Page 9 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 9
f¡ mmm mareîei sărbători mtimmie
» >
RANDAMENTE lucru, au lost obţinute e-
SPORITE IN ABATAJE conomii la costurile de
producfie de 200 000 lei.
In abatajele mecanizate
ale seclorului III de la BENEFICII
I.M. Lupeni, întrecerea SUPLIMENTAR E
socialistă pentru mai mult Harnicul cola- tiv de
cărbune atinge cote tot muncă de Ia I.M.M.R. Si-
mai înalte în întîmpina- mcria îşi amplifică zi de
rea sărbătoririi eliberă zi realizările în producţie. .
rii patriei şi a „Zilei mi Prinlr-o bună organizare
nerului“. De la începu a muncii şi prin utilizarea
tul anului şi pînă la zi, judicioasă a capacităţilor
minerii de aici au extras de producţie au fost mon
suplimentar sarcinilor de tate în plus peste 10.) osii
plan mai mult de 17 000 de vagoane. Cu bune re
tone de cărbune. Acest zultate în eforturile co
spor de producţie a fost lectivului se înscrie şi ac
obţinui pe seama creşterii
randamentelor în abataje du-se sistematic de redu tivitatea de asimilare şi
a pieselor
recondiţionare
le mecanizate, care au a- cerea cheltuielilor mate de schimb. Şi aţei s-au ob
tins 14—15 tone pe post. riale, colectivul de aici a ţinui depăşiri însemnate
DEPĂŞIRI realizat, de la începutul — 1,6 milioane Iei la pie
LA INDICATORII anului, producţia notă în se recondiţionate şi peste
ECONOMICI procent de 101 la suta şi 400 000 iei la piese asimi
producţia fizică în propor
In centrul atenţiei lînă- ţie de 104 Ia sulă — de late. Dar, cel mai conclu
rului colectiv al înlreprin- dent indicator al reteză
derii de confecţii Vulcan păşiri de plan care au la rilor colectivului rămîne,
Anul XXXII, nr. 7073 DUMINICĂ, 3 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani stă în permanenţă realiza bază creşterea productivi cum e şi firesc, b Miefjcn-l,
rea principalilor indicatori tăţii muncii cu 5400 lei./om care de la începutul anu- j
economici de plan. Orga- al muncii. In acelaşi timp, lui şi pînă în prezent se i
ridică ia peste 1,5 milioa
nizîndu-şi temeinic lucrul
prin aplicarea unor noi
SED«« COMETO IU! POLITIC pe schimburi şi preocupîn- metode şi tehnologii do ne lei.
EXECUTIV Al C. C. AL P. C. R, S..- iz v 1
O -O
ia 1tensiune a ni ii ticl I
Sub preşedinţia tovarăşu prietenie şi colaborare, a ameslecului în treburile in
lui Nicolae Ceauşescu, se ţării noastre. Această poli terne şi avantajului reci
cretar general al Partidu tică realistă, constructivă, proc. Anul trecui, la jubileul la orice ora, ce au do fă- proépe integral în r adrul
lui Comunist Român, în la elaborarea şi înfăptuirea Comitelui Politic Executiv unui deceniu de la pune cut şi fac îi ii deplină t u- in’re fi liderii“. „Penir u re
ziua de 2 august a.c. a avut căreia conducătorul parti apreciază în mod deosebit rea în funcţiune a primu no;,tinlă do r muză lot ce ea ducere a timpilor de sta-
loc, în staţiunea Neptun, dului şi statului nostru are înţelegerile convenite pri lui grup energetic, termo ce trebuie. Apoi, ei si A l t tionare a agregatelor în
şedinţa Comitetului Politic un rol determinant, precum vind valorificarea mai de centrala Mintia a inreg's- cei care au modernizat şi reparaţ ii. îmbunătăţiri ca-
Executiv al C.C. al P.C.R. şi realizările remarcabile plină şi eficientă a posibi trat cele mai bune rezul automatizat instalaţiile, ei lităţi acestora şi asigura
în cadrul şedinţei, tova obţinute de poporul român lităţilor pe care le oferă tate din tînăra sa existen sînt cei care „pun urgent rea pe acestei cai,- a unor
răşul Nicolae Ceauşescu a în edificarea noii orîndiiiri, potenţialul economic şi teh- ţă. A fost produsă cea pe picioare“ agregatele de sporuri dc energie eloc-
prezentat o informare cu au sporit considerabil — niccr-şfiinţific al României şi mai mare cantitate de e- fecte, oi sînt cei pe care trică, s-a generalizat a-
privire la vizita oficială pe îndeosebi în ultimii 15 ani Franţei, în vederea dublă nergie electrică clin cei 10 nevoia ¡-a învăţat să gîn- corcîul global la acest gen
care a efectua l-o, împreu — prestigiul României pe rii schimburilor comerciale ani — aproape 8 miliarde dească, să creeze, să cau de activ Itate preciza
nă cu tovarăşa Elena loale meridianele globului. dintre cele două ţări, în pe kWh energie electrică —■, te soluţii de îmbunătăţire inginerul Tiberiu Anţiiă.
Ceauşescu, în Franţa, în pe Evidenţiind caracterul in rioada 1930—1985, a inten cu peste 500 milioane şi uşurare a muncii, c!o Ah de an a crescut nu
rioada 23—26 iulie, la invi tens, de lucru, al vizitei şi sificării cooperării în sec kWh suplimentar prevede creştere a eficientei acti
taţia preşedintelui Republi orizontul larg al convorbi toare de vîrf aie producţiei rilor de plan. Din totalul vităţii. mărul orelor de utilizare
cii Franceze, Valery Gis- rilor oficiale dintre pre materiale —- industria grea. energiei realizate in 1979, „Multă vreme, la C.T.E. a agregatelor de bază re-
card d'Estaing, şi a doam şedinţii Nicolae Ceauşescu construcţiile de maşini, peste 80 la siită a fost Mintia era o problemă ducindu-se totodată nu
nei Anne-Aymone Giscard şi Valery Giscard d'Estaing, energetica, inclusiv energe produsă pe bază de cărbu descărcatul vagoanelor cu mărul avariilor şi deran
d'Estaing. Comitelui Politic Executiv tica nucleară, electro ne, temocenlrala Mintia cărbune în timpul iernii,- jamentelor, ol întrerupe-
Comitelui Politic Execu relevă că noul dialog ro- nica şi în special mi situîudu-sc, în anul trocul, cînd îngheţa bocnă şi în DUMITRU GHEONEÂ
tiv a aprobat şi a dat o mâno-francez la nivel înalt croelectronica, aeronauti pi primul loc pe ţară pri greuna alimentarea mori
deosebită apreciere rezulta stimulează puternic dezvol ca şi telecomunicaţiile — vind cantitatea de energie lor — sublinia inginerul (Continuare in pag. a 2-a)
telor acestoi vizite, care, tarea în continuare a rela precum şi pe terţe pieţe. electrică produsă pe bază Ioan Boda. Timpul a re
prin bilanţul său bogat, s-a ţiilor dintre România şi Comitetul Politic Executiv de cărbune — 30,7 la su zolva! situaţia, prin. con
înscris ca un nou şi impor Franţa, relaţii de strînsă consideră, de asemenea, că tă clin producţia totală a struirea celor două tune Joi seara, cele două
tant moment în dezvoltarea prielenie şi colaborare, cu măsurile preconizate pe li ţării obţinută pe această luri de dezgheţ şi a'nou sute do cadre didactice
multilaterală a relaţiilor bi îndelungate şi bogate tradi nia colaborării cullurul-ar- cale în 197:), liincl realiza estacade — la care un din ţară, aflate la Deva,
laterale româno-franceze, ca ţii, care au cunoscut, în tislice au deschis, Ia rîndul tă ia Mintia. merit deosebii îl are co la dezbaterea ce a vizat
un eveniment cu profunde ultimii ani, un curs mereu lor, perspeclive dintre cele —. Dacă ar fi să relevăm lectivul de la energo- noile manuale de mate
semnificaţii în sfera, vieţii ascendent. mat favorabile conlucrării ce om acumulat în cei 11 construcţia“. „De aseme matică, au fost onorate ! !
cu un spectacol folcloric,
internaţionale. Comitetul Politic Executiv în aceste domenii, asigurîn- ani de cînd—dăm ţării e- nea, se întimphiâu greu susţinut de ansamblul
Comitelui Politic Executiv subliniază cu satisfacţie că, du-se astfel o tot mai bună nergie electrică, aş zice că tăţi cu piesele de schimb „Getusa“ al Centrului
a reafirmai, şi cu acest pri în timpul convorbirilor, a cunoaştere reciprocă a va •—releva inginerul Cornel judeţean de îndrumare a
lej, înalta preţuire faţă de lost reliefată dorinţa ambe lorilor create, o mai strîn maturitate şi experienţă iri Ţucmeanu. Oamenii s-au
activitatea neobosită desfă lor părţi de a acţiona pen să apropiere şi înţelegere primul rind — considera descurcat şi în această creaţiei populare şi a
inginerul teronim Rusan,
mişcării artistice de
şurată de tovarăşul Nicolae tru ridicarea pe un plan su între cele două popoare. privinţă. Atelierul mecanic
Ceauşescu — strălucit ilus perior a conlucrării româno- Dialogul româno-francez directorul termocentralei a! întreprinderii a fost
trată şi cu ocazia recentei franceze, pe baza principii la nivel înalt a prilejuit — Mintia şi al întreprinderii extins şi modernizat, do IN OLANDA
vizite în Franţa — pentru lor egalităţii în drepturi, eiectrocentrale Deva. Oa tat cu aparatură adecva
promovarea neabătută a po respectului independenţei şi menii au învăţat, s-au per tă — operaţiunea continuă „Getusa"
liticii externe, de pace, suveranităţii naţionale, ne- (Continuare în pag. a 4-a) fecţionat, s-au autodisci- —- şi necesarul de piese
plinat. Acum ei ştiu bine. de schimb oslo r»--Mzat a-
a strălucit prin
nestemate*©
foic'oruhsi românesc
Fabrica de produse .masă, abia întors din
Olanda. Cunoscînd sta
refractare Baru a îndeplinit rea do oboseală a mem
brilor formaţiei, organi
zatorii se îndoiau de
plănui cincinal reuşita deplină a spec
tacolului. Şi, lotuşi, a-
cesta s-a. desfăşurat în
Cu şase luni înaintea în neficii în valoare de 14 mi aplauzele entuziaste alo
cheierii anului, colectivul lioane lei, precum şi 1 000 publicului. A fost un
crîmpei din marele suc
Fabricii de produse refrac tone prafuri exoterme, 800 ces pe care „Getusa“ l-a
tare Baru a consemnat un tone cărămizi refractare şi repurtat la cea de-a
frumos succes de producţie : 800 tone plăci lermoizolante. Vll-a ediţie a „Paradei
îndeplinirea prevederilor de Vorbind despre realizările internaţionale de folclor“
plan pe cincinalul 1976— acestui colectiv, trebuie pre de la Brunssum (Olanda)
1980. Prin rezultatele deose cizat că ele au fost dobîn- unde în strălucirea cîn-
bite înregistrate la finele dite pe seama creşterii con tului, jocului şi portului
primului semestru al anului tinue a productivităţii mun Sala tie comandă a C.T.E. Mintia unitate creată în anii construcţiei socialiste. românesc au prins raza
(depăşirea producţiei nete cii şi în condiţiile reduce Foto: V. ONOIU
cu 1,7 milioane lei şi a pro rii permanente a costurilor nemuritoare a sufletului
ducţiei globale cu 3,8 mi de producţie, a cheltuieli popular de la noi. Au
lioane lei, fabricarea peste lor materiale, îndeosebi a in prezent ia hanul turistic prins-o şi au purtat-o cu
plan a 330 tone prafuri e- consumurilor de energie e- de pene şi mierea de albi „Bucura“. ei, seară de seară, pe
de
pondere
o
ne
ocupă
sea
xoterme, 317 tone plăci ter- lectrică şi combustibil con mă în activitatea economică scenele festivalului, a-
MODERNIZĂRI.
•
La
Sta
moizolante, 100 tone cără venţional, de aluminiu şi a Cooperativei de consum ţia de betoane din Vulcan au propiind mai mult |ara
mizi refractare şi 50 tone răşină fenolică — materiale din Baru. Do Ia începutul a- fost fâcule o serie de moder noastră de inima poporu
au
pînă
in
nului
şi
prezent
masă refractară), colectivul cu pondere şi destul de ® DIVERSIFICARE. Colec fost preluate peste 350 kg nizări, ea puţind fi acum de lui olandez, dornic să
Da
de la „Refractara“ Baru a scumpe, sporind astfel an tivul laboratorului de cofetă miere de albine şi pene in servită de autobetonlere. betonul ne cunoască folclorul,
acestui
fapt,
torită
Lupeni
încheiat un bilanţ remarca de an beneficiile fabricii. rie din îmbunătăţeşte îşi diversifică valoare de 8 400 lei, precum nu se mai deteriorează in arta, peisajul, patria. Co
continuu
şi
bil pe întregul cincinal. Pî — Sigur, au fost şi peri activitatea. Dc curltul aici au şi alte produse. timpul transportului, menţi-
nă la sfîrşilul anului, per oade cînd ne-am confruntat fost introduse in fabricaţie nindu-şi calităţile iniţiale. a însemnat „Getusa“
sonalul muncitor de aici va cu greutăţi şi neajunsuri — preparate noi : crema dc lă- O HANUL „BUCURA“ — G. DINU pentru festivalul folclo-
realiza suplimentar sarcini recunoştea Valentin Jitea, miie „Cabana“, prăjiturile INTENS SOLICITAT. Peste LUCIA LICIU
„Tunel“ şl „Albiaiţa“.
lor cincinalului o producţie directorul fabricii. Colecti 7 000 de oameni ai muncii din
ţară, precum şl turişti de pes
industrială de 40 milioane vul nostru, mic dar harnic • PRODUSE PENTRU EX
lei, o producţie marfă de 38 PORT. Dintre produsele des te hotare, au fost cazaţi, dc (Continuare în
la Începutul anului şl pînă
milioane lei, o producţie tinate exportului, achiziţiile pag. a 3-a)
netă de 21 milioane lei, be (Continuare in pag. a 2-a)
