Page 75 - Drumul_socialismului_1980_08

9 © VINERI, 22 AUGUST 1980 4 ag. 3

23 AUGUST 1944-PIATRA DE HOTAR ¡N ISTORIA ROMÂNIEI

in cronica luptei muncitorimii hunedorene
Contribuţia Bomâniei
doric *
limba ger-
la înfrîngerea Germaniei fasciste împotriva fasGîsoiuiyi şi războiului hitlerist
emisnme ® In cele 260 de zile şi nopţi de luptă încordată împo­
iicătorii îndrumată şi condusă de inferioare preţurilor de pe şi anume de la minele Mu- ne deschise, la uzină au
triva hitlerlsmulul german — de la 23 August 1944, pînă la
9 Mai 1945 —, armata română a angajat un efectiv de către P.C.R., muncitorimea piaţă, acţionînd tot mai sariu 1 şi 2 şi Valea Arsu­ sosit vagoane închise în ca­
hunedoreană şi-a înscris şi hotărît împotriva măsurilor lui nu s-au prezentat la re nu s-a puiuţ încărca
538 536 de oameni, străbătînd un front de peste 1 700 km; în această perioadă cu li­
1944 — acţlonlnd umăr Io umăr cu armata sovietică, armata ro­ tere durabile lupta sa în de teroare întreprinse de lucru pe motiv că această materialul“.
istorică şi mână a cucerit 20 masivi muntoşi, a forţat 12 cursuri organele dictaturii militare- zi este prevăzută în con­ Agitaţii puternice semna- ;
ă (II) - istoria proletariatului şi a fasciste, minerii din Valea tractul colectiv ca zi de Iau autorităţile în vara a-« i
mari de apă, a eliberat 3 831 localităţi, dintre care 53 poporului român. •Ţiului răspundeau chemări­ repaus“.
oraşe, provooînd inamicului pierderi care s-au cifrat la nului 1944 în întreaga Va­
•ultural-ar- Semnificative in acest lor înflăcărate ale P.C.R. Efervescenţa revoluţiona­
ejul sărbă- 117 798 militari luaţi prizonieri şi 18 731 găsiţi morţi pe .context au fost acţiunile Chemările vibrante ale le â Jiului. „Comuniştii ara
lale a po- cîmpul' de luptă. ră ce caracteriza starea dese întruniri în diverse .
ân Tributul de sînge al armatei române în războiul anti­ întreprinse de minerii hu- partidului comunist duc la de spirit a muncitorimii case conspirative — rapor­
: „Serata“ nedoreni in spiritul chemă­ intensificarea acţiunilor re­ hunedorene în anul 1944
hitlerist se ridică la 167 525 militari — morţi, răniţi şi rilor partidului comunist, voluţionare de rezistenţă ta la 22 iunie 1944 comi­
foarte
dispăruţi. care adresa maselor lozin­ faţă de ordinele autorităţi­ reiese numeroase semnificativ sariatul de poliţie Petro­
documente
din
© Pentru vitejia lor, trupele române au fost citate în că : „Nici un ban pentru lor fasciste. într-un raport ale vremii. „Muncitorii ■— şani — în cadrul cărora
şapte ordine ale Comandamentului suprem sovietic şi în împrumutul de război, pen­ către Ministerul înzestrării arată poliţia din Deva în discută sarcinile ce le slau
21 de comunicate de război sovietic. Peste 300 000 de tru împrumutul subjugării Armatei, din 3 noiembrie în faţă pentru următoarele
soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri români au. fost decoraţi cu poporului român! în locul 1912; conducerea minelor august 1944, în pragul in­ luni“.
ordine şi medalii româneşti, sovietice, unqare şi ceho­ bonurilor de împrumut, din Valea Jiului reclama: surecţiei armate — aşteaptă Activitatea revoluţiona­
6,00 Ra- slovace. vrem pîine, pace şi liber­ „Lucrătorii lipsesc nemoti­ cu nerăbdare căderea ac­ ră desfăşurată do muncito­
lineţii; 7,00 © Contribuţia economică a României la înfrîngerea tate I Sabotaţi producţia de vat do la lucru sau pără­ tualului guvern, o parte din rimea hunedoreană în pe­
) Revista
erul meîo- Germaniei hitleriste s-a ridicat cu muit peste .un miliard război“. Sabotînd produc­ sesc serviciul fără voie. A- ei sînt chiar gata să comi­ rioada de fascizare a ţării
in <!o (Ştiri; dolari (în valuta anului 1938), ceea ce echivalează cu ţia, absentînd nemotivat de ceastă stare de lucruri fa­ tă acte de sabotaj pentru şi în timpul dictaturii mi-
ascultă'tori- cel puţin de phtru ori veniturile bugetare ale României la lucru, luptînd împotriva ce ca randamentul să sufe­
ti de ştiri; a grăbi prăbuşirea acestuia. litaro-fasciste constituie e ,
muzicale din anul bugetar 1937/1938. regimului militar din în­ re tocmai azi cînd nevoile 'Ura contra regimului şi contribuţie de seamă la .
irii iu . treprinderi, a salarizării cer un maximum de pro­ războiului creşte -în fiecare lupta generală a poporului :
le ; 10,30 ducţie“. înţelegînd prin zi“. român împotriva fascismu­
10,50 Nou-
uşoară ; „nevoile timpului“ produc­ înir-o notă informativă a lui şi războiului hitlerist,
ştiri ; 11,05 ţia de cărbune necesară du­ poliţiei de reşedinţă Deva pentru înfăptuirea glorioa­
românesc ; cerii războiului în care
ra i*adio- către Inspectoratul do poli­ sei insurecţii armate anti­
ă-te liberă România fusese atrasă îm­ ţie al ţinutului Mureş se fasciste din august 1944,
in de ştiri; potriva voinţei oamenilor arată: „Din martie 1944,
ra folclo- muncii, conducerea minelor care, aşa cum arăta secre­
45 In sunet ziua 24, a fost pregătită tarul generai al partidu­
0 De la 1 Văii Jiului recunoaşte de materie primă, în cantitate lui, tovarăşul Nicolae
ători spre fapt în acest raport incapa­ de 100 vagoane bare de'
al patriei; citatea ei de a mai putea Ceauşescu, va rămîne „veşi
; 16,20 Co­ oţel destinate confecţionă­ nic în conştiinţa poporului
nice ; 16,40 asigura cantitatea de căr­ rii proiectilelor anti-tanc.
Sfatul me­ bune cerută de căpeteniile român, amintirea sa trans-
ii uletin de fasciste ale statului, inca­ Deşi materialul a fost pre­ miţîndu-se din generaţii în
ece ostă- gătit din timp... transportul generaţii, ca un simbol
;ru pa.trie : pacitate datorată tocmai la fabrica de proiectat pro­
;ce revoJu- ostilităţii pe care minerii o strălucit al eroismului ma­
•rele serii ; manifestau faţă de exploa­ iectile anţi-tanc de. la Cîm- selor populare, al spiritului
antologia tatorii . capitalişti, dictatu­ pina nu s-a făcut pînă iu
româneşti ; revoluţionar al comunişti­
oră; 23,00— ra militară-fascistă şi răz­ prezent datorită unui act de lor, al tuturor militanţilor
uzical noc- boiul hitlerist. „în ziua de neglijenţă la îndeplinirea din ţara noastră“.
1 Mai, orele 7, muncitorii formelor de comanda va­
de ia societatea Mica Brad goanelor. în loc de vagoa- Prof. ION FRÂTILÂ
Actul de la 23 August 1944 in presa
Awm
seara, Iri-
aşament cu. franceză şi la posturile engleze ele radió
i (Arta) ;
Secvenţă din luptele eroice ale ostaşilor români pentru eliberarea Capitalei. Armata
Lna (Gră- germană n-a putut trece de podul Băneasa... . „Le Figaro“ din 25 august 12 divizii este în curs în noaşte Dictatul de ia Viena,
; HUNE- România“) : „In lupta cu ar­ prin care s-a rupt o mare
irile (Fla­ 1944 : „România a luat sin­
min pa­ gura hotărîre care putea li­ mata română pe.care au vrut parte din Ar.deal".
nul Iubirii ...Prin septembrie 19-14, făcut alunei, cînd nc-am ho- Laurean Filip, nc-am dus pe mita, in măsura posibilului, s-o distrugă şi care acum © Postul de radio Londra,
Artista, do- ştiam că ne 'aflăm aproape tărît să ne înrolăm volun­ strada Aurel Vlaicu, unde dimensiunile pagubelor pe s-a angajat împotriva lor, ar­ 24 august 1944, orele 5 :
di (Arta) ; de 'Urgii Mureş, care trebuia tari. funcţiona celula de partid, care i le-a pricinuit politica matele germane se află acum „Prin ieşirea din luptă a
(Construc- eliberat cil mai curînd. (Tîr- in lupta crîncenă am ob­ spunindu-le tovarăşilor de a- mareşalului Antonescu de în- într-o situaţie catastrofală în României, Germania pierde
ani : Abba ziu, în 1969, am citit în servat ceva roşu în palme şi colo : „Noi vă lăsăm în scris feudare faţă de Germania. partea meridională a frontu­ mai mult decît petrolul româ­
rr\ul pămin- „Magazinul istoric“ nr. 9, ar­ pe veston. Un fir de sînge să ne primiţi în U.T.C., că Este prea devreme să se es­ lui de est şi sînt pe cale de
iubiril (7 ticolul „Din cronica eliberă­ nucluia şi sub cască. Am a- mîine plecăm pe front şi nu timeze toate consecinţele răs­ a suferi una din cele mai nesc. întregul edificiu nazist
npăna (Ke­ mari înfrîngeri". din Balcani începe să se nă­
il : Drumul rii“, şi m-au bucurai rîn- meţil. Citul m-am trezit, in­ ştim dacă vom mai rămîne turnării pe care a efectuat-o „Le Figaro" din 28 august ruie. Consecinţele pentru vii­
al) ; Aven- durile referitoare la noi: firmierii mă bandufău, după în viaţă“. România. Este în orice caz torul mers al războiului sînt
(Mlincito- „...La extremitatea cealaltă a operaţia la cap, făcută de ur­ Dintre voluntarii de 17—ÎS un eveniment de o însemnă­ 1944 : „Mareşalul Tito va pu­ incalculabile.
: Mijlor- ' sectorului, acolo unde Nira- genţă... Peste cîteva zile, cu ani, Shnion şi Păun s-au aş­ tate considerabilă şi care a tea fi curînd ajutat de arma­
® Acelaşi post de radio,
aiceafărul); ju.l se încredinţează Mureşu­ bandajul încă pe cap, am ternut primii sub brazda dat o lovitură din cele mai tele sovietice care traversea­ orele 7, emisiunea in limba
rile (Minc- lui, Corpul de Munte al ge­ părăsii spitalul de campanie, 1 rafisilvanici eliberate. A grele celui de-al lll-lea ză Dunărea (. . .). Germanii
: Olga şi neralului Ion Dumitrache se fără învoirea medicilor, por­ fost rîndul lui Găvrilă Arde­ Reich. Mai întîi pentru că îl încearcă zadarnic să reac­ germană destinată populaţiei
esc); ANI- bate aşa cum ştiu să o facă nind pe urmele plutonului. lipseşte în mod definitiv de ţioneze în -România ; un atac celui de al lll-lea Reich î
din spaţiu lean, apoi a lui Alexandru lansat de trupele lor împo­ „Prin ieşirea din război <3
URICANI : vulturii înalţi miilor. La 28 În seara cînd am fost ră­ Pop să-şi dea obolul de sîn­ ultimele resurse de petrol pe României, flancurile celor
iţa (7 no- septembrie, Tîrgu Mureşul îşi nit, camarazii căzuţi au fost ge, la Gherla... Au urmai Ion care le mai putea lua încă triva Bucureştiului, deţinut de
D : Cum- salută eliberatorii. Cu încă adunaţi şi înmonnîntaţi chiar Istrale 11, Macedon Ciocan, de aici, apoi pentru că nu noul guvern al regelui Mihai, două armate germane din
roşic); O- un efort — al cîtolea ? —, acolo, pe cîmp. Li s-a dat Ion Somcşan şi Cadartt, ne­ mai este posibil ca celelalte a eşuat“. Moldova sînt complet desco-'
idămînt la vînătorii trec rîul, înstăpî- ultimul salul prin salve de uitatul meu comandant de state satelite, Ungaria şi Bul­ „Le Figaro" din 29 au­ perite. Astfel, Armata a 8-a
ia) ; Ora gust : „Incetînd să lupte îm­ germană, aflată între Şiret şi
GEOAGIU- nindu-se într-un cap ele pod, grupă. Ultimul dintre' cei garia, să nu se simtă, la
ia panterei de nepreţuit pentru cele ce mai apropiaţi mie a fost Ion rîndul ior, antrenate în ca­ potriva ruşilor şi întoreînd Prut, care pînă acum acţio­
tură); HA- vor urma...“). germa- VOLUNTARI! Groza... l-am plîns şi ne-am tastrofa care a şi început armele împotriva forţelor ger­ na împreună cu Armata a
;t incomod Urmărirea trupelor îndîrjit. pentru ai lll-lea Reich şi să mane, armata română a dat, 4-a română, este de aseară
IX : O scri- no-horlysle şi hărţuirea lor Ne-am întors noi acasă, cei nu caute, în • consecinţă, să , după cum se ştie, o lovitură complet descoperită. La fel,
CALAN : continuă, nu le-a îngăduit mitraliere. Printre cei căro­ din partea de nord a Tran­ se retragă cît mai repede frontului german european Armata a 6-a germană, ce­
şi ardele- răgazul să se fortifice pentru ra li s-a adus onorul erau silvaniei, aşa cum am promis posibil. întregul bastion ger­ de sud-est, care a intrat va mai la sud, lingă care
tură) ; Ul- rezistentă de lungă durată, şi Vasile Shnion şi Ion Păun, cîndva: cu armele victoriei, man din Balcani este dezor­ conform ultimelor ştiri, în pli­ se afla Armata a 3-a româ­
tunie); SI- îmi amintesc bine cum a [ost voluntari ca şi mine, ulecişli. ale biruinţei antifasciste. Şi ganizat ; România scăpînd nă descompunere“. nă".
îunea Bul- atunci... De după o culme k cu amintirea celor căzuţi, ai de sub dominaţia germană, „L'Humanité“ din 4 sep­ ® Emisiunea B.B.C, orele
1); ILIA : fără nume, duşmanul ne-a ...In vara anului 1944, chiar unităţii noastre viteze, citată calea spre Iugoslavia şi Gre­ tembrie 1944 : „Comuniştii 7,15 aceeaşi zi : „Soldaţii
(Lumina) ; înlîmpinal cu o grindină de în primele ceasuri după de­ de multe ori prin ordine, cia se deschide larg arma­ români au fost principalii români vor lupta alături de
-e teamă foc. Această culme de deal clanşarea insurecţiei naţiona­ luptătorii fiind răsplătiţi cu tei sovietice". făuritori ai trecerii alături de soldaţii aliaţi. Retragerea
hotăra soarta operaţiunilor le, vînătorii de munte deveni ordine şi medalii româneşti, „L’Humanité" din 26 august armata roşie împotriva ger­ României din tabăra nazişti­
din zona respectivă. Batalio­ s-au constituit în unitate de sovietice, cehoslovace. 1944 (sub semnătura lui Mi­ manilor. A cincea aniversare lor constituie o mare victo­
nul nostru, 7 vînălori de front, lichidînd o coloană La apelul general, care s-a chel Magnien) : „Poporul ro­ a războiului se desfăşoară rie politică şi economică.'
munte, a primii ordinul să molo-mecanizală germană ca­ ţinut după victorie, dintre mân a înţeles că conducăto­ într-o atmosferă care este a- România va fi apărătoarea
cucerească respectiva culme, re încerca să se replieze de foştii voluntari ai unităţii rii săi îl duc la pierire. Sol­ ceea a catastrofei germane. marilor puţuri petrolifere de
HBBBSMBfl
prin salt direct... Puşcaşii la Brad—Băiţa spre Arad. A- noastre, unul singur a pulul daţii români n-au mai vrut Şi în România, ca'şi în Fran­ la Ploieşti, de care s-au foT
şi-au pus baionetele la arme poi, noua unitate operativă a răspunde „Prezent!“. Era să lupte pentru Hitler (. . .). ţa sau în Iugoslavia, parti­ losit pînă acum nemţii. O
tbil pentru şi şi-au pregătit grenadele. pornii spre Braşov, în com­ semnatarul acestor rînduri. Muncitorii n-au mai vrut să dul comunist, 'în ilegalitate,
ist: Vreme Nimeni n-a şovăit nici o cli­ ponenţa Corpului de Munte. Am fost primiţi cu flori sufere efectele bombarda­ a fost unul din principalii bună parte din armata ro7
asă cu ce- mână va fi ţinută în rezer^
'i’os. Izolat pă. Inamicul a fost învins In acele zile fierbinţi, mulţi şi cu drapele tricolore şi ro­ mentelor aliate, nici înfome­ făuritori ai acestei schimbări vă pentru a fi întrebuinţată
i de ploaie şi obligai să cedeze ulterior tineri de 17—ÎS ani, mai a- şii. Şi cu cîntece şi cu veşti tarea prin rechiziţiile germa­ de alianţe".
a de deal întregul său lanţ de apărare. les refugiaţii din Transilva­ despre cele ce înfăptuia parti­ ne. Mai mult, noul guvern 'k în altă parte“.
1 va sulla © Postul englez B.B.C., 23 © Acelaşi post de radio,
trări şl in- •— Salt înainte! — striga nia ocupată prin Dictatul de dul comuniştilor pentru a declară că intră imediat în
de 40—50 (jp or aiul t.r. Vasile Cadaru la Viena, au cerul să lupte schimba în bine viaţa po­ luptă împotriva Germaniei, august 1944, orele 23 (deci la orele 9 : „Prin actul Româ­
ti «/estic, — iar eu, alături de soldaţii cu armele în mîini, pentru porului român. Ne-am întors alături de aliaţi. Soldaţii ro­ la o oră după proclamaţia niei, soarta tuturor ţărilor
sipir, va fi regelui şi a noului guvern) : balcanice a fost pecetîuiţSi
i gi 30 de voluntari Ion Islrale II, A- zdrobirea fascismului. Intre cu hotărîrea să nu precupe­ mâni au început să-i izgo­ Zilele lui Hitler sînt numă­
ia între 11 lexandru Pop, Vasile Shnion, aceştia erau şi cîţiva copii ţim nimic pentru refacerea nească pe germani de la ei. „O ştire foarte importantă ne
.t dimlnea- Ion Păun, Găvrilă Ardelean, de trupă ai celor trei unităţi ţării, pentru înflorirea ei. De acum înainte, nimeni nu soseşte din Răsărit. România rate".
Ioan Groza, Macedon Ciocan, devene, unii elevi la diferite Ne-am întors cu biruinţa vi­ mai poate împiedica armate­ a acceptat qondiţiile de pa­ In loc de concluzii. La
reme uşor toată grupa, alergam spre şcoli, „bursieri“ ai Armatei sată, pentru care şi astăzi, le sovietice să înainteze tra- ce ale aliaţilor. Regele Mi­ Conferinţa de pace de 5a
temporar duşman. Puşca mitralieră era române. Aşa am fost şi eu. aricind, foştii voluntari anti­ versînd Valea Dunării, pen­ hai a adresat o proclama­ Paris din anul 1946, data îlt^
iupă-ămia- ţie către ţară, anunţînd în­ trării României în războiul
lea averse grea, se zbatea furioasă în Am părăsii clasa a cincca a fascişti sînt gata să-şi jert­ tru a opera joncţiunea cu
1 va pre- mîinilc melc cînd apăsam pe liceului „Decebal", schhnbînd fească via{a, dacă patria o forţele armatei naţionale de cetarea ostilităţilor împotriva antihitlerist a fost cortles*
1 de scurtă trăgaci şi dogorea puternic condeiul cu arma automată. va cere ! eliberare iugoslave ale mare­ puterilor aliate şi începerea tată de către unii aliaţi,
io—70 m/h. AUREL D. CÂMPEANU, luptei alături de Naţiunile U- firindu-se în mod arbitrar
serviciu : cînd o apucam de miner să La 2 septembrie 1944, îm­ şalului Tito".
rel). o duc mai departe. Ne dă­ preună cu soldaţii voluntari ofiţer în rezervă, „Le Figaro" din 27 august nite contra inamicului comun, cea de la 12 septembrie
dea aripi legămînlul ce l-am Vasile Shnion, Ion Păun, fost voluntar antifascist. 1944 (sub titlul „Nimicirea a in proclamaţie nu se recu- 1944 (! ! !)