Page 87 - Drumul_socialismului_1980_08

Faţa nevăzută a oţelului
R MUNCII
ÜGUST
în jurul partidului.
\ În noua etapă a. întrecerii socialiste
\\ şi energie, a creşterii co­ de a pregăti temeinic pro­ co-sociale un stil de muncă
la marea sărbătoare.
\ losire
i
\
consiliul unic agroindus­ socialiste, specialiştii, tre­
cantităţi de cartofi de să- coltarea, sortarea, transpor­ te
către unităţile cultivatoare ţiei de cartofi. în acest scop să
din judeţ conform progra­esle necesar să fie mobili­
mărilor ; •— pentru consu­ zate la muncă ţoate forţele
unităţi, de alimentaţie pu­ relare corespunzătoare a
blică ş.a. — in conformita­ graficelor de recoltare cu
te cu repartiţiile date, se capacităţile de sortare şi
pămîntului : pîini mari, rumene,
derea preluării şi însiloză- asemenea, este necesar să
Pe-aici, printre
şi ochii plini de ocrotire pă­ ier. unde am învăţat pe viu neri ¡ii patriei noaslre .sini s d rur .;ic Hunei' • ra si
trică nr. 1 a Combina :;aii
Acum, cînd miile de ti­
1
;
„Zarandul e mai înflorit
de ieri — ne spunea, la rintească ? Am crezut .tot­ o lecţie a eroismului mun­ in pragul căutărilor pentru s.udent în anul IV (curs
a-şi alege drumul spre vii­
seral), la institutul de sub-
deschiderea festivă a tabe­ deauna în oamenii minu­ citoresc. programul de tor, cred că un sfat prie­ ingineri din localitate, ne­
Răsfoind
rei, comandantul instructor,
naţi ai acestui pămînt ro­
profesorul Minei Zbîrcea -, mânesc, dar nu ne-am gin- activităţi, aşteptăm cu emo­ tenesc, oglindit în derula­ sigur, nu mi-aş fi putut rea­
liza năzuinţele dacă nu ar
rea unor date autobiogra­
mai înflorit că s-au adău­
ţie Hunedoara şi Alba lu-
dii că la I.M. Barza, omul
fi fost aceşti 15 ani de 'lu­
gat la florile acestor locuri şi, am înfeles, secretarul or- lia, Casa memorială „A- fice, este in măsură să-i mină, care la scara întregii
facă să privească cu mai
fi florile dîmbovifene". organîzaliei tic partid ¡ie vram Iancu“ şi Scărişoara. mult curaj îiicfinlo. naţiuni, dar şi a fiecărui ro­
Florile dîmbovifene sîn- Nu putem încheia aceste mân în parte, au însemnat
îmi alesesem meseria de
lem noi, pionierii şi şoimii rînduri fără să mulfumim otelar, dar nu văzusem împliniri pe toate planuri­
patriei, veniţi din vechea Album de vacantă Zarandului, oamenilor săi cum arată o oţelărie. Ca le. Se cuvinte, în aceste
Cetate ele scaun a 'Ţării Ro­ minunaţi, directoarei tabe­ oricărui tînăr, imi plăcea momente, cînd se rememo-
mâneşti, Tîrgovişlca lui A- rei, Violeta Munlcanu, în­
lexandrescu şi Cîrlova. întreprindere, Viorcl Popa, tregii administrafii pentru
Ne-am luat cu pioşenie ră­ ne poale face loc într-o în­ grija cu care ne înconjoară.
mas bun pentru două săp- treprindere plină de tumult Acum, la 2030 de ani, Şcoli şi meserii care vă aşteaptă
tămîni de la Domnul-erou ca să arate copiilor de Tîrgoviştea î(i mulţumeşte
care se odihneşte, întru glo­ peste munţi taina aducerii bălrînă şi ţinură Dacie-ro-
ria neamului, la Mănăstirea aurului din adîncuri. Nc-a mană de cum ţi-ai primit înşă miracolul, visam să fac rează drumul acesior ani,
Dealu, MiJiai Viteazul, ca insolit la antezdrobilor, pe fiii în Zarand ! ceva deosebit. Aşa am a- să mulţumesc din inimă, in
să păstrăm moment de re­ galeria de mină, la cabi­ juns ucenic la şcoala pro­ numele generaţiei mele; se­
culegere la Ţebea, în fufa netul protecţiei muncii şi în Pionier LIViA TULEA, fesională a Uzinei Oţelu cretarului general al parti­
unui alt erou al naţiunii complexul social inginerul comandanta unităţii Roşu din judeţul Caraş-Se- dului, tovarăşului Ni'olae
române, Avram Iancu. L-am Gheorghe Neagu şi tehni­ de pionieri din tabăra verin, la clasa de oţelari a Ceauşescu, pentru minuna­
ascultat împietriţi, dar cu cienii Ion Huic't şi Ion Fe- ..Avram iancu“ Brad inginerului Aurel Ardelea- tele condiţii ce ne-..u iost
inima vibrînclă pe moşul-lî- nu. Amintesc acest nume şi create.
năr Foader Dragoşa, custo­ mă gîndesc cu emoţie la a- Şcoala mi-a arătat prin
dele Complexului muzeistic cest specialist în siderur­ lumina ştiinţei faţa nevă­
de la Ţebea, care a împli­ gie, care a găsit la vremea zută a oţelului, fenomene­
nit SO de ani. Mulţi ani cu respectivă drumul cel mai le extraordinare care se
sănătate, bunicule Dragoşa ! direct spre inimile elevilor petrec la scară structurală
Baia de Criş ne-a arătat săi, călăuzindu-ne paşii cu în alotropia oţelului. Ceea
cîl de mult îşi cinstesc pă- răbdare şi pricepere. Apoi ce pînă ieri îmi părea un
mîntenii eroii lor, iar Vata am absolvit şcoala profe­ miracol, azi acţionez în cu­
ne-a zîrnbit din cochetele sională şi am fost angajat noştinţă de cauză pentru
edificii care dau aici arhi­ ca oţelar la Oţelu Roşu, formarea in sens voit a a-
tecturii o notă personală. iar apoi la Hunedoara. Con­ cestui „miracol“, conferin-
Cine poale uita ce-a vă­ tactul cu oţelăria, cu mira­ du-i oţelului caracteristici
zut la Muzeul mineralogic jul flăcărilor şi seînteilor impuse de necesitatea in­
din Brad, dne-l poate uita , incandescente, mi-au îneîn- dustriei moderne.
tai
cu
pe inginerul Lupea, care vorbele Ţebea, sub falnici sorinii, in copiii ascultă vibrantă emoţie tat privirea şi inima, de- Biografia mea este iden­
cea
mai
lec­
bunicului
Toader
Dragoşa
ne-a vorbii cu inima caldă ţie de patriotism. Foto: ANTON ZEFIR terminîndu-mă nu o dală să tică cu biografia a milioa­
aştern pe hîrtie ceea ce ne de tineri din patria
simt. noastră şi nu are nimic deo­
Am înţeles că trebuie să-ini sebit în ea. Secretul reali­
Dar nu m-am oprit aici.
continui pregătirea. Am ur­ zărilor, ca în oricare altă
este
munca,
(Urmare din pag. 1) oamenilor muncii s-a des­ August, să obţină noi suc­ mat cursurile liceului se­ specialitate, responsabilitate
cu
munca
prins angajarea fermă a cese în producţie, să în­ ral, ureînd mereu pe trep­ şi dăruire.
unor rezultate deosebite în participanţilor la dezbateri, cheie cu bine anul şi cin­ tele meseriei : muncitor,
muncă. Relevînd succesele în numele colectivelor pe cinalul actual. Este necesar şef de echipă, şef de bri­
obţinute, participanţii la care le-au reprezentat, de să se accentueze pe întări­ gadă, iar astăzi sînt mais­ CONSTANTIN GRECU
dezbateri au arătat că mai a-şi îmbunătăţi continuu ac­ rea continuă a autocondu- tru la secţia Oţelăria elec- maistru, C.S.H.
sînt rezerve insuficient va­ tivitatea, de a se mobiliza cerii muncitoreşti şi auto-
lorificate în privinţa redu­ în aşa fel îneît să îndepli­ gestiunii economico-finan-
cerii consumurilor de me­ nească integral planul şi ciare, să se adopte în în­ VA RĂSPUNDEM ţiile stabilite şi a efectuat
volumul de muncă prevă­
tal, de alte materiale şi ma­ angajamentele din acest treaga organizare şi condu­ LA ÎNTREBARE zut pentru realizarea sarci­
terii prime, de combustibil an şi din întregul cincinal, cere a activităţii economi- nilor din planul de produc­
Samoilă Stănescu — Iz­
eficientului de scoatere a ducţia anului viitor, ce mar­ sobru şi ferm, dinamic şi voarele. Avînd lucraţi pes­ ţie, de venituri şi cheltuieli
metalului şi a indicilor in­ chează începutul unei noi eficient, să se lărgească tot te 25 de ani în grupa a pe anul respectiv“. Dapă
tensivi şi extensivi de fo­ şi dinamice perioade de mai mult aria de partici­ Il-a de muncă, vă puteţi mama dumneavoastră înde­
a capacităţilor de cinci ani în procesul dez­ pare a maselor la conduce­ pensiona la cerere la îm­ plineşte aceste condiţii, are
producţie. în minele din voltării României socialiste. rea treburilor întreprinderi­ plinirea vîrstei de 55 de dreptul la pensie şi urmea­
Valea Jiului s-a insis­ în adunările generale au lor. în această nouă etapă ani. ză să se adreseze C.A.P.-
tat pe necesitatea accentuă­ fost adoptate bogate pla­ a întrecerii socialiste să se Ioan Haida — Valea uiui din care face parie
rii procesului de mecaniza­ nuri de măsuri, cu termene iacă mai mult simţit saltul Brad. Articolul 14 din Le­ pentru a i se întocmi dosa­
re a lucrărilor din subte­ şi responsabilităţi concrete, gea 4/ 1977 precizează în rul de pensionare.
ran, pe omogenizarea bri­ a căror materializare se spre o nouă calitate, să se mod clar că: „Numărul a- Maria Iancu — Sălaşn de
găzilor de mineri şi înde­ cere urmărită pas cu pas. parcurgă mai hotărît şi cu nilor în care cooperatorul Sus. Dacă aveţi -25 de ani
plinirea ritmică a planului Ca urmare a acestor mă­ mai bune rezultate timpul a lucrat mai puţin de 200 lucraţi in timpul muncii,
la producţia de cărbune, pe suri, în lunile iulie şi au­ scurt rămas pînă la sfîrşi- zile calendaristice anual vă puteţi pensiona la v; sa
tul anului, să se pregăteas­
întărirea ordinii şi discipli­ gust, în cinstea celei de a intră în calculul vechimei de 55 ani, chiar dara la
nei ; la alte unităţi econo­ 36-a aniversări a revoluţiei că temeinic, în toate amă­ în muncă numai dacă a- acea dată nu mai sinteţi
anului
nuntele,
producţia
mice s-a subliniat necesita­ de eliberare socială şi na­ viitor. cesta şi-a îndeplinit obliga­ încadrată în mi." v
tea aplicării mai ferme a ţională, antifascistă şi anti-
noului mecanism economi- imperialistă, oamenii mun­
co-financiar, iar în adună­ cii din judeţul nostru şi-au ii
rile generale de pe şantie­ amplificat eforturile în pro­ Rezonanţele mm oraş minier - Uricans
re — la T.C. Deva, I.C.S. ducţie, ridicînd tot mai sus
Hunedoara, Rîu Mare-Rete- ştacheta întrecerii socialis­
zat etc. — dezbaterile au te şi înregistrînd succese (Urmare din pag. 1) Introducerea masivă a Ce vor deveni eci trei co­
fost axate cu predilecţie pe deosebite. Aducînd la ma­ mecanizării complexe la pii ai lui Kelemcn ? „Cel
recuperarea restanţelor, mai rea sărbătoare a eliberării frumoasă şi mai atractivă mina Uricani, ca şi în în­ mai mare, care este elev .a
buna gospodărire a mate­ patriei bilanţuri bogate de decît multe altele. In mină tregul bazin carbonifer al o şcoală C.F.R. din
rialelor, îmbunătăţirea ca­ succese, ei şi-au. reafirmat condifiile sbit mai dure, Văii Jiultri, este un atribut şoara, se pregăteşte să t.e-
lităţii lucrărilor, creşterea holărîrea şi angajarea de mai capricioase şi tocmai al anilor din urmă. Meca­ vină mecanic de locomotivă
productivităţii muncii, întă­ a face totul pentru ca în a- de aceea, se cerc mai multă nizarea complexă a înce­ Diesel; ceilalţi doi sini
rirea responsabilităţii. ceastă nouă etapă a între­ răspundere, mai mult curaj pui să se extindă rapid, încă mici, dur vor deveni
Ca o concluzie generală cerii socialiste, începută şi 6 pregătire mai bună. mai ales in urma orientări­ cu siguranţă ceea ce îşi vor
a adunărilor generale ale din primele zile de după 23 Lucrăm în străfundul mun­ lor, indicaţiilor şi sarcinilor dori... În orice caz, esie de
ţilor la peste 300 m adîn- tfasale de secretarul gene­ aşteptat ca unul din ei să
cime şi cu muntele nu pofi ral al partidului, tovarăşul îmbrăţişeze m in e r i tu 1“
Urgen|e în agricultură să ţlumeşti: ori îl stăpî- Nicolae Ceauşescu, cu pri­ Gheorghe Drănău este mul-,
neştr, ori te domină el pe lejul vizitelor de lucru fă­ ¡umil că ioti cei trei copii
{Urmare din pag. I) Organele comunale de tine. In cei peste 20 de ani cute în Valea Jiului în ul­ ai săi învaţă foarte bine si
adaugă că „un motiv de
partid şi de stat, consiliile de minerit am ţinut seamă timii ani. Această orienta­ satisfacţie pentru munca de
re a căpătat o puternică ex­
trei instalaţii de sortare a unice agroindustriale, con­ de această lege şi nu am presie la mina Uricani. Da­ miner îl constituie şi cîşti-
cartofilor în unităţile din ducerile unităţilor agricole avut nici cel mai mic acâi- că în anul 1978 la Uricani gurile tot mai bune" : în
dent.
Kelemcn Laurcnţiu lu­ nu se afla în funcţiune nici formaţia sa de lucru, briga­
trial Toteşti; — asigurarea buie să asigure, din prima un complex mecanizat, în ri­ dierul cîştigă lunar 5—7 mii
mijloacelor de transport zi, o bună organizare şi crează şi el de 22» de ani nul 1979 au fost ■ introduse lei, iar ceilalţi muncitori
pentru preluarea întregii desfăşurare a muncii la re­ în mină. A efectuat mai toa­ 4—5 mii leii plus gratuită­
1
genurile de lucrări din patru „uzine subterane“ de ţile. Ştefan Baciu lucrează
mÎHţă de la producători de tul şi depozitarea produc­ subteran dovedind că ştie acest fel, iar pînă la sfîr- de lo ani în mină şi con­
stăpînească muntele. Nu şitul anului în curs, numă­ stată că „din zi în zi îi
de mult a preluat conduce­ rul lor va creşte la şapte, place tot mai mult această
rea unui loc de muncă do­
tat cu complex de susţine­ ceea ce va face ca ponde­ muncă“, iar Gheorghe Nis­
rea producţiei de cărbune
satului şi să se facă o co­
murile colective — cantine, extrasă cu complexe meca­ tor. îndrăgeşte „nu numai
re şi tăiere mecanizată. nizate din totalul produc­ natura înconjurătoare si
— Am dorit şi ne bucu­ ţiei acestei mine să crească munca de miner, ci j. arta
răm că am scăpat definitiv de la 10 la sulă în tri­ fotografică“, pe care o
de lopată, ca şi de alte u•
vor lua măsuri de către transport pentru ca tot ceea nelte primitive, care făceau mestrul I al anului 1979, la practică cu pasiune. tiind
conducerile unităţilor care ce se recoltează într-o zi peste 70 la sută în acest an. şi membru al cercului de
au sarcini de însilozare a să fie dus din cîmp. Tot­ munca minerului istovitoare, Kelcmen Laurcnţiu, Gheor­ ţotoamaiori din cadrul ca­
odată trebuie asigurată o
cartofilor pentru cantine şi între condiţiile de muncă ghe Drănău, Ştefan Baciu, sei de cultură..
consumul populaţiei, de a- evidenţă clară, precisă a de astăzi şi condiţiile din Gheorghe Nistor şi alţi mi­ ., La Uricani locurile st
sigurarea forţei de muncă tot ceea ce se recoltează şi trecut este o diferenţă ca neri de frunte ai Uricaaiu­ viata oamenilor sini în con­
Dacă
cer
pămînt.
la recoltat şi a mijloacelor se livrează, întocmindu-se de la venit la această mecani­ lui au vorbii nu numai de­ tinuă prefacere, iar la baza
ar
fi
proprii la transport în ve­ documentele cuvenite. De zare cu 20 de ani în urmă, spre mină şi despre utilaje, tuturor schimburilor stă
ci şi despre viată, despre munca oamenilor, irvorită
rii întregii cantităţi nece­ se asigure paza cuvenită cit de departe am fi as­ familie, despre traiul lor din dn nr de >*>'• ■ ’>e
?i
1
tăzi !...
sare pentru sezonul de pentru a se preveni sustra­
tftamnă-iamă. gerile.