Page 85 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 85
lo noua etapă a întrecerii socialiste, programele
de masuri adoptate si fie înfăptuite neabătut
S-au încheiat adunările pentru lărgirea democraţiei, viitor, amplificarea rezulta
generale ale oamenilor atragerea masivă a maselor telor. bune obţinute şi re
muncii din întreprinderile la conducerea treburilor în cuperarea restanţelor acolo
industriale,, de construcţii- treprinderilor, în lumina o- Unde este cazul. îndeplini
montaj, transporturi şi tele rieniărilor date de tovară rea exemplară a planului pe
comunicaţii, din celelalte şul Nicolae Ceauşescu la acest an şi pe întregul cin
unităţi economice şi presta Consfătuirea de lucru de la cinal, înscrierea riguroasă
toare de servicii, care au în indicatorii noului meca
făcut o analiză aprofunda
tă, exigentă şi responsabilă nism economico-finandar,
a modului în care consilii AUTOCONDUŒREA cu accent deosebii pe rea
le oamenilor muncii au ac lizarea producţiei fizice, a
ţionat pentru îndeplinirea MUNCITOREASCĂ producţiei nete şi a bene
prevederilor de plan pe pri ficiilor, pe reducerea chel
mul semestru al anului, a ÎN ACJIUNE tuielilor materiale, a consu
modului de manifestare a murilor de materii prime.
democraţiei muncitoreşti, a Adunările generale aie
autoconducerii şi autoges- oamenilor muncii de la în
tiunii economico-financiare. C.C. al P.C.R. din 29—30
mai şi la Şedinţa plenară treprinderile miniere Lu-
Linia dominantă a adună peni, Bărbăteni, Hune
rilor generale a constituit-o lărgită a Consiliului Natio
caracterul lor pronunţat de nal al Oamenilor Muncii din doara, Barza, de la C. S.
lucru. Au fost subliniate 13 iunie a.c. Hunedoara, I. V. Călan,
preocupările colectivelor La adunările generale ca I.M. Orăştie, l.E. Deva,
muncitoreşti pentru înde re au avut loc la nivelul „Refractara“ Bani au fost
plinirea sarcinilor de plan, secţiilor, atelierelor, sectoa bine pregătite şi s-au des
ANUL XXXII, nr. 7092 MARJI, 26 AUGUST 1 980 4 pagini — 30 bani relor, şantierelor, au parti
precum şi rezultatele obţi făşurat la înalt nivel, evi
nute, dar mai ales au fost cipat peste 120 G00 de oa denţiind cu justeţe stilul
relevate, intr-un înalt spi meni, au luat cuvîntul 6 104 dinamic,mobil, ferm al con
Urgenţe în ogricyltyrá rit critic şi autocritic, lip dintre ei, care au făcut siliilor oamenilor muncii
surile şi neajunsurile din 3 675 de propuneri. în ca pentru buna organizare şi
In ziarul de AZI : activitatea de producţie, au drul adunărilor generale de conducere a activităţii de
Organizarea şi pregătirea ® Imagini de la demon fost făcute propuneri con la nivelul întreprinderilor producţie, pentru obţinerea
au fost prezenţi 19 764 de
crete, interesante de îmbu
nătăţire a activităţii de vii oameni al muncii, au discu ROMULUS DRAGOŞ,
straţiile o a m e n i l o r
temeinici a recoltării muncii hunedoreni cu tor. Dezbaterile au adus in făcut 1 400 de propuneri. Consiliului judeţean
tat 2 06! dintre ei, care au
secretarul
con
atenţie
preocupările
stante ale consiliilor oame Aproape in totalitate, pro al sindicatelor Hunedoara
prilejul zilei de 23 Au
cartofilor gust nilor muncii pentru dezvol punerile şi sugestiile au vi
tarea şi perfecţionarea sti
zai îmbunătăţirea sub ţoale
lului propriu de muncă, aspectele a activităţii de (Continuare in neg. a 3-a)
Anul acesta avem de re rriînţă, cantitate care tre
collât cartofii de pe 2 590 buie să asigure realizarea
ha, cil reprezintă suprafa planului pe 1981. Aceasta
ţa ce a fost destinată a- impune luarea unui şir de
ceslei culturi, din care măsuri care să asigure re
2 290 ha în C.A.P. şi 300 coltarea la timpul optim,
ha în I.A.S. în majoritatea în cele mai bune condiţii
unităţilor tuberculii au a- a cartofilor de săminţă, o
juns la maturitate şi înce- sortare şi depozitare cores
pînd cu data de 1 septem punzătoare în silozuri.
brie a.c. se poate trece la în vederea bunei organi
recoltarea cartofilor de zări şi desfăşurări a mun
toamnă. cii Ia recoltarea, sortarea,
Această lucrare deosebit transportul şi depozitarea
de importantă, reclamă o cartofilor de săminţă şi
temeinică organizare şi des pentru consuni, specialiştii
făşurare în timp, intr-un de la Trustul horticulturii
flux neîntrerupt. Recoltarea, recomandă : — îndepărtarea
sortarea, transportul şi de de urgenţă a vrejilor, a în
pozitarea întregii recolte, tregii mase ierboase de pc
fie că este vorba de carto culturi pentru a se uşura
fii de săminţă sau de cei recoltatul; — verificarea şi
pentru consum, trebuie să punerea in stare de func
se desfăşoare ritmic, con ţiune a tuturor maşinilor
form graficelor. Munca tre do recoltat, în vederea rea
buie în aşa fel organizată lizării unui randament de Lăcătuşii trasatori Eugen Avram, loan Bărbos şi Margareta Furman de la atelierul mecanic al I.V. Calau sc e-
încât toate forţele umane cel puţin 3 ha/zi pe combi videnţiază lună de lună in producţie, efectuînd munai lucrări de calitate. Iata-i trasind ur. baliu pentru strung. Foto: VIKCIi. ONOIU
şi mijloacele mecanice să nă şi 0,5 ha pe M.S.C. 1 ;
fie utilizate din plin Ia re — întocmirea graficelor de
coltat, din zori şi pînă se recoltare pe fiecare unitate
întunecă. O mare atenţie în aşa fel incit în 20—-25
trebuie acordată de către de zile această lucrare să Rezonanţele unui oraş
toate unităţile agricole so fie încheiată ; — pregăti
cialiste de stat şi coopera rea silozurilor, a tuturor
tiste, specializate în pro spaţiilor de depozitare a Construcţia itn purtătoare cu descătuşarea comorilor ani un cartier cu 1000 apar şul. mina şi munca mea de
ducerea cartofilor de să- cartofilor de săminţă in din otel şi beton. înălţată cu strălucire neagră din a- tamente ; aici. în acest oraş, miner — spunea Ghcorghc
mînţă — cum sînt cele din fiecare unitate care are în coltul cel mai fermecă dincuri, puternica revărsare se vor. mai înălţa în cinci Nislor, şeful unui abataj în
Toteşti, Ostrov şi Clopoti- plan de cultură pe 1981, a- tor din „‘Rara diamantelor de energie, căldură şi lumi nalul viitor obiective indus care s-a introdus de curîud
va, care au în cultură o sigurîndu-se o păstrare co negre“ se profilează maies nă a schimbul natura locu triale şi social-ciilluralc în mecanizarea complexă. Mun
suprafaţă de 350 ha cartofi respunzătoare a tuberculi tuos peste valea cu rîuri valoare de aproape 1,3 mi ca aceasta a noastră are
— asigurării seminţei pen lor ; — montarea şi pune scăldate iii culori de cristal rilor şi înfăţişarea oameni liarde lei... ceva care a deosebeşte de
tru anul 1981. Avem sarci rea în funcţiune a celor şi smarald, peste căsnicie ri lor, a dat noi impulsuri în- Ce gîndesc minerii de la toate celelalte munci. Cei
na 'să producem pentru u- sipite printre coline şi peste mai midii oameni îşi des
nttăţile agricole socialiste N. BADiU aglomerarea urbană plămă făşoară activitatea pc sol.
din judeţ o cantitate de dită mai sus. pe cursul a- Dar noi minerii, aviatorii
3 500 tone cartofi de să- (Continuare în pag. a 3-a) pei, între culmile Retezatu şi marinarii nu lucrăm pc
lui şi Vîlcanului. Pe aceste pămînt. 7 ocmai dc aceea,
locuri s-a ridicai în anii ceea ce facem noi ni se
construcţiei socialiste ceta pare mai interesant şi mai
mina
Uricani
lor,
despre
hccente Olimpiada tea de cărbune de la Uri- tregii vieţi materiale şi spi despre munca lor, despre frumos.
rituale.
— Cum privesc minerii
cani — puternică aşezare
industrială şi urbanistică, Uricaniul a devenii un viata lor şi despre viitorul din Uricani munca lor ?
rod al politicii partidului şi nume cu rezonantă. Aici se lor ? — Înainte de a fi miner
— Dacă nu realizăm ce bine, să nu trag chiulul, hi al orhiduirii noastre nai. în află — ca mărime şi im Am avid zilele acestea o — spune brigadierul Gheor-
va, degeaba trăim. înţelegerea asta mi-am cres portantă — a doua mină discuţie cu cîţiva din teme ghe Drănăn — am lucrai
— Cu alte cuvinte — cut copiii, şi am să-mi cresc ţinuturile mărginaşe pe ca producătoare de cărbuni rarii adincurilor de aici. la o fabrică de conserve din
dăm un sens istoric tuturor şi nepotul“. re urmaşii lui Uric, ai lui cocsificabili din tară. care Era la sfîrşitul unuia din Arad. Pol' spune în depli
trăirilor şi ¡aptelor noastre. Din echipa ce înaltă zi Gelu sau ai lui Burebisla îşi va produce la sfîrşitul cin schimburile record organi na cunoştinţă dc cauză că
— Aşa ar ¡i trebuit să durile despărţitoare la par păşteau ciopoarcle de mioa cinalului viilor 1 600 000 to zate în cinstea glorioasei a- mineritul este o meserie mai
zic şi eu, dar vorbele mele terul noului spital din Ha re şi jiininci, anii s-au suc ne cărbune anual; aici se niversări de Ia 23 August.
sînt mai zgrun[uroase. Vin ţeg se desprinse o femeie. cedat cu zecile şi cu sutele află unid din oraşele tine — Îmi plac mantii şi pu C. MAGDALIN
de la un zidar. „Ncvastă-mea — face şeful fără să sc producă vreo re ale tării, în care s-a con durile din împrejurimi, dar
— Un zidar care a cîşli- de echipă prezentările. E lot schimbare esenţială. Odată struit numai în ultimii cinci îmi plac şi mai mult ora (Continuare în pag. a 3-a)
gat olimpiada în meserie pe zidăriţă. „Atena“ — se re
¡ude[ şi chre, la finala pe comandă ţrumoasa-i solie
Iară, s-a clasat al cincilea. şi, observîndu-ne mirarea,
— La proba practică am precizează: „Da, da, capi « BJ CU FORŢE PROPRII. te sub îndrumarea preşedin bricaţie, a căror capacitate |
¡ost numărul unu ! tala Greciei! Nume cunos Colectivul de muncitori şi telui asociaţiei de locatari este de 20 de tone in 24 de ,
atelierul
Iercan,
au
Surprind. în ochii zida cut în lume. Atunci de ce specialişti de al la I.M.M.K. nr. i. Ludovic aportul deose ore, permit mărirea nuntă- » g
mecano-energetic
de
rului de sortimente şi, bine-
beneficiat
rului Constantin Roşea iri să nu fie cunoscut şi in hăr Simeria a realizat cu forţe bit al tovarăşilor Dumitru înţeles, creşterea calităţii ,
zarea frumoasă şi caldă a nicie ?“ — şi rîde, recoman- « proprii, prin autodoiare, o Herţea, Io aii Prodan, Vasile produselor. O contribuţie in- t
bucuriei, „Am aflat cu aici, ilîndu-ne şi celorlalţi doi Q ACŢIUNE CU CARTEA. instalaţie complexă de şi spă Indrecan, Ghcorghc Raţ, semnată la intrarea la ter- \ ,
men in funcţiune a noii
rul
osii
de
cutii
lat
pe şantierul din Ilalcg, soţi din echipă: Mari oara J Lucrătorilor Fabricii de pline menţi. Valoarea acestei in loan Prejban şi al altora, ca secţii şi-au adus-o şi lucră- »
prestat
au
re
300
circa
ore
participarea echipei dum şi Mihai Pătruş. din oraşul Brad le-:t fost stalaţii se ridică la 12 mii dc muncă patriotică. torii fabricii care au efectuat g
neavoastră la muncă c dem — Cum c şeful ele echi « prezentată cartea „Destine lei. @ O NOUĂ UNITATE Dli numeroase ore dc muncă pa- , >
triotică.
muncitoreşti“ a lui Simion
nă de admirai„Am o am pă ? * Pop, apărută in Editura po- H PRIN STRĂDANIA CE PANIFICAŢIE. Recent la Că TR. BONDOlt 5
o
intrat
biţie aşa, adică nu ştiu da — Rău, că ne pune la | litică, care, pe parcursul a TĂŢENILOR. Locatarii blocu lău a secţie a in funcţiune de
fabricii
nouă
225 de pagini, prezintă omul
că e ambiţie, cred că mi-a treabă — şi chipul Alenei J nou, de înaltă valoare poli rilor P 30 şi P 31 din ora în pîine din localitate. Avînd
construit,
şul
Haţeg
au
intrat în sînge să mă zbat înfloreşte în zîmbetul bucu ( preajma locuinţelor lor, un procesul de producţie com
ca să realizez ceva. Eu aşa riei. tică şt morală. Acţiunea a plet automatizat, unitatea
o fost organizată de biblioteca trotuar in lungime dc pes este cea mai modernă din
înţeleg să muncesc, cinstit şi LUCÍA uciu ţ orăşenească. te 60 m. Lucrările, efectua judeţ. Cete două linii de fa
or 9 9S*m a 991x99 9 9 9 *—> 9 ——
