIALE i
ginea Ţării Haţegului, ca să pornească la vale cu cîte La spectacol au luat parte CONSACRAT CELEI DE-A populare şi a mişcării ar ' Aniversarea eliberării pa- )
un meterez la o cetate, a a a'iă de ploaie, presărate 36-A ANIVERSARI \ Iriel este întâmpinată cu re- 1
membri ai birourilor corni tistice de masă al judeţului
dat numele unei aşezări şi cu ceva griu, porumb, ori ţelor judeţean şi municipal A REVOLUŢIEI I /uitate deosebite şi de oa- /
a pus pe masa localnicilor cartofi pentru oala pusă pe de partid şi ai comitetelor DE ELIBERARE SOCIALA Hunedoara, formaţia de i menii muncii dc la I.IVI.M.R. ţ
J Simeria. Pe cele şapte luni i
o pîine. La începui, a [ost foc în miez de iarnă. Dacă executive ale consiliilor ŞI NAŢIONALA, dans tematic a Casei de 1 trecute din acest an, ei ra- ţ
zghcil. Pîinea o dădea u- au văzut boicenii că greu se ANTIFASCISTA cultură din Orăşlie, coru i portează depăşirea produc-
dc
uneori neagră şi amară, aruncă spre cer spicul da populare judeţean şi mu ŞT ANTIIMPERIALISTA rile reunite ale cadrelor di r ţ ţiei fizice cu 53 precum osii
pentru
şi
vagoane,
alteori nu se lăsa smulsă grîu ori tuleul de cucuruz, nicipal, activişti de partid DfN ROMÂNIA dactice, direcţiei sanitare ) obţinerea unor importante
cu nici un chip. Capriciile au încercat să se ocupe cu şi de stat, membri de partid i economii, între care : 20,5 î
acestui pământ crescut între creşterea animalelor s-au cu stagiu din ilegalitate, re şi U.J.C.M, din Deva, for l I IVTWh energie electrică, 112 I l
gaz
110
mc
tone
metan,
pîraie erau aidoma vremu- cu cultivarea pomilor fruc- prezentanţi ai organizaţii şani, a emoţionat, fiind a- maţia artistică de pionieri 1 metal, 1004 tone cherestea.
rilor petrecute de lumea ce tiferi. Nici aşa rezultatele lor de masă şi obşteşti, ca plaudat de către întreaga de la Şcoala generală nr. I La rcconcliţionări de piese,
a cutezai să-şi facă sălaş n-au fost pe măsura aştep- dre de conducere din în asistenţă. El s-a constituit » planul a fost depăşit cu 1,7
treprinderi şi instituţii, 4 din Deva, cele do dans i milioane lei, iar la asimi-
şi să-şi încropească o vatră larilor şi astfel au fost ne- într-un emoţionant poem ^1 1 litri de piese noi cu 300 000 ,
conducători de formaţii de tematic de la liceele deve- V lei. Deosebit de importam ţ
dc sat în acele locuri unde DORIN CORPADE lucru, muncitori fruntaşi. crucialului moment ce n ne, recitatorii Paulina Co- j- este faptul că aici, în acest 1
chiar agricultura a rămas _ Spectacolul închinat măre deschis, acum 36 de ani dreanu. Violeta Turcanu \ suplimentare obţinut peste beneficii i ţ
s-au
an,
/
două
de
un vis prea frumos. Agri- (Continuare în pag. a 2-a) ţei sărbători iraţionale a po drum libertăţii şi indepen j milioane lei. ]
porului român, intitulat „Lu denţei patriei, muncii eroi (Continuare in pag. a 4-a)
