Page 90 - Drumul_socialismului_1980_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. î

Cînd deputaţii simt la înălţimea încrederii acordate

N-au trecut decît cîteva mobilizaţi de deputaţii Ma- în construirea a 5 podeţe, Viorel Pirva şi Petru Pă-
luni de cînd, în întilnirile ria Ccrlejau, Petru Mihăieş, în curăţarea a 12 km de rău.
La Oăian—o vacantă de nota zece! cu cetăţenii comunei Şoi- Nicolae Fotoscu, Maria şanţuri, repararea a 47 km au pus în practică propu­
Şi tot deputaţii comunei
de
drumuri
comunale,
Goia ş.a., au efectuat 1 100
în
muş, aleşii acestora, depu­
taţii, au notat cu grijă pro­ zile de muncă patriotică la activităţile de îmbunătăţiri nerea privind construirea 15.15 Telex
15,20 Ecran
Deşi era tare cald în cest stadion va fremăta de punerile menite să facă co­ această construcţie. funciare în valoare de unei magazii de depozitare „Toate
episodul
miezul acelei zile de au­ lume... muna lor mai prosperă, mai a mărfurilor, în valoare 'de 16.15 Muzică
gust, mulţi tineri din Că- O altă brigadă se afla pe frumoasă, iar satele mai bi­ 80 000 lei, în satul Fornă- struinen
lan se aflau pe şantierele şantierul din incinta pro­ ne gospodărite şi îngrijite, Cetăţenii şi aleşii lor—die la propuneri la fapte dia, s-au situat in fruntea IN JURUL
de muncă patriotică ale o- priei şcoli. Elevii muhceau lată că majoritatea acesto­ acţiunilor de contractări şi Transmi
Cere moi
raşuiui. Aproximativ 60 de alături de constructori la ra, datorită sîrguinţei şi Din planul de muncă vo- 408 000 lei, în combaterea achiziţii, a lucrărilor din şcdinteli
elevi-utecişti, de la liceul ridicarea unui nou corp de responsabilităţii civice ma­ luntnr-patr.iotică în profil excesului de umiditate şi campaniile agricole, au ini­ Unite C
Muz
©
industrial, înarmaţi cu lo- clădire, care în final va în­ nifestate de deputaţi, nu teritorial, In valoare de a eroziunii solului. ţial Înfiinţarea serei cu 400 instrum
peţi, sape, greble, roabe şi suma 16 săli de clasă, labo­ prins viaţă sau sînt în curs 1.200 000 lei, s-au realizat Nu departe de materiali­ fire de roşii şi a livezii cu © Fotb
tărgi, roboteau pe stadion, ratoare şi o sală de spori. de finalizare. Lucrările de 1 020 000 lei. Aceasta vor­ zare este propunerea pri­ 500 de meri pitici, ambele Iugoslav
neţinînd cont de arşiţă, li­ Cei mai mulţi săpau şan­ construcţie a unui nou se­ beşte de la sine despre a- vind electrificarea satului în apropierea sediului C.A.P. ne dirc«
reşli.
Ir
nii săpau, alţii nivelau te­ ţurile pentru canalizări, pre­ diu pentru dispensarul u- cei oameni care, sub îndru­ Desigur, n-am reuşit să rea pre
renul, ceilalţi împrăştiau găteau mortar, transportau man — care va îmbogăţi marea directă a biroului e- Sulighele, contribuţia popu­ redăm numele tuturor ace­ 18,50 1001 dc
zgura pe viitoarea pistă de cărămidă şi alte materiale. zestrea edilitară actuală a xecutiv al F.D.U.S. şi a con­ laţiei la această lucrare în- lora care au participat la 19,00 Telejun
19,25 La ord
atletism. îi privim, admi- Dar erau şi dintre cei care centrului comunei, a cărui siliului popular comunal, sumind de la începutul a- aceste împliniri. 'Munca, dă­ con o mi«
rîndu-le entuziasmul tine­ s-au încumetat să treacă la valoare este de 180 000 Iei într-un permanent şi viu nului 470 000 lei. S-a întoc­ ruirea ior se regăsesc însă 19,40 Noi, fe
resc, stăm de vorbă cu ei efectuarea unor lucrări ca­ -— sînt într-un stadiu avan­ dialog cu' cetăţenii, i-au mit documentaţia, această în cifre, în acţiunile comu­ 20,10 Telecin-
ciul
şi notăm câteva nume : lificate. sat de execuţie, fiind tur­ mobilizat la activităţi, dar acţiune fiind sprijinită per­ ne bine organizate in folo­ Muntel*
Ioan Tălulea, din anul Ce-ar mai fi de spus ? nată fundaţia şi create con­ s-au aflat şi în primele rîn- manent de deputaţi ca An­ sul oamenilor, spre progre­ Produc
III- A, Romaniţa Per.ţa şi .Eu­ Poate faptul că pe şantie­ diţiile pentru începerea lu­ duri la lucrările concretiza­ gliei Bozan şi Ştefan Ga- sul şi înflorirea localităţii. lor am
gen Fulea din II-C, Didina rele de tineret ale Călanu- crărilor de .zidărie. Cetăţeni te in plantarea a 3 500 de vrilă, dar şi de cetăţeni ini­ 21,55 Festiva
ţărilor
Ignat şi Florin Oltean din iui, ale căror porţi s-.au din toate satele comunei, arbori şi pomi frucliferi, moşi ca Visalon Cornea, E. ŞINA 22.15 T ele jur
IV- B, Aurica Neag, Moraţiu deschis în prima zi a va­
Sîngeorzan, ambii din anul
II-B. canţei mari şi se închid în Calitatea otelului
E mai greu cu lopata de- ultima ei zi, muncesc zil­ In atenţia erganifaţiei comunale
cît la cursuri ? — întrebăm nic în- medie 120 de ute-
o tînără rnallă, brunetă, «ca- cişti, toţi elevi ai liceului (Urmare din pag I) ciun, muncilor la coloana (Urmare din pag. 1) fierului vechi ele către fur­
BUCUREŞ
re ne spune că o cheamă industria] din localitate. Şi, I.T.A. şi alţii, dovedind prin nizorii din ţară. Aşa se fa­ d io pro gram i
Mihaela Kraszka şi că este fără îndoială, că în buche­ luările lor de cuvînt -că dardizînd regimurile elec­ ce că avem stocuri dc fier Radiojurnal
în anul U-C. tul de frumoase realizări te, acordăm o atenţie deo­ şi-au însuşii sarcinile ce le trice ale cuptoarelor, pe vechi şi nu prea -avem ce presei ; 8,10
— Greu din cauza căl­ obţinute de organizaţia o- sebită educării partinice a revin din documentele Con­ lingă economia -de -energie face cu ele. Oricine ştie că diiior; 9,00
durii. Dar ui satisfacţia u- răşenească a U.T.C., se a- celor ce-şi .exprimă dorin­ gresului al Xlf-Jea al parti­ electrică şi electrozi am ob­ o condiţie pentru reducerea 9.05 Răspun
lor ; 10,00 1
nei datorii împlinite, a u- daugă substanţial şi succe­ ţa de a deveni membri ai dului, din cuvântările se­ ţinut durate de elaborare a costurilor .şi chiar «pentru 10.05 Muzici
nuî lucru făcut de mina sele uteciştilor-iiceeni. partidului, urmărind îndea­ cretarului -general la con­ şarjelor apropiate de cele creşterea indicelui de cali­ Din (zările r
ta. Mă gîndesc de acum proape evoluţia lor, inclu­ sfătuirile -de lucru de la realizate pe plan mondial tate a oţelului (in cazul Noi înregis
„Cun
coral
cu bucurie la ziua cinci a- MiRCEA LEPĂDATU şi’' în privinţa comportării -C.C. al P.C.R., din alte do­ la cuptoarele cu tehnologie nostru), o constituie stabi­ lei in de şti
in ‘familie şi societate. A- similară. Fiindcă sîntem la lirea unor stocuri -de ma­ fonul pioni
ceste preocupări sînt conti­ cumente de ipartid şi de capitolul tehnologii, Irebuie terii prime corespunzătoare van premier.
stat, că sînt hotărî ţi să
nuate, desigur, şi după ac­ să arăt că ne preocupă uti­ tocmai pentru realizarea u- Buletin de fo
comoara
tul primirii in partid, ele muncească cu toată răs­ lizarea pe scară lot mai nor amestecuri -optime în 12,25 Odă I
punderea de comunişti pen­
dind rezultate din ce în ce tru înfăptuirea lor. largă a silico-manganului în cuptoare. 12,45 Cin tec
mai bune pe linia ridicării locul fero-manganului. 11 fo­ — Folosirea deplină a ca­ De la 1 la
invitaţilor
;
nivelului politic şi de con­ Rezultatele obţinute în ul­ losim cu dublu scop : la pacităţilor de .producţie este nai ; 16,15
ştiinţă al oamenilor. S-a de­ timii ani la producţia ve­ dezoxidare şi ca elerncnt un alt element -ce .înclină m uncitoreşt
monstrat acest lucru şi cu getală şi animală — chiar de -aliere. Calitatea metalu­ intr-o parte sau alta balan­ nate econo
găini
romi
prilejul discuţiilor indivi­ şi în acest an, în care ca­ lui nu suferă. De asemenea, ţa costurilor. La OE 2, în nii; 16,55 F(
duale purtate cu fiecare lamităţile ne-au dijmuit din la hala de turnare -execu­ care parte se înclină ? Iugoslavia.
bale
Cupei
membru de partid în parte recoltă —, în dezvoltarea tăm operaţia de turnare în — La cele două cuploare siune de la
şi, recent, cu ocazia înmî- edilitară a comunei noas­ atmosferă neutră (de azot). fondul de timp planificat Actualităţi
nării noului carnel de tre, in celelalte domenii de — Calitatea oţelului creş­ ■este de 85 la sută. Nu l-am Concert de
Iară ; 20,20
partid, membrii nou primiţi, activitate reprezintă cele te, costurile de producţie putut realiza deoit în -pro­ 22,00 O zi
cum sînt Silvia Ilina de la mai grăitoare dovezi ale scad. i?i totuşi, au fost ca­ porţie de 75,62 la sulă la Bijuterii n*
C.A.P. Ilia, Margareta Pe- faptului că organizaţia co­ zuri cind valoarea unei to­ cuptorul nr. 1 şi -81,76 la ra „Me r ist<
23,30—5,00 P
trescu de ia C.A.P. Sîrbi, munală de partid devine ne de oţel s-a apropiat de sută la cuptorul nr. 2. Au nocturn.
Aurora Crişan, de la Com­ din ce în ce mai puternică, 7 000 lei. fost şi sint încă o serie -de
Mobila executată tde meşterii Cooperativei „Moţul“ Brad afirmîndu-se tot mai mult — In condiţii normale de cauze obiective. Cuploare­
osie tot mai solicitată, datorită calităţii şi frumuseţii ei. în plexul cooperaţiei meşteşu­
hnăgiue, un .grup de lucrătoare de la secţia din Baia de găreşti, Sandu Ciugudeanu, ca factor dinamizator al în­ lucru, nu ! le silit .prototip, deci au su­
•Gris fac ultimele retuşuri Ia o nouă garnitură de mobilă. mecanizator la C.A.P. Bre­ tregii vieţi .economico-so- — Ca atare, există unele portat şi mai suportă -încă
Foto: VIROIL ONOIU rabaturi de la calitate, care unele modificări. Pe -lingă
tea Mureşană, Loghin Cră­ ciale a comunei.
încarcă nejuslilicat costu­ îmbunătăţirile aduse ia pie­
rile? sele de contact, conductorii DEVA :
— Avem şi noi o vină.
Legume!© - pe drumul ce! mai scurt de îa Nerespectindu-se «disciplina de fază. -rolele platformei dul trei —
tria) ; Un
mobile cit şi la răcirea 'ex­
de .producţie, disciplina teh­ terioară a cuvei şi instala­ (Arta) ; G
dina de va
fermele de produefie spre piefele de desfacere nologică de către toţi facto­ ţia de răcire a părţii supe­ li.V ~'eţea
rii ce concură la elabora­ rioare studiem acum Lrece- Prima mei
(Urmare din pag. 1) lificări, cum îşi justifică e- Iar la castraveţi -de peste Or, cu 6,5 ¡tone fasole, cit rea oţelului, în unele peri- rea pe calculator a -condu­ gistul) ; N
Nici o do
xistenţa, retribuţia pe care 240 tone. Este necesar să s-a livrat în săptămîna •oade, resturile de la lami­ cerii procesului de elabo­ mă (Cons
o primesc şefii fermelor le­ fie luate măsuri ca şi uni­ 11—16 august, nu se poate noare au depăşit cifrele de rare. Avantajele siiît mul­ TROŞANI
tr îctate cu întreprinderea gumicole. inginerii de la tăţile -proprii să-şi onoreze face .planul, -cînd este ¡ne­ comparaţie. Pe de altă par­ tiple : se -elimină subiecti­ na (Unirea
Noiem
(7
din Haţeg, dînsul spunea : consiliile unice agroindus­ obligaţiile, -iar l.J.L.F. să te, ne confruntăm -cu foar­ vismul în aprecierea unor alb (Repu
„Nu am -reuşit să recoltăm triale care răspund -de legu­ asigure — aşa cum s-a an­ voie -de cel puţin 10 tone te -mari probleme a căror faze, pot fi stabilite «cele A patra în
deci 14 din cele 45 ha cul­ micultura ? Situaţia actuală gajat şi prin adresa nr. zilnic. La castraveţi, în loc rezolvare imediată nu se mai economice adausuri şi Prezentatoi
tivate. Cinci hectare s-au «trebuie să -dea serios de de 5 tone zilnic, intră 1—2 iprea întrevede. Este vorba -necesarul 'de -oxigen, poate VULCAN :
Pr»
rul)
;
compromis, iar restul a ră­ -gîndit ac-estor specialişti, 7352, din 8 august a.c. — tone. Trebuie luate măsuri de prezenţa în şarje a unor fi ţinută o -evidenţă stric­ rese) ; LO
mas pentru boabe. Nu a- conducerilor -unităţilor agri­ fasolea păstăi necesară pro­ ca şi graficele -de livrare elemente nedorite, cum ar tă a stocuriloT -de materii moare (M
vem tortă de muncă“. To­ cole socialiste, .consiliilor u- cesului de industrializare către I.P.LL.F. Haţeg să fie fi staniul, sulful şi ¡fosfo­ prime, corelîndu-se acestea LA : Blest
blestemul
varăşa Viorica Marcu, pre­ inice, iar -comitetele de -de la unităţile din judeţ. respectate. rul. Cauza — -nesortarea cu programul -de elaborare. I-II (Mur
şedinta cooperativei, adău­ partid şi .consiliile popu­ NOASA :
ga : „Suprafaţa-i prea mare. lare, -care răspund ide rea­ ţă (Muncit
Aventură
Anul trecut am avut 15 ha lizarea -planului -de produc­ in cautare de noi adepţi* „religia“ ignoranţei iembrie) ;
si n-am -putut-o lucra cum ţie în agricultură, trebuie bilii (Stea
trebuie. Am înregistrat -pa­ ■să asigure mobilizarea tutu­ RABARZA ;
(Minerul)
gube. Anul acesta ni s-a -dat ror forţelor pentru strânge- recurge la constrângere şi seeîiestrare nioniştii (i
45 ha şi paguba e şi mai rea şi valorificarea întregii I _ - .. , (Flacăra) ;
mare“. Aşa se face -că aici, producţii legumicole. La fer- ^ ^redmţa este ticostali dizidenţi, grupare proape în stare -de incon­ un adept a fost posibil da­ cerii (Gr,
unde nu există o formaţie mele din judeţ avem legu- Panţ™ cetăţenii ai cărei membri se autoin­ ştienţă. Am fost obligată să torită tăriei morale şi de GEOAGIU- (C;
lului
specializată, care să răs­ , J M | ţara in Constituţie şi nu titulează „negrii“. La adu­ întrerup clasa a Xl-a a li­ voinţă a fetei. Zelosul tată, HAŢEG :
pundă de la semănat şi pînă me de tot felul, dar m ca- „ ^ p te plînge cineva că narea respectivă era ¡pre­ ceului, spunîndu-mi-se me­ adept at sectei „negrilor", che (Po
; oa
a
os
la -cules, în loc să se scoa­ lea lor spre -pieţele -de des- | ¡. j ţ îngrădit acest drept, zent şi cetăţeanul G. I. -din reu ¡că „cei -care învaţă nu a avut -însă numai o cerşetor
ră) ; BRA
tă cei puţin cheltuielile fă­ facere şi unităţile -de indus- « £ste v .orba, .bineînţeles, de Timişoara cu care părinţii carte nu mai cred în Dum­ fată. Doi -băieţi şi trei fete larii şi
cute. se înregistrează an de f-rializare, aşa cum am ara- .cetăţenii -care aparţin reli- mei (adepţi înfocaţi -ai c- nezeu“. număra familia Buţincu. LAN : Ş
an pierderi. Ar trebui -ca şi taţ, si-nt multe obstaoole. \ &iiloJ şi cuUe]or admise pe cestei secte dizidente — lată dar că „religia“ -ig­ Unul dintre băieţi, fost de cultură
lefantul
cei care planifică, să ţină Acestea trebu ie înlăturate - teritoriul ţării noastre şi ca- n. n.) îmi aranjaseră, în noranţei nu e -chiar atît -de -client al penitenciarului ILTA : Ad
seiimă de forţa de muncă neintirziat. ¡j ,re silit î-n număr .destul de pentru fapte -antisociale, nu tine (Lum
de care -dispune fiecare u- O situaţie cu totul neco- * mare. Există însăşi grupări ■are -nici acum vreun <că-
nitate şi. în funcţie .de po­ răspunzătoare am întîlnit în Î pretins religioase, pe care UN CAZ FLAGRANT DE TENTATIVA pătîi. Altul a trecut frau­
sibilităţile de a produce, .ce priveşte livrările către ; nici un popor sănătos mo- DE MUTILARE A PERSONALITĂŢII UMANE dulos frontiera şi -este a-
recolta şi valorifica -produc­ LP.LL.F. Haţeg. Asemenea ţ ral şi ■spiritual nu le -poate -cum un vântură-lume in
ţia sa fie repartizate şi cul­ unităţi, care nu-ş-i -onor-ea- < îngădui -să -se -manifeste, -căutarea „marii fericiri“.
turile •legumicole. Aceasta ză obligaţiile, sînt C.A.P. J Pentru că este inadmisibilă secret şi fără consimţămân­ nevinovată pe cît se stră­ -Una dintre -cele trei fete
TimpiU
pentru că realmente sînt Tîmpa, Băcia, Batiz, Strei, | manifestarea neîngrădită a tul -meu, -căsătoria. De la duiesc zeloşii săi -adepţi s-o aparţine şi -ea ,-sectei -a -că­ ziua Ue 2
unele cooperative agricole ¡Sălaşu de Sus, .Unirea, Bo- » pr-opovăduirii ignoranţei, Pîncota am fost dusă a -prezinte. Tînăra G. M. a rei -nocivă influenţă s-a frumoasă,
care nu pot să iacă faţă şorod. Ruşi şl altele. Aceas- | bigotismului, interdicţiei -doua zi la Timişoara, in .găsit tăria de a rezista pre­ văzut. special no
sarcinilor -oe li se -dau în ta s-a repercutat în mod - ştiinţei şi a cunoaşterii. A- scopul realizării unei căsă­ siunilor sectei la a cărei Oameni asemenea -acestui ţa. Cer
Vînt slab,
legumicultura cu forţele pe negativ în realizarea -pla- jj semenea manifestări sînt torii pe -care -nu -o doream. -şefie tindea pr-opriul său ta­ tată, care şi-a jertfit copiii sud şi sui
care le au în prezent. Si­ nului la producţia fizica a J profund dăunătoare -esenţei Gazată la o familie toi a- tă şi care se -oferise să a- pentru a-şi atinge scopul — ra în ere:
tuaţia existentă acum nu întreprinderii. Astfel, la t fiinţei -umane. -parţinînd sectei, am fost pur ducă -drept ofrandă pe alta­ obţinerea -conducerii sectei între 5 si
ximele înt
scuteşte însă cu -nimic con­ .conserve de fasole, restan- I Avem în faţă mărtiurisi- şi simplu sechestrată, su­ rul ambiţiilor sale chiar pe bigote, dizidentă chiar şi Dimineaţa
ducerile C.A.P., specialiştii, ţa -este de peşte 40 tone, 'j -rea -dramei ivţgşi ¡tinere -pen- pusă unui tratament inu­ fiica sa. Dind greş, planu­ pentru cultul dfe .care s-a
Pentru
care In loc să asigure orga­ iar la castraveţi -de peste | tra -care viaţa -a î-ncepuf man -privind condiţiile de, rile de atragere a fetei în •desprins — trăiesc printre zile: vreri
nizarea muncii pentru ca 130 tone. -La mazăre verde ' puţin promiţăt-or. -alimentaţie, libertate fizi­ -această religie de mutilare •noi. Cum se vede, nu se încălzire i
toate -culturile să fie bine (boabe), ner-ealizar-ea se ci- | »Pe data -de 1 martie 1980 că şi intelectuală, tot timpul a personalităţii umane, ea mulţumesc să creadă. Ei a- bU.
întreţinute, să Se poată lu­ trează la peste 400 tone. > — spune tânăra G: M. din •supravegheată de conducă­ a fost sprijinită să-şi termi­ lacă, adună prozeliji şi
La numi
cra şi mecanic la recoltat ¡La -aceste in ©realizări au | Hunedoara — -am fost luată torul pe ţară al -acestei sec­ ne liceul şi să desfacă -a- dacă nu-i găsesc de -bună­ cer varial
iar la cules să fie mobili­ contribuit şi fermele pro- ®'de tailăl -meu, V-asiie Buţin- te, -căruia îi fusesem încre­ cea căsătorie morganatică voie aplică constrângerea cu intens:
zaţi toţi locuitorii de la sa­ prii ale întreprinderii din cu şi dusă în localitatea dinţată pentru îndoctrinare nedorită de ea. aşa cum s-a întâmplat în km/h din
te, se văicăresc şi caută fel Brănişca şi Haţeg, care ia Pîncota din judeţul Arad şi pregătirea în vederea Deznodămîniul .acesta, în •cazul de faţă. rolog de
gyak tulii
de fel de justificări. Şi a fasole păstăi au c nereal) pentru a participa la adu- căsătoriei, care a avut loc care „mina'' sectei oculte
tunci, dacă-i vorba de jus- zare de aproape 400 lone, | narea unei grupări de pen- după ce om fost adusă a- n-a reuşit să înşface încă TH. MĂRCUŞ