Page 78 - Drumul_socialismului_1980_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

Proba de foc a sangajării pentru r ealizarea planului

si a angajamentelor în întrecerea socialistă

9
îiFâ PTUIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR MA. !0RE

\
ALE ACTIVITĂŢII ECONOMICO-SOCIALE

DIN EXPERIENŢA COLECTIVELOR FRUNTAŞE ÎN:

De ciţiva ani se bate mo­
întreprinderii — la secţia
Nou! mecanism nedă forte pe aplicarea a- inte. S-au lămurit insă foar­ de industrializare Va ţa 100 Seducerea consuimireiQr ir
te repede de avantajele a-
cordului global şi azi, la
cordului global în unităţile
economice, ca o formă su­ nivelul întreprinderii, se a- la sută. Ia Ş.F.E. Hunedoa­ pe agenda priorităţilor
ra 92 la sută, la S.F.E. Ha­
economico-fmanciar şi scopul perioară de organizare şi plică in procent de 81,9 ţeg 87 Ia sută — noi am
retribuire a muncii. Practi­
rezolvat cîteva lucruri foar­
la sută, cu mult peste sar­
ca a dovedit cu puternica cina de plan. Acum toată te importante pentru acti­ Colectivul de muncă al tate din c
ei forţă de argumentare că
de
întreprinderii
mecanice
iui prîsiespsS — eficienţa acolo unde instrumentele a- lumea este mulţumită. Cei vitatea întreprinderii — a- material rulant din Simeria se — ară
nostru. An
precia ing. Romulus Goţiu,
care muncesc mai mult şi
manifestă o preocupare con­
punem şi
cordului global au fost bi­
ne acordate, unde s-a pe­ mai bine cîştigă în mod co­ directorul tehnic al I.F.E.T. stantă în direcţia reducerii loare dota
Deva: realizarea ritmică a
Unitate economică cu mentar o producţie marfă dalat insistent pe pîrghiile respunzător. Şi sînt din ce sarcinilor la principalele consumurilor de materii pri­ proi,. monah
tradiţie şi cu bune rezul­ vîndută şi încasată de a- sale principale, rezultatele în ce mai mulţi asemenea sortimente de bază} lichi­ me şi materiale, înlăturării nom. Mă c
tate în producţia de utilaj proape 98 milioane lei, la n-au întîrziat. Acolo, însă, oameni în întreprinderea cu desăvîrşire a tendinţelor derea num
minier — aflată, la indica­ producţia netă avem o de­ darea la termen a parchete­ de risipă, acţionînd siste­ recondiţion
ţia secretarului general al păşire faţă de plan de unde nu s-a acţionat cu con­ noastră“. lor şi predarea lor la ocoa­ matic pentru recuperarea în prozei
partidului, tovarăşul Nicolae mai mult de 9 milioane lei, vingere, unde s-a pornit din lele silvice; diminuarea şi introducerea în circuitul meria se
Ceauşescu, intr-un impetuos înregistrăm o economie de capul locului cu ideea real­ consumurilor de materialei productiv a tuturor mate­ peste 100
proces de extindere şi mo­ 2,3 lei la cheltuielile la 1000 mente falsă că nu se va Acordul global— carburanţi şi energie ; redu­ rialelor refolosibile. Rezul­ schimb, de>,
dernizare — I.U.M. Petro­ lei producţie marfă, la ca­ putea, că va fi extrem de cerea unor cheltuieli neeco- tatele obţinute pe 1980 — prevăzute i
şani a dobîndit o experien­ pitolul „materiale“ am eco­ planul realizat la toţi indi­ re. Valoric
ţă meritorie şi în privinţa nomisit importante cantităţi greu, nici roadele nu sînt muncă ordonată, nomicoase privind transpor­ catorii, cu economii notabi­ treprinderii
aplicării noului mecanism de metal, energie, combus­ de natură să mulţumească. tul şi livrarea produselor) le la consumurile de mate­ pe această
economico-financiar. tibil, înregistrăm un volum Acordul global a găsit te­ şi, poate nu în ultimă in­ riale, combustibil, energie maliv două
— în discuţii de la om de beneficii suplimentare de ren deosebit de fertil la co­ cîşîipri sporite stanţă, închegarea unor for­ electrică — susţin afirma­ însumate,
la om în secţii şi ateliere, peste 21 milioane lei. lectivele de la I.F.E.T. De­ maţii de lucru puternice, ţiile făcute. în scopul
în şedinţe de partid şi de Din cele relatate nu tre­ stabilizarea lor în parche­ I.M.M.R. Simeria este o murilor s
sindicat, cu alte prilejuri buie să credem că la I.U.M. va, a căror experienţă me­ Esenţial în aplicarea a-, unitate economică profilată prin obţine
— ne spunea ing. Nicolae Petroşani s-a făcut totul în rită preluată. Analizat în cordului global este stabili­ tele noastre şi asigurarea pe reparaţii de vagoane. mii de 110
Lobonţ, şeful compartimen­ domeniul aplicării noului profunzime, în toate amă­ rea unor responsabilităţi re­ unor cîştiguri foarte bune. Una din direcţiile priorita­ 1000 tone .
tului de organizarea pro­ nuntele, cu toate implica­ ciproce, bine determinate, Aşa cum trebuie: după re de acţiune a colectivului gaz metan
ducţiei şi a muncii — le-am mecanism economico-finan­ cantitatea şi calitatea mun­ de muncitori o constituie — gie eleclrh
ciar, al obţinerii unei înal­ ţiile sale asupra eficienţei între formaţiile de muncă şi
explicat oamenilor pe în­ te eficienţe economice. Dar activităţii întreprinderii şi conducerile întreprinderilor, cii, după eficienţa ei con­ după cum sublinia inginerul trebuie ar.
ţelesul lor că trebuie să a cîştigurilor oamenilor, s-a fapt ce reclamă eforturi co­ cretă“. şef Iuliu Vernichescu — re- bună preo
muncească în aşa foi, orga­ s-a făcut mai mult decit în considerat că se poate şi condiţionarea şi refolosirea asimilării i
nizat şi chibzuit, incit să-şi alte unităţi economice din mune, permanente, pentru Acestea ar fi, deci, avan­ subansamblelor şi pieselor cursul anu
realizeze zi de zi planul, judeţ şi se depun strădanii trebuie aplicat. „N-a fost desfăşurarea optima a acti­ tajele indubitabile ale acor­ de schimb la vagoane. „Noi late deja i
să-l depăşească, dacă este perseverente pentru a se deloc uşor — recunoaşte e- vităţii, cu eficienţă econo­ dului global: angajarea oa­ reparăm, nu construim, de sporit ben
posibil, cit mai mult, dar să face mai mult, mai bine. Se conomista Ecaterina Schemp. menilor la muncă ordonată, aceea putem obţine rezul­ derii cu 3C
consume mai puţin metal, pune accent pe creşterea Am avut discuţii aprinse cu mică sporită şi cu retribu­ superior organizată, cu ma­
ţii consistente ale oameni­
mai puţină energie electri­ rolului secţiilor productive, oamenii, nu acceptau crite­ ximă eficienţă pentru între­
s-au stabilit norme de con­ lor. „în mod concret, prin
că, mai puţin combustibil şi riile, nu aveau încrederea prindere şi cu maxime cîş­ Executarea ia timp şi
alte materiale. Adică să dăm sum de materii prime şi aplicarea pe scară largă a
produse mai multe, dar şi manoperă, bugete pentru că vor cî.ştiga ca şi mai îna­ acordului global în unităţile tiguri pentru ei.
mai bune, cu cheltuieli re­ cheltuielile indirecte, se în­
cearcă defalcarea bugetelor conditiuni a lucrărilor
duse, de unde revine par­
ticiparea la beneficii, la de venituri şi cheltuieli pe 9
sporirea venitului naţional, fiecare secţie în parte, ceea Aşa cum se subliniază în vară pe 20
la propriile cîştiguri. Şi la ce va permite în orice mo­ documentele de partid, cri­ prevăzute
noi, la început, unii au cre­ ment cunoaşterea reală a si­ teriul principal de aprecie­ ţeze 70 ha
zut că noul mecanism eco­ tuaţiei economico-financiare re a muncii în orice dome­ şi 10 ha c
nomico-financiar ne dă nu­ a întreprinderii, incit să se niu de activitate îl consti­ s-a plani
poată interveni operativ a-
mai drepturi. Dar ne-am tuie rezultatele. Iar pentru s-a livrai
convins repede că nu-i aşa, colo unde este cazul. Desi­ lucrătorii ogoarelor, execu­ stat 190 to
că avem obligaţii în primul gur, mai sînt probleme pri­ tarea la timp şi în bune semenea, ,
rînd, obligaţii ca acelea pe vind colaboratorii, aprovi­ • condiţiuni a tuturor lucrări­ depozitate
care le-am exprimat mai zionarea tehnico-materială, lor agricole constituie do­ 300 tone
sus. Ca atare, ne-am revi­ utilizarea capacităţilor de vada concretă a angajării, cut 700 t
zuit repede optica, ne-am producţie, disciplina tehno­ a înaltei lor responsabilităţi între ce
impus un sever autocontrol logică şi a muncii — pro­ civice şi patriotice. Pentru tribuţie d
în întreaga activitate, la bleme păgubitoare încă a comanişti, pentru toţi coo­ ncrea ace.
tonte nivelurile. bunelor rezultate, a eficien­ peratorii şi mecanizatorii zultate, cu
— V-am ruga să concreti­ ţei economice —, dar afla­ C.A.P. Toteşti, sarcinile şi tă ziua d<
zaţi. te în atenţia organului co­ indicaţiile date de secreta­ mărul cor
lectiv de conducere, care rul general al partidului, to­ Moise Mic
— Realizările de la înce­ varăşul Nicolae Ceauşescu, evidenţiez
putul anului sînt conclu­ caută permanent soluţii şi cu prilejui consfătuirilor de Paulina C
dente în privinţa aplicării modalităţi de rezolvare a lucru care au avut loc în rescu, Do
noului mecanism economi­ lor, de aşezare pe baze noi, acest an, privind strîngerea na Giurgi
co-financiar, cu elementul economice, rentabile a în­ la timp şi fără pierderi a Otilia Tot
său esenţial — eficienţa. tregii activităţi a întreprin­ recoltei de cereale păioase, ta, Ionică
Astfel, am realizat supli­ derii. au constituit cuvînt de or­ Ardelean,
dine. Anton Fu
Aici, datorită bunei orga­ eoni I, i
... — O rîznă, atîta era Timp pentru o istorie. O de economie — productivi­ optime soluţii în extrage­ — Este posibil, ne spu­ nizări şi desfăşurări a mun­ Aurora b
şutul ortacului. Ce-i o riz- istorie nouă, zămislită şi în tatea muncii, care, „tradu­ rea minereurilor. nea el. Ne-am consultat şi cii, repartizării şi folosirii Pascotesci
nă? Dacă stau bine şi so­ subpămînturile Ruscăi. Timp să“ în termeni locali, în­ Oamenii, maşinile şi noi­ cu inginerul Nicolae Jur- judicioase a forţelor uma­ da, Gheor
cotesc odată o învăleai în în care producţia unităţii seamnă tehnologii şi utilaje le tehnologii (metoda de coane, şeful nostru de sec­ ne şi mecanice, s-a reuşit pe mecan
şurţ şi fugeai cu ea la... a crescut de opt ori. moderne, abnegaţie în mun­ exploatare în subetaje cu tor. Trebuie să ne organi­ să se obţină rezultate scon­ Simina,
gura minei. Numai că pen­ ...Către ora două a după- camere şi pilieri, metodă ce zăm cît mai bine munca. tate. La aceasta a contri­ Viorei Tă
tru asta curgea sudoarea amiezii coboram cu „coli­ că. Categoric, locul trocu­ se extinde în orizonturile Este vorba de aproviziona­ buit îndrumarea, sprijinul cotescu, ’
pe spinările ortacilor ca via“, împreună cu alţi mi­ lui a fost luat de maşina XII, XIII şi XIV), ramble- rea tehnico-materială a permanent al comitetului Ioan Brăi
apa pe streaşină. Păi, cum neri, din vatra Ghelariului, de încărcat cu siloz, cel al erea hidraulică au fost ele­ locurilor de muncă, folosi­ comunal de partid şi al con­ pe brigad:
altfel? „Ciulenele“ şi „vărş- către nivelul mării. Căutam sfredelului de perforatoare­ mentele ridicării producţiei rea intensivă a timpului de siliului popular care, prin Opric, LI
toagele“ trebuiau bătute, iar un argument pentru tot ce le pentru găuri lungi de 15 exploatării ghelărene la lucru, buna funcţionare a membrii comitetului comu­ Gaşpăr Ş
mecanizare şi modernizare nal de partid şi ai birou­ precum ş
la mina din poala Ruscăi utilajelor, preluarea şi pre­ lui executiv al consiliului eoni, pro
însemna troc, mai, sapă, Productivitatea in continuă creştere darea schimburilor din popular, au fost permanent vei, Vio
sfredel, joagăr, şi... putere 9 mers, asigurarea fronturilor la muncă în cîmp alături şef, Ecatt
omenească. sau de la o „rîznă“ la 14 tone pe post de lucru. de mecanizatori şi coope­ inginer, ş
Pe măsură ce ne poves­ Tot ce ne-a prezentat aici ratori. Munca plină de ab­ tale, Cor
tea Carol Alic — secreta­ acest destoinic şef de bri­ negaţie şi dăruire a coo­ crelarul
rul comitetului de partid se întîmplă în această ex­ metri. O jumătate de mi­ peste un milion de tone a- gadă — miner ce din 1966 peratorilor 'şi mecanizatori­ partid al
al E.M. Ghelari, un veteran ploatare, adică o explicaţie liard de lei a. fost învestită nual. De la o „rîznă“ pînă lucrează numai în abataje lor şi-a găsit reflectarea în care nu-ş
într-ale mineritului — a- a celor 14, 15 şi uneori pentru maşini de mare com­ la 14 tone pe post e o cale de mare productivitate — terminarea recoltării griului timpul şi
veam impresia că străbatem chiar 16 tone pe post mi­ plexitate şi randamente spo­ lungă. Poate chiar produc­ şi orzului — 200 şi, respec­ muncesc
sălile unui muzeu. Troc, nereu extras. în orizontul rite, pentru utilaje de ex­ ţiile de acum vor rămîne, înseamnă pentru el şi ortaci tiv, 50 ha — într-un timp putere
sapă, sfredel... unelte peste XIV, abatajul 801, unde lu­ tracţie etc. Dar, toate aces­ cît de curînd, de domeniul un spor zilnic de 80—100 record, de 6 şi, respectiv, muncă p
care s-a aşternut uitarea. cra Iordache Scînteie cu te lucruri puteau rămîne trecutului. Acolo, în aba­ tone de minereu. Şi cum 3 zile. Aceasta a făcut po­ neabătută
Uneltele unei producţii a- ortacii şi apoi în alte ori­ simple valori dacă nu erau tajul 801„ şelul de brigadă starea producţiilor înalte e sibil să se baloteze pînă a- care par
nuale de 150 000 tone mi­ zonturi şi abataje am aflat oamenii care să Ie mînu- Iordache Scînteie se pregă­ cam molipsitoare, cu sigu­ cum paiele de pe toate cele său gt
nereu. Dar, peste imaginile că secretul nu este altul iască cu pricepere, dacă nu tea pentru o nouă bătălie ranţă că ea va fi preluată 250 ha cultivate cu păioa­ Nicolae C
acestea au trecut mai mult decit o noţiune ce a „pă­ era gîndirea lor iscoditoare — brigada cu 609 tone mi­ şi de alte formaţii mine­ se, să fie eliberate 242 ha, în faţa 1
de trei decenii şi jumătate. şit“ 'din paginile manualului care să găsească cele mai nereu extras zilnic. reşti. să se execute arături de lor pairi.