Page 89 - Drumul_socialismului_1980_08

sg CC LECTURA

Creşterea numerică şi calitativă
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNiŢl-VÂ !
a rîiidurilor partidului - in atenţia

organizaţiei comunale

Conştient dc marile răs­ această perioadă, organiza­ tiv de partid. Cu eficien­
punderi pe care le incumbă ţiile de bază din comună ţă s-a materializat activi­
înfăptuirea dezideratului şi-au împrospătat rîndurile tatea desfăşurată pe linia
major al întăririi continue prin primirea a 89 membri primirii de noi membri iii
a rîndurilor partidului, co­ dc partid noi, cu un ritm organizaţii de bază ca cele
mitetul comunal de partid mediu destul de constant, de la S.M.A., C.A.P. llia.
îşi organizează în aşa fel de circa 35 primiri anual. Complexul meşteşugăresc
activitatea îneît această Datorită bunei orientări a Ilia al U.J.C.M., coloana
problemă să se situeze con­ organelor noastre subordo­ l.T.A. şi alíele, mai puţin
stant în atenţia birourilor nate, am reuşit, pe de altă cele cie Ia brigada din Cu-
organizaţiilor de bază, a în­ ieş a C.A.P. lila şi moara
tregului activ de partid. de porumb cu degerminare.
Pe această linie se înscriu Concomitent cu creşterea
dezbaterea periodică a mo­ VIAŢA DE PARTID numerică a organizaţiilor
dului în care s-a acţionat de partid ne străduim, în
pentru primirea de noi conformitate cu cerinţele
membri în rîndurile parti­ stabilite in Statutul P.C.R.,
dului — aspect esenţial ai parte, ca ponderea celor sa ne concentrăm atenţia
vieţii interne de partid —, noi primiţi, adică aproape lot mai mult asupra cali­
stabilirea cie sarcini concre­ 50 de persoane să provină tăţii celor primiţi în pari'd.
te, repartizarea judicioasă Printre căile şi mijloacele
a forţelor, în măsură să a- din rindul ţăranilor, îndeo­ cure şi-au dovedit eficien­
sigure muncii un caracter sebi al fameilor care lucrea­ ţa scontată aş menţiona, in
neîntrerupt, eliminînd pe cit ză în cooperativele agricole primul rind, practica ce se
ANUL XXXII, nr. 7093 MIERCURI, 27 AUGUST 193C 4 pagini — 30 bani de producţie de pe raza
e posibil caracterul intermi­ încetăţeneşte tot moi mult
tent, de campanie, ce nu comunei noastre. Desigur, de a încredinţa unor mem­
corespunde unui stil sănă­ aceste rezultate au presu­ bri de parlid şi ulecişti
Calitatea oţelului creşte» tos, de ridicată eficientă. pus 'eforturi, o vastă mun­ sarcini concrete în dome­
niile economic şi obştesc, a
că politico-organizatorică şi
Dacă luăm doar rezulta­
tele ultimilor 2 ani şi ju­ educativă, participarea res­ căror rezolvare necesită ap­
costurile de producţie scad mătate, putem arăta că. in ponsabilă a întregului ac- titudini de bun organizator
şi spirit de iniţiativă, con­
stituind, de fapl, şi un mij­
TRANSM1S1UNE DIRECTĂ LA RADIO-TV.
Asigurarea reducerii cos­ trebare inginerului Uni Cto- ele consum la materii pri­ loc de verificare a calităţii
turilor dc producţie şi a roianu, şeful secţiei. me şi materiale ar fi pri­ Astăzi, în jurul orei 16,30 posturile de radio şi te­ oamenilor. Pe de afla pur-
cheltuielilor materiale este — Deci, tovarăşe inginer, ma. Utilizînd materii primo leviziune vor transmite direct ceremonia sosirii pre­ TEODOR VASIU
o latură importantă a acti­ iată că şi la noua oţelărie cu o valoare mai scăzută şedintelui Republicii Unite Camerun, Ahmadou A- secretar al Comitetului
vităţii de ridicare a nivelu­ electrică se poale obţine (ca preţ, nu calitativ), am hidjo, care, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comunal de partid llig
lui calitativ al oţelului hii- producţie cu cheltuieli sub obţinut economii de peste preşedintele Republicii Socialiste România, va efectua
nedorean. La cea de a doua cele planificate. un milion de lei. Alte peste o vizită oficială in ţara noastră.
oţelărie electrică a combi­ — liste şi cazul şi locul. două njilioane şi jumătate (Continuare in oag a 2-a)
natului siderurgic acest de­ Sporirea rentabilităţii, mic­ le-am obţinut gospodărind
ziderat so realizează prin
valorificarea judicioasă a
rezervelor interne, nume­ DIN CRONICA
roase şi variate, prinlr-o . ...._____________________
mai buna organizare a pro­ ÎNTRECERII
ducţiei şi a muncii, cit şi
printr-o mai hună folosire şorareu continuă a cheltuie­ judicios electrozii, cărămi­ ) SOCIALISTE
a utilajelor şi forţei de lilor de producţie sînt baza zile bazice şi utilajele de
muncă. stabilităţii preţurilor — o turnare. Trebuie să recu­
Refer-indu-se la rezultate­ condiţie deosebit de impor­ nosc că nu ne-ara încadrai PRODUSE AGRICOLE
le obţinute şi raportîndu-le tantă a realizării programu­ la toate^ consumurile. Avem ţ LIVRATE POPULAŢIE! \
la cele trei produse de ba­ lui partidului de sporire a o depăşire de 250 000 lei
ză ale secţiei — oţel aliat, veniturilor reale ale oame­ la magnezită granulată, că­ \
<te
muncă
clin
calmat şi slab aliat —, tre­ nilor muncii. Şi apoi, lu­ rămizi clin magnezită şi i \ Colectivul Complexului pentru
i: \
emirul
buie spus că cheltuielile pe crăm in prima oţelărie elec­ crom-magnezită, cit şi la si- , producerea, valorificarea şi l
tona de oţel au fost redu­ trică de concepţie româ­ iicatul de sodiu necesar în­ ' industrializarea legumelor 1
preluat,
in
a
şi
fructelor
se cu 21,8, respectiv 6 lei. nească, cc dă cea mai mare treţinerii cuptoarelor. Stan- ( ) acest an, de la I.A.S. şi ! i
La prima vedere, economii­ producţie din ţară. Frezorul Miron Marian de la U.F.E.T. Orăştie îndruma 1 C.A.P. din judeţ o canti- i
le nu par a fi semnifica­ — Evident, preocupările DORIN CORPADE cu răspundere, şi competenţă pe ttnărul Iulian Sturza, dor­ ! tate de 4000 tone legume '
tive. Şi toluşi, cumulate, în muncitorilor oţilari converg nic de. a desluşi tainele viitoarei saţe profesii. V. ONOIU ţ de cîmp şi 350 tone fruc- ţ
Foto:
} te. în aceeaşi perioadă ,
cele şapte luni şi jumătate spre transpunerea viguroa­ I s-au vindut către populaţie j
de activitate din acest' an. să in practică a principiu­ (Continuare in pag. a 2-a) i produse de pesle 92 milion- l
la O.Ii. 2, valoarea econo­ lui autogesliunii. Pe ce cai, I I ne lei, concretizate în G 500 !
tomate,
tone
5
ionel
700
miilor depăşeşle patru mi­ aici, la dumneavoastră ? 1 cartofi dc toamnă, 1 500 to- *
Legumele -pe drumul cel mai scurt de la ■ tone fructe, 330 tone seini- ’
lioane de lei. O primă în­ — Reducerea normelor i ne cartofi dc vară, 2 9 00 l
\ conserve. IJemn de incnţio- »
fermele de producţie spre piele's de desfacere , nat este şi faptul că uni- /
\
planul
»
şi-a
depăşit
taica
i anual la export cu 2,2 mi- ,
i
ritmic,
re
şi-au
îndeplinit
i j lioanc lei. între secţiile ca- j
de prelucrare şi industriali­ 1 lună de lună, planul la *
şi
i
export
desfacere
se
si-
® Obstacole nedorile în calea legumelor spre cen­ zare a legumelor şi fructe­ l ' tu cază complexele de le- *
trele de desfacere şi unităţile de’ prelucrare şi indus­ lor Haţeg, au şi alte unităţi ţ gume şl fructe din Petro- l
producătoare: Batiz — 237 : şani, Hunedoara şi Ilia.
trializare ® Obligaţiile contractuale trebuie onorate, tone, Băcia — 144 t, Uni­
iui justificale © întreaga producţie trebuie adunată şi rea — 92 t, Strei — 136 t. 1 )
valorificată. Deva — 570 t, Hărău — 240 \ SUCCESE AMPLIFICATE ^
t, Sîntandrei — 380 t, Ra- \ ZI DE Zt !)
polt — 370 t, Boşorod —
Acum, în toate fermele dusele să ajungă cu întîr- 117 t, Ruşi — 60 t, Sălaşe In perioada care a tre­
r.ţ
producătoare de legume, ziero pe piaţă, in centrele de Sus — 300 t, T.A.S. Si- cut din acest an, oamenii
este momentul ca formaţii­ de desfacere, precum şi la meria — 300 t. între unită­ muncii de Ia E.G.C.L. Brad,
printr-o
le de culegători să-şi inten­ unităţile de prelucrare şi ţile care au livrai cele mai activităţii bum\ o organizare a i
respectare
şi
Curind I.F.A. „Viscoza“ Iui peni ¡şi va mări capacităţile sifice munca pentru ca re­ industrializare, şi se depre- mari cantităţi se numără riguroasă a graficelor dc '
productive cu noi secţii de producţie. coltarea şi livrarea legume­ ciază. La ferma legumicolă I.A.S. Mintia cu 663 tone şi reparaţii, au reuşit să ob- V
In fotografic, echipa de dulgheri Viţu Ploaie montează lor să se facă în mod rit­ a C.A.P. Haţeg, am întilnit ţină rezultate frumoase la /
stilpii de rezistenţă la viitoarea secţie de filatură. mic, conform graficelor. A- la culesul fasolei păstăi 15 C.A.P. Streisingeorgiu, care principalii indicatori. Ast- \
fel.
Foto: ST. NEMECSEK a depăşit planul de livrări, la producţia globală /
nalizînd modul cum se des­ oameni. Nu există o forma­ ) sarcinile de plan an fost
făşoară activitatea in cîmp ţie organizată. Aşa se face precum şi C.A.P. Bretea Ro­ î depăşite cu 1,3 milioane Iei, i )
1
la
marfă
iar
eu
peste
)
şi cum se onorează obliga­ că oamenii înoată acum mână. i milion Ici. Concomitent, <
Fruntaşii comunei ţiile contractuale, se con­ prin buruieni în căutarea Tnlrcbîndu-1 pe inginerul ) beneficiul întreprinderii a ţ
MCCENTÉ stată deficienţe serioase în păstăilor de fasole, lucrează Ciprian Mihălţan, şeful fer­ l ajuns la pesle 710 000 lei. 1 *
mod
în
r
S-au
evidenţiat,
organizarea şi desfăşurarea fără spor, iar maşina de re­ mei vegetale de la C.A.P. i deosebit, prin reparaţiile i
cultura mare. Minerea E- coltat nu poate fi folosită. i faciite şi prestările <le ser-
nachc, îngrijitoare Ia vilei muncii de recoltare, sorta­ Tîmpa, care-i cauza nerecol- i vicii către populaţie, 1
Am poposii dc curind in re şi livrare a produselor. Unităţile, în lo» de venituri i
‘ in brigada din Chnpuri lării şi livrării întregii can­ / prompte, operative şi de o J
comunii Gurasada. Aici, în La muncă în cîmp sînt pu­ înregistrează pagube. La ora \ bună calitate, muncitorii i
‘ Surduc, pe cel al lui Lo- tităţi de fasole păstăi con-
Iala consiliului popular, sc ghin Raica, ţăran cu gos­ ţini oameni. Din această actuală, C.A.P. Haţeg are o t din echipele conduse de i
uliii un panou de onoare — podărie individuală, preşe­ cauză cantităţile ce se cu­ restanţă la livrări de pesle N. BADIU ' Teodor Călămar, Viorel )
„Fruntaşii comunei“. ce ex­ leg zilnic sînt mici, iar gra­ 400 tone. Mari restanţe la Sicoe, Dumitru Croitorii, i
dintele Comitetului organi­ Iiemus Roşea şi alţii. ţ
pune fotografiile celor mai ficele de livrare nu se res­ livrarea legumelor pentru U
zaţiei democraţiei şi unită-,
vrednici cetăţeni ai comu­ pectă. Aceasta face ca pro­ piaţă şi către întreprinderea (Continuare în pag. a 2-a)
ţii socialiste din salul
nei evidenţiaţi, înlr-o anu­
Cîmpuri de Sus, pe cel al
mită perioadă, la locul lor
lăcăliişului-mecanic Con­
de muncă, în activitatea e-
stantin Oancca, de la ca­ de primăvară din zona pă- B SEARA LITERARA. Oa­ E3 valorificări:A FRUC­
conomică şi obştească, in durenilor. meni ai muncii dc la I.C. O-
riera dc benlonilă Gurasa­ TELOR DE PĂDURE. Lucră­
cea cullural-arlislică. răştie au participat la o e- torii Ocolului .silvic Haţeg au
da. Tot aici sini expuse Uucativă seară literară care
valori­
şl
recoltarea
CURS
Acum, la acest panou al două fotografii: una înfăţi­ In a cadrul DE CALIFICARE. a avut ca temă momente început fructelor <le pădure.
ficarea
Deva
I.P.I.C.C.F.
fruntaşilor, erau prezenţi şează grupul vocal al că­ © premiera la dabîca. s-a încheiat tui curs dc ca­ cruciale din zileţe fierbinţi Sarcinile dc plan Ia exportul
cu poză cîţiva dintre cei minului cultural Gurasada, I In faţa unui public care a lificare în meseria de mineri ale lui august 1914. acestor produse au fost de­
mai dc frunte celăfeni cu umplut pînă Ia refuz sala la suprafaţă. Cursul, a cărui păşite cu 3 la sută, livrîn-
iar cealaltă echipa de dan­ K STATIE DE AUTOBUZ. du-se suplimentar 14 tone de
care comuna se mîndreşte. I Căminului cultural din Dă- desfăşurare s-a bucurat dc o
suri a căminului cultural bîca, a avut Ioc premiera La Galaţi, sat aparţinător zmeură.
Am văzui aici chipurile atenţie deosebită din partea comunei Pui, a început con­
din salul Cîmpuri de Sus filmului documentar „Iarba
întreprinderii,
unei
de
harnicelor cooperatoare Voi- — formaţii fruntaşe in ca­ e vintuliu“. Realizat în satul conducerii sprijinul concret ca strucţia acoperite. staţii comună auto­ se D. GHKONEA
şi
de
al
buz
In
ca Farcaş, secretara unei i Dăbîca, după o idee' de Ru-
drul Festivalului naţional J salin Işfănoni, în regia lui unui mare număr de spe­ vor mai construi încă două
organizafii de partid- de la „Cîntarea ■ României“, , Ionel Bujor de la ciueclubul cialişti, a fost absolvit de asemenea staţii dc către ce­
C.A.P. Gurasada, Matilda j Casei do cultură din Deva, un număr do 52 oameni din tăţeni cu sprijinul consiliu­
, filmul redă un obicei laic carierele din judeţul nostru. lui popular.
Farcaş, care lucrează la N. ZAMFIR *
fS â jo&jj 4 jertn a «m* a /¡urm a ***** * • a A ,a joma, a mMtsA a t i a a , t Jftuurn A Atxan* * /»«( A