Page 79 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 79
) © SlMBÁTÁ, 23 AUGUST 1980 Bag. 3
mare cinste şi onoare, aceea rea arăturilor şi la strîn-
Arcuri de lumini in Retezai
de a asigura pîinea poporu gerea furajelor. în curînd
lui. Şi noi lucrăm, împreu vom începe recoltatul sfe
După ce gînilul a! deve Ici de azi se transformă pes nă cu toţi Truditorii pămîn- clei şf al cartofilor, iar mai
nit idee scrisă, iar ideea te noapte în priveliştea zi-- tului, sub acoperişul cerului, apoi vom trece la pregăti
proiect, la Rîu Marc-Rete- lei de mâine, conferind o pentru pîinea noastră şi a rea terenului şi însămânţa-
zat au fost chemaţi con nouă geografie şi istorie semenilor noştri. Partidul rca culturilor de toamnă.
structorii să desfăşoare la locurilor, adăugind elemen
ne-a cerut — prin cucuiului Acestea sînt cuvinte care
scară naturală macheta nou te noi in biografiile oame secretarului său general — izvorăsc din înaltul patrio
lui izvor de lumină, să su nilor din acest mîndru colţ.
ca indiferent de starea vre tism al celor ce muncesc,
pună apele repezi şi crista de Românie. Cu fiecare zi, mii să nu precupeţim nici al angajării ferme, respon
line ale Riului Mare pentru iureşul muncii se înteţeşte un efort şi să facem toate sabile pentru înfăptuirea
a le da o nouă valoare, a- deopotrivă la uzina subte lucrările agricole la timp neabătută a politicii agrare
ceea de binefacere pentru rană şi la baraj, la aduc- şi în cele mai bune con- a partidului. .Şi Petru Evi,
oameni, Transformând un ţiunilc principală şi secun diţiuni. Griul, am primit muncind în acest an hi se
colţ de natură:, aceşti meş dară, la o scrie de lucrări sarcina să-l strângem în 10, cerişul griului şi pe ogoa
teri Manole ai timpului auxiliare, la drumurile de maximum 12 zile. Ţinem să rele altor C.A.P. — Rapolt,
nostru socialist creează un acces ele., apropiind tot raportăm, acum, că am în Simeria, Boşorod şi Ocolişu
alt colţ de natura, pe ace mai mult momentul cînd deplinit această sarcină Mic — şi-a făcut cu. cinste
leaşi coordonata de zeci de prima hidrocentrală va fi griul l-am strîns în mai pu şi demnitate datoria de co
kilometri lungime şi sule racordată la sistemul ener ţin de 10 zile, iar acum munist.
de metri înălţime, un colţ getic naţional. în scurt lucrăm de zor la execuia- N. BADIU
de natură mai frumos, mai timp, elevii din miniorăşe-
interesant, mai necesar pro lele de la Brazi, Brădăţel,
gresului şi civilizaţiei noas Baraj, care acum abia în- ..Pentru ei nevoia de nou derivă
Peste
iiîcâ tre. versanţilor umerii puternici vaţă alfabetul, „la probabil aca din profunda trăire patriotică
ei
din-
ca
ai
logodiţi
vor
să“,
primi
totdeauna cu pădurea fal temă de compunere „Hidro
tai frumoa- nică de brad vor arcul cu- centrala noastră“,. înălţată — Adică de ce n-am nit şi succesul. Găsirea for
terlocutorul rînd cupole de beton, iar în inima munţilor Retezai încerca noi ? Chiar aşa r mulei şi realizarea, în fi
icesta o să la rădăcina lor se va înăl de părinţii lor. N-om fi noi în stare să nal, pe scară industrială, a
3ine în va- ţa un nou lac alpin, de di Ca în întreaga ţară, şi „ghicim“ combinaţia unui „Modificatorului complex
tehnieă şi mensiuni uriaşe, care le va aici, în zona nordică a ţă astfel ele modificator, cit ar SiCaBa“ (de la siliciu, cal
care -^spu- întrece în măreţie pe sura rii Haţegului, anii con fi el de complex ? Doar a- ciu, bariu, cele trei elemen
c la extin tele de dincolo de creste şi strucţiei socialiste şi-au pus vem tot ce ne trebuie să-l te chimice folosite), care
de repere care poartă nume atît de pecetea clară şi durabilă a producem aici, în uzină, să prin calităţile sale la lucru
frumoase: Bucura, Lia, Vio noului şi progresului, a de
nu ne mai ploconim pe la s-a dovedit a nu fi cu ni
rica. Iar în jos, în drumul venirii noastre. Aici, nu
I.M.M.R. Si- străini... mic mai prejos celui adus
său spre vărsarea în Strei, departe de porţile anticei
ndiţionează Pornind de la aceste gin- din import, ba dimpotrivă.
piese de Rîul Mare, ajutai de mul Sarmizegetusa, constructori duri, doi oameni, doi co Urmarea acestei inovaţii ?
grafic sînt tiplii săi afluenţi, va urma temerari moderni, condu- munişti, maiştrii Petre Do- Piuă cu cîtva timp în urmă
20 de repe- noi căi, trasate de om, ros- cînd maşini şi utilaje de brescu şi inginerul Leontin se importau anual 6 tone
nomiile în logolindu-se peste turbo- mii de cai putere, pun în Mateşoiu, s-au apucat de din acest produs. Astăzi, u-
sorit numai agregate uriaşe, din care va operă un monument impu treabă. Mai exact, de rea zina din Căian nu mai im
cu aproxi- zămisli lumină şi putere nător, al cărui limbaj sim lizarea, acolo la ei, la sec portă nici un gram, rea
ane lei. Dar pentru lumina şi puterea plu dar extrem de sugestiv ţia turnătorie I, a între lizând, astfel, însemnate e-
ile iniţiate mereu crescândă a ţării. glăsuieşte lumină. prinderii .Victoria“ Călan, conomii.
erii consu- De peste trei ani, la Rîu DUMITRU GHEONEA a unui produs absolut ne O altă inovaţie a celor
concretizat Mare-Relezat priveliştea zi- cesar obţinerii fontei spe doi, „Procedeu de obţine
nor econo- ciale pentru construcţia de re a foniei refractare pen
netal, peste Lupeni '80 maşini-unelte, produs care tru cărămizile de cauper“,
tea, 112 mc nu numai că se importa pe s-a materializat tot pornind
TWh ener- Să: ne potrivim minuta simbolică denumire ! — unde bani grei, dar era din ce de la o necesitate. Fiind
asemenea, rele simţămintelor şi emo mîine, şi acest mâine a în în ce mai deficitar. După foarte dificil de produs, nici
1 există o ţiilor după ora Lupeniului ceput azi, va fiinţa un nou zile şi nopţi de studiu şi o întreprindere specializată
pe linia anului 1980, să încercăm din ţară nu s-a angajat' să
ese noi. în să-i descifrăm nu numai fabrice aceste cărămizi din
fost asimi- noua geografie, ce-şi are fontă refractară înalt alia
re care au rădăcinile în deceniile li OAMENI Şl LOCURI tă. Iar cauperele furnalelor
întreprin bertăţii, ci să-i luăm şi de pe noua platformă tre
zi. pulsul de forţă al etapei buiau căptuşite tocmai cu
ce-o străbate, şi eroismul acest gen de cărămizi. Ca-
ctitorilor ei ce se trag din- SUB ZODIA re-i soluţia ? Una singură :
tr-o mândră spiţă de mi le facem noi! Şi iată, as
neri. tăzi cauperele sînt căptuşite
Lupeni ’80 e prefaţat de cu cărămizi din fontă re
fractară „made in Călău“ /
riooie acel forum de acum un SOCIALISMULUI că Ne am\putca aici, cu şi toate
oprim
deceniu şi jumătate, ceas
aminti
alte
de urcuş, de nouă zidire şi
pentru străbuna vatră mi „isprăvi" de acest fel a e-
in cele 250 nerească, ceas de la care a centru civic, în preajma că calcule, după sute de com roilor noştri comunişti, ca
e însămîn- bătut şi bate tumultuos ruia vor sclipi în lumina binaţii făcute întîi pe hîr- re, prin faptele zilnice, îşi
lturi duble pulsul muncii eroice. Lu noului 3 500 de aparta tie, apoi pe viu, înlr-o... gă dovedesc fierbintele patrio
n, atit cît peni ’80 e însuşi tabloul de mente ! 733 dintre ele îşi leată, pe urmă la cald, în tism, înţelegerea profundă
Totodată, vor deschide larg uşile încă cuptorul de inducţie — timp a statutului lor de proprie
ondul 'de venirii lui, redimenrional la în acest an, pentru tot a- în care amărăciunea nereu tari, producători şi benefi
jrîu. De a- timpul inîine. „E piatră de tâlea familii. şitei era ştearsă de bucuria ciari.
strînse şi hotar sub toate , aspectele" Lupeni ’80 este anul ma dătătoare de speranţă a pri
>ne paie, — aşa este definit de Fre- rilor prefaceri industriale, milor paşi înainte — a ve- MIRCEA LEPĂDATU
;i s-au fă- dericlt Daradics, vicepreşe cînd subteranele de cărbu
siloz. dintele Consiliulni popular ne au devenit uzine, cinci
au o con- orăşenesc Lupeni. „Ataca complexe de mare produc Borne pentru viitor la Ciungani - Căzăsieşti
i în obţi- rea în acest an a unei zone tivitate muşcă cu sete din
.moaşe re- purtătoare de mari rezerve straturile diamantine, trimi Pină mai ieri, Măgura Elena Ivăşcanu, care ne în
sste cinsti- de cărbune cocsificabil a ţând ţării hrana luminii. Veţei, Cerboaia, Valea Sa tocmesc proiectele, n-au fost .
agust, pri- strămutat oraşul, străzi de Constantin Lupulescu, Teo sului, dealurile Ciunganiu- zadarnice. în zonă există
tovarăşul sumbră încremenire au fost dor Boncalo, Valentin To- lui erau locuri unde pădu rezerve apreciabile de mi
a ţinut să dezafectate, oamenii îşi ros- fană — ce au statutul de rile bălrîne străjuiau în li nereuri complexe. Noi ne
aoperatorii tuiese intr-un alt mod via mineri-tehnicieni — şi or nişte curgerea nepăsătoare bucurăm că sînlem cei ca-
>ina Lăză- ţa, în cartiere in care ar tacii lor de la Lupeni şi a vremii. Doar micile aşe re-l punem în valoare.
ghici, Ele- hitectura modernă, confor Bărbăteni îşi numără roa zări Cîungani şi Căzăneşli, La Ciungani, la Căzăneşli.
Drăghici, tul şi civilizaţia se întîlnesc dele muncii în peste 53 000 ascunse pe marginea văilor, localnicii au învăţat din
irel Boan- în lumina caldă a noului. tone cărbune cocsificabil erau menite să întărească „mers“ o nouă meserie —
rni, Paulin Nu reuşim să construim pe peste planul la zi al anu regula nemişcării. mineritul. O meserie pe ca
Preiban, măsura nevoilor /“. in ultimii cinci ani, pe re o practică cu hărnicie
an Vlai- lui ’80. Bărbătească între aceste locuri s-au făcut am şi bucurie pentru că dato
Lăzăroni, Şi cum se construieşte as cere pentru a potoli foamea ple cercetări geologice sol rită ei aceste localităţi cu
Calincea tăzi la Lupeni! In ce ritm ! de cărbune a industriei! date cu descoperirea unor nosc o neîncetată împlinire,
e Firean- Cum n-a cunoscut oraşul în Eroii noului Lupeni, din rezerve de substanţe mine iar oamenii locului trăiesc
aa şi alţii, toată existenţa lui! Paispre adîncuri şi de la ziuă, re- rale utile deosebit de im zi de zi lot mai bine.
_ Valentin zece şantiere de construcţii dimensionează tabloul anu portante pentru dezvoltarea Se lucrează cu pasiune,
Fluieraş, industriale şi social-cultura- lui 1980 al oraşului cu da economiei noastre naţiona atît în subteran cît şi pe
Ioan Pas- le înalţă Lupeniul anului tele certitudinii, detizîndu-i le. Acum, dealurile din zo dealurile din. zonă la şan
Nicodim, ’80 pe verticala bunăstării. azi rosturile şi destinu-i de nă vibrează la ecoul puş- ţuri, puţuri, derocări, la fo
on Vlaic, Se conturează o nouă zonă mîine. căturilor, zgomotul maşinilor raje ele. în frunte — oa
împ Gruia a Lupeniului, Bărbăteni, — LUCIA LICIU şi utilajelor de tot felul. menii cci mai harnici: mi
Trandafir, Oamenii sapă galerii, iden nerii Ispas Bodea, Serafim
oan Bălu, „Lucrăm sub acoperişul cerului pentru tifică în subpămînturi co Codreanu, Ioan Lazău;
ma Nei- morile ascunse de milenii,- maiştrii Petru Luca şi Ioan
cooperati- a pregălindu-le pentru darea Ardcleanu.; artificierul Tra-
, inginer pîinea noastră şi a semenilor noştri în- exploatare. ian Apostol şi alţii. Cu vor
ăciunescu, ■— Lucrez la Căzăneşli de ba, dar mai ales cu fapta,
nei vege- în curînd se vpr împlini şoară, din dragoste şi în cinci ani, chiar de la des* aceşti oameni. îşi îndeamnă
duş, se- 20 de ani de cînd comunis ţelege să şi-o facă cu toa chiderea lucrărilor — ne ortacii la mai mult, la. mai
ului de tul Petru Evi — unul din tă răspunderea, indiferent spunea şeful de schimb Ni bine.
tre cei mai harnici şi mai de condiţiile în< care• trebuie colae Driha, Timp în care
oameni Oamenii de aici ştiu să-şi
pricepuţi mecanizatori din să lucreze. colectivul nostru de muncă
eţesc nici judeţ, cum a ţinut să ni-l a realizat cîţiva kilometri dăltuiască cu grijă şi măies
— Nouă, celor care mun
iorţele şi prezinte însuşi directorul cim pământul ţării — aceas huni de galerie. în prezent trie viitorul, ştiu să răs
aga lor Trustului 8.M.A., inginerul tă mare bogăţie naţionalăf executăm, conform proiec pundă prin fapte demne de
tate de Antoniu luga —, lucrează cum a numil-o secretarul telor geologice, lucrări de laudă partidului pentru mi
îfăptuirea general ăl partidului, tova înaintare în vederea depis nunatele condiţii de muncă
iilor pe încep ind cu pupitreie (îe comandă a!e Termocentralei Mintia, ca mecanizator la C.A.P. răşul Nicolae Ceauşescn, — tării. filoanelor de. zăcământ. şi viaţă asigurate în aceşti
Bobâlna.
secretarul cotntinuind cu formaţiile de „Glorii", simbol aJ mecani El, Petru Evi, ni se ecm- partidul ne-a încredinţat Strădaniile micului nostru ani de mari împliniri şi
tovarăşul zării agriculturii, şi terminind cu ansamblurile arhitcctoniee
— modeme siluete ale urbanizării contemporane — toiul fesa că a învăţat această sarcina de mare răspunde colectiv, după aprecierile succese.
, le-a pus ilustrează cele 3E de trepte de continuă înălţare a meleaguri meserie, care nu-i deloc u- re patriotică şi civică, de soţilor geologi Sebastian şi LIVIU BRAICA
r ogoare- lor bunedorene.
Montaj foto de VfRGJL ONOIU
