Page 91 - Drumul_socialismului_1980_08

© MIERCURI, 27 AUGUST 1980 Fag. 3

La propurseriie cititorilor, astăzi informăm despre

Recrutarea şi pregătirea forţei de muncă -

vacanţă : o activitate comună a şcolii şi întreprinderii
e sus* —
• În Petroşani, în zona verde de lingă sediul C.M. Va­
ară in- lea Jiului, s-au amplasat în această săptămînă, sculpturile
— Învăţărnîntul huneao- trebui să dea producţiei ju­
1G,30 — în lemn realizate de tabăra de creaţie „Parîng 1980". Pe
directă: rean este puternic ancorai în interviu cu prof. PAVEL MÄRZA inspector şcolar deţului nostru, numai pentru lingă faptul că au împodobit zona centrală a oraşului,
sirii pre- necesităţile economice ale cîteva meserii şi întreprin­
Republicii judeţului care, după cum se deri, absolvenţi ai claselor a conferindu-i un plus de frumuseţe şi personalitate, lucră­
in ţionare a forţei de muncă, unităţi ale ministerului sau rile s-au bucurat de un viu interes din partea cetăţenilor.
populară cunoaşte, are o bogată tra­ îndeosebi pentru construcţia organului central in subor- X- a şi a XII-a, aproximativ ® O frumoasă bază sportivă, compusă din două te­
diţie în ramurile de bază ale de maşini, metalurgie, indus­ dinea căruia se află şcoala, 900, respectiv 1000, in 1981,
oman ia — industriei. Dezvoltarea lui vii­ 500, respectiv 1 200, în 1982 renuri de tenis de cîmp, unul de handbal şi unul de vo­
•ansmisiu- tria minieră, a materialelor unii elevi nu s-au prezentdt lei, ce poartă numele preparatorilor de la Goroeşti, s-a
la Bucu- toare depinde, fără îndoială, de construcţii şi in activita­ la şcoli pentru repartizare la şi 550, respectiv 1 300, în dat recent în funcţiune. Aici, sub genericul „Daciadei”, se
ă: Träge­ de asigurarea cu forţă de tea de construcţii-moniaj; fo­ datele stabilite, în special de 1983. „Aşadar, atît şcolile cit
res muncă a tuturor unităţilor, losirea deplină .şi eficientă a la liceele -de matematieă-fizi- şl întreprinderile vor trebui vor desfăşura începînd cu această săptămînă întrecerile
pe profile şi specialităţi. Vă forţei de muncă existente în că. Există absolvenţi care nu să acţioneze în comun, încă sportive dintre secţiile I.P.C.V.J.
ilei in e- rugăm, tovarăşe inspector, să unităţi ; generalizarea proce­ s-au prezentat la locurile de de la începutul acestui an © La Uricani, într-un pitoresc codru natural, s-a ame­
subliniaţi preocupările învă­ sului de reciclare, de perfec­ muncă, unde au fost reparti­ şcolar. Pentru că este ştiut najat o nouă bază de agrement pentru oamenii muncii din
ţământului hunedorean pen­ că absolvenţii claselor a X-a, localitate.
•a. Ci- ţionare a pregătirii profesio­ zaţi, multe unităţi economice
actori“. tru pregătirea forţei de mun­ nale, de policalificare a oa­ nu au confirmat şcolii înca­ in procent de 70—80 la sută © La Lupeni, în locul unde se conturează noul centru
Spencer. că în perioada următoare. îşi continuă pregătirea în civic al oraşului, a fost dat în folosinţă un bloc cu 40 de
stiuUouri- menilor muncii. drarea celor repartizaţi. Am apartamente.
j — in sinteză aceste pro­ — intrucit la această dată stăruit asupra acestor nea­ treapta a doua ide liceu şi
folclor al bleme sînt cuprinse într-un se pare că şcolile ..şi-au o- junsuri pentru a evidenţia şcoli profesionale, iar cei din • în centrul civic al oraşului Vulcan a început con­
ice studiu, în pregătire la Inspec­ norat" — dacă putem spu­ ideea că asigurarea recrută­ clasele a Xlba, în procent strucţia unui nou bloc care va fi dat în folosinţă oameni­
toratul şcolar judeţean, nu­ ne aşa — obligaţiile către rii şi pregătirii forţei de mun­ de 25—30 la sută sînt ad­ lor muncii din localitate pînă la sfîrşltul anului curent. Tot
meroase date ale acestuia unităţile economice, reparii- că trebuie să fie o activi­ mişi în învăţămîntul superior, aici s-a redeschis, după ce a fost renovat şi modernizat,
fiind obţinute cu sprijinul Di­ zîndude acestora absolvenţi tate comună a şcolii şi în­ ceea ce presupune o muncă un magazin specializat în ţesături..
recţiei judeţene pentru mun­ ai claselor a X-a şi a XII-a, treprinderii, conlucrarea efec­ susţinută de pregătire şi a-
că şi ocrotiri sociale şi al Di­ ce probleme se ridică pen­ tivă dintre cei doi factori în- tragere spre producţie a tu­
recţiei judeţene de statistică. tru asigurarea şi -pregătirea cepînd cu orientarea şcola­ turor -elevilor.
0,00 It;i- Din populaţia ocupată a ju­ forţei de muncă pentru anii ră şi iprofesională a elevilor — Pentru acest nou an de LIVRĂRI de lapte | 'PURTAT PE DRUMURI \
inciii; 7,00 deţului (peste 260 mii per­ următori ? .şi încheindu-se cu încadra­ învăţămint, în ce direcţii tre­ LA FONDUL DE STAT
Revista soane), 45 la sută va fi în
:
irul melo- — înainte de a vă răs­ rea lor în viaţa productivă, buie să acţioneze şcoala şi ^ hilr-o cerere ¡adresată )
1 <Ie ştiri; industrie, deci mai mult decît punde la întrebare, îmi per­ în colectivul de -oameni ai întreprinderea ? Locuitorii din comuna \ consiliului popular al ¡o- *
scultători- procentul înregistrat, la nivel mit să fac cîteva precizări muncii. Mi-cm permis aces­ -— in primul rînd pentru Ribiţa au contractat în 1 roşului Calau, cetăţeanul \
de ştiri ; naţional (35 la sută). Cinci­ Alexandru 1. IJiscoi, nus- i
Iară; 10,30 privind încadrarea în muncă te precizări pentru -a aten­ realizarea integrală a pla­ acest an '-2000 hl lapte.
te ; 10,45 nalul următor, în conformita­ a absolvenţilor acestor cla­ ţiona că, pentru anii viitori, nului de şcolarizare pentru : Ei au livrat rpînă acum ţ cui în sătul Grid, locali- 1
u grupul te cu sarcinile economice tra­ se. Din cei 6014 absolvenţi în recrutarea şi pregătirea anul de învăţămînt T980—- mai mult de 1300 hl. 1 tale care aparţine de >a- \
11,00 Bu- sate de Congresul al Xll-lsa forţei de muncă, şcoala şi cest oraş, solicita ¡elibera- (
,03 Miero- ai claselor a -X-a şi 2 669 ■1981, în special la clasa a Fruntaşi ,1a livrări sînt
1.1,35 A- al ;partidului, vizează o creş­ ■absolvenţi ai claselor a -XII-a, întreprinderea să nu ai­ XI- a :şi anul I al şcolii pro­ contractanţii clin satele 1 rea unui duplicat ¡după ’
■tv. ; 12,00 tere a populaţiei, ocupate o parte işi continuă pregăti­ bă doar „întîlniri ocaziona­ fesionale. Apoi, .pentru recru­ Ribicioara şi Dumbrava Ă certificatul de naştere. 1 ţ
12,05 Din (peste 270 mii), din care 47 rea şcolară în alte forme de le'“, ci să meargă una în tarea şi pregătirea candida­ l s-a răspuns că s-a trimis i
ui nostru; la sută in industrie, mai mult de Sus.
române ; rnvăţămînt '(73 la sută din rntrmpi narea celeilalte, 'intriI- ţilor pentru clasele a IX-a şi 1 o adresă la primăria co-
ace ; 13,00 dgcît procentul preliminat pe clasele a X-a şi >20 la sută nirea şi preocuparea lor co­ a Xl-a de la învăţămîntul se­ ^ mutici Mărlineşli. pentru. 1
,00 Clubul ţară (40 la sută), in afara din clasele a -XII-a) ; altă mună şi perseverentă contrl- ral : urmărirea şi încadrarea i că acolo s-ar afla regis- [
Katliojur- celor trei municipii, creşteri
msambluri parte a fost repartizată iîn rbuind la rezolvarea -sarcinilor în muncă a tuturor -.absolven­ CINCI VITEI ,1 Irul. de naşteri pe ■anul 1
5 Coordo- însemnate se vor realiza in producţie (11 la sută din mari pe care le avem. Se ţilor claselor -a X-a şi -a ©E TA DOUĂ VACI \ t!M0. Am verificat la fu- '
16,10 Şla- oraşele Brad, Călan şi Orăş- clasele a ¡X-a şi 58 la sută ştie aă necesarul de munci­ XII- a, care nu-şi continuă iţa locului şi nu s-a Jri- ţ
irin tlece- tie. Se prevede şi o creştere,
tomânia — din clasele o >XII-a), restul, tori calificaţi, pentru fieca­ pregătirea şcolară iîn alte Cetăţeanul Petru .Ianc, / mis nici o cerere ia Măr- i
■ui finalei cu aproximativ 1000 'persoa­ neîncadraţi în'că, se pregă­ re an, se acoperă cu absol­ forme. <de -învăţă mirii. 'Şi — 'din -comuna Ribiţa, r este ) tineşli. Aceasta pentru ţ
Transmi- ne, a populaţiei ocupate din tesc pentru susţinerea unui venţi ai clasefor a X-a, a dar nu în ultimul rînd — i simplul motiv că registrul \
esti ; 19.00 mediul rural. un «mumit (crescător de ! respectiv se află la Golan, t
ucă : 20,00 nou concurs de -admitere in ■XII--a şi ai şcolilor .’profesio­ pregătirea tuturor condiţiilor ■animale. Cele două vaci
•ă popu- — Care sînt direcţiile ,în •c.asa a XI-a, şi in învăţă- nale, şi prin alte rforme de pentru organizarea judicioa­ ale sale, au adus pe lu­ 1 lată dar cum în Inc să T '
ţe sonore; care se va acţiona ? minlul superior. Consider că calificare. Ei bine, 'dacă luăm să <a încadrării cu -cadre 'di­ se rezolve omului -cere- '
oră ; 23,00 me, una trei şi alta doi
clin opc- — in principal sînt patru încadrarea în muncă a ab­ în discuţie -numai necesarul dactice de predare :a disci­ ■viţei; toţi cinci sînt
ile Boito : direcţii : asigurarea şi califi­ solvenţilor claselor a X-a şi de muncitori -calificaţi pen­ plinelor de specialitate, pre­ vioi şi frumoşi. Noro­ i
p muzical carea forţei de muncă i dez­ a -XII-a este deficitară în cî­ tru cîteva meserii, pe clţiva cum şi -a ipracticii (productive cosul stăpin nu mai poa­
voltarea, in. continuare, a în- teva aspecte de conţinut.: titulari de plan —- mă refer a -elevilor în 'atelierele 'din rte de bucurie. Are şi
văţămîntului, care se va afir­ repartizarea nu s-a făcut în­ la ministerele de resort şi la şcoli -şi întreprinderi. •de ce. (
ma tot mai mult ca principal totdeauna în profilul sau me­ Consiliul popular judeţean —
factor de pregătire şi perfec- seria absolvită, precum şi la vom constata că şcoala va LUCIA L1CIU ( rea în mod operativ, a A
casta ¡este purtat pe dru- i
muri de aproape două '
luni din ’cauză că funcţia- \
; de gra- , narii de la starea •civilă l
I-1I (i'a-
iormiaabtl A trecui şi jocul cu Ga­ genul meciurilor trucate ¡şi în afara lui o atmosferă de de la Consiliul popular a
, n u
. ,
- .
iul (Gră- laţi. Un joc care mi-a dat al rezultatelor stabilite la joc comparabilă cu aceea ţ oraşului Călan ¡nu-şi fac >
UNEDOA- destulă bălaie de cap. .V» masa verde. Dar noi, aici, ¡existentă în cluburile ¡engle­ ţ datoria. \
(!’’! d i
(âuierur- din jnirtcu jucătorilor mei. la Hunedoara, încercăm zeşti : entuziasm şi bucurie,
U (Arta) ; Şi nici clin ¡¡acilea 'adver­ altceva. ‘Pe toate plauurilc: cînlece şi aplauze. ALO, SE AUDE ?
»ntru cri- sarilor. Suporterii, ■■aşa-zişii al echipei şi jocului ei, al .Publicul se modelează şi s
d) ; PE-
seara, Iri- suporteri, ei au ¡ost aceia 'educaţiei jucătorilor, ul el de către echipă. Sper să i In urmă cu două-trei \
îăra soţie care au înlrclinut o săptă- consolidării clubului, al •ajung să trăiesc odată şi ' săptămâni, în grădina Spi- ,
Vaporul mină întreagă o atmosferă ■schimbării mentalităţii unui aici, în (ară, clipele pe ca­ ţ talului municipal Hune- ’
LUPENI:
Cull.ural) ; de neîncredere şi suspiciu­ public, dar, mai ales, al re le-am trăit la Livcrpool l doara a fost săpat un şanţ \
icitoresc): ne. ,Zvonuri cure mai de cinstei şi al corectitudinii. şi pe Wemibley. Să văd zeci 1 pentru amplasarea unor i
(Luceafă- care mai curioase, de joc Acum trei ani, ■ cină am ve­ de mii de <oameni aplaudând 1 conducte de racord la cen- ’
(Muncito- aranjai, de rezultat impus, i trala termică. Lucrîndu-se. )
Satul care nit ¡pe meleagurile acestea, ■nu golurile, mu /numai re­
PETRI- de persoane importante a- cu mult entuziasm şi cu <o zultatul, ci, în primul rînd, I e adevărat, mai .neglijent, 1
ămintului, idunate jpeiitr.u a fixa o remi­ mare speranţă — aceea de spectacolul. Şi aşa cum la i a fost întrerupt un cablu ,
— seriile ză. .De unde acest lucru ? teatru e o datorie 'elemen­ ^ telefonic. Şi de urci neca- î
) ; ANI-
de ghea- Cine alimentează aceste stu­ tară 'a spectatorului să ră­ zurile. Telefoanele pane tu- \
URICANI : pidităţi■? Oare moi, jucăto­ mână idupă terminarea pie­ ) lui staţiei de salvare au ^
ia (7 No- rii, nu contăm deloc ? Oare V&SL sei pentru a-i răsplăti cu Micii pădureni -de la Gheţari şi-au dovedit, in această ^ amuţii. 'în sckintb au în- ,
: Mizera- vacanţă, marele talent în momentele folclorice oferite in
;) : GU- toti aceşti ani de muncă aplauze pe actori, tot aşa, cadrul taberei republicane „Tot înainte'-. iPol o: ANTON ZEFIR i ccput să sune din ce în )
; şi soră înverşunată, de confirmări, aş vrea să văd şi la fotbal, * ce mai insistent •cele ale \
TE : Ghi- pot fi eludafi cu o singură spectatori rămaşi în tribune, \ factorilor de răspundere ,
Apa vie Cronica r mea
iraţia tă- vorbă aruncată la întâm­ (lupă terminarea meciului, i din cadrul Oficiului ’
e vară) ; plare ? 'Peste lot, acasă la pentru a-i aplauda, la salu- ■din Petroşani era, e drept, „ ' P.7.T.R. Hunedoara. Nu- \
'urtul ca- telefon, la colturi de stra­ , a construi o ■echipă —, am tul final, pe învinşi şi în­ un 'hoţ, 'dar mai deosebit 1 ) mai că după cum se pre- ^
cultură) ; ca alţii. Nu fura decît 'Co- * i zintă situaţia şi la ¡ora ac-
veste ve- dă, în autobuze, pe stadion, ¡găsit jucători fără vele mai vingători. Pentru că, mu Uol-
Prinţ şi falşii suporteri afişau cu 'elementare noţiuni de <edu­ <deauna .rezultatul contează. voare atunci cînd se ni- » . -tuală înseamnă eu lele- \
a de va- nonşalanţă un zîmbel de caţie şi viaţă sportivă, acte El depinde de mult prea merea în locuinţele cotă- I 1 foanele au sunat în... gol. ţ
tista, do- • .„Mine de aur“. Ilea- penilor. Covoare -orientale.> '{ Putem concluziona vă cei ,
i ; CA- superioritate, pronosticînd de indisciplină, suspiciuni, mulţi factori : arbitri, te­ . X>e cinci -ori i-a mers,
i (Casa cu siguranţă un. meci nul. antrenamente în care jucă­ ren, adversar, elimu ele. na Gordunoanu era ges j i de la poştă n-au apelat 1
:ria : E- Spun falşii suporteri,pentru torii se întreceau în a-şi pentru a putea fi sigur, de . tionara barului „Tineretu- 'Şasea oara, a „mers el * * încă la... salvare.
(Inreşul) ; Oui“ alin lupeni. /Acum nu U miliţie. Mai 'ghinionist J
rămîn cu ică aceia care iubesc cu a- ■ trişa antrenorul, uiiînd că fieaare dală, de vi. ¡Ceea ce a
devărat această edhipu, şi de fapt se înşelau pe ei contează cu adevărat este mai <e. în -complicitate cu l°st însă Darcîîlu Tibe- _ i ECATER1NA \
sînt mulţi, cred .în .ea şi o înşişi. Cu astfel de jucători 7nodul în care. ;fiecare din­ alţi ¡lucrători din 'unitate, *iu-Viorel din ¡Hunedoara, » ' ÎŞI CAUTA ERATELE \
susţin în orice împrejurări. mi-.a fost extrem de greu tre jucători s-a dăruit cu­ prin falsificarea -unor ¡pre- ' care ®-a apucat să fure < \ . . (
Aş vrea să spun, odată să joc. Mu puteam suporta lorilor echipei lui, felul în ¿uxi, 'introducerea unor decît un singur covor. or. : i Zilele trecute axe-a vizi- '
pentru totdeauna, că, atît indolenţa şi indiferenţa lor. care ‘băieţii răsplătesc în­ mărfuri 'cumpărate -din A- Uici lui n-are să-i fie I J, tat -cooporatoarea Ecateri- \
timp cit voi răspunde de Dar viaţa, şi mai ales difi­ crederea care li se 'acordă, limentara -şi falsuri în prea moale... * 1 na Feres'lrău din sattd l
această echipă, rezultatul se cultatea ¡ţelului la care pregătirea care o fac, atitu­ acte, a prejudiciat -unita- # Neli. Nu se şTie cu | i Leşine rugîndu-me să o a-
il pentru va decide în teren. Nici­ ne-am angajat, i-au înlătu­ dinea în joc şi, în ultimă tea cn l'56 000 lei. Mai ee 'gînduri turidtrce a so- - - jutăm să-şi găsească fra- )
f
t: Vreme odată în afara lui'! Am un instanţă, spectacolul care-l ■novice în meserie, Aurica sit în capitala judeţului | I tele. Se numeşte loan Har- \
:
oroasă in rat rînd pe rînd. In locul ^ tig şi după investigaţiile ,
diminea- prea mare respect pentru lor 'am ajutat să promove­ produc. Pentru că, de fapt, Tat -de la restaurantul itînăra Neli iJurjănescu ((19 J
ilt senin, iubitorii fotbalului, pentru ze, sprijinindu-i, îîncurajîn- la fotbal, venim pentru că „Minerul“ -din tGurabarza, ani) din -Răchitova. Dar | i făcute rezultă că de la i
ierat din oamenii veniţi după o sup- vindea 'băuturi alcoolice intrînd în magazinul ,, U1- « J vîrsta de un an, acesta a ^
;
■mperatu- du-i permanent., sfăiuindu-i, ne ¡plac fazele Ifrumoase, ţ fost dat spre îngrijire de i
minimele tamînă de muncă, cu spe­ dar, ce-i mai important, şuturile, golurile, driblin­ cu lipsă la gramaj şi cu pia“, în loc de turism, a j
, iar ma- ranţe şi încredere, la sta­ modelîndu-le o mentalitate gurile, schemele ¡tactice, pa­ suprapreţ. Acum cele două încercat să fure. A fost | l către părinţii lor, despăr- I
25 grade, dion, să-şi aplaude •echipa sele — şi cu acestea vă ■negustorese din amintite- -prinsă în timp ce încerca ? ţiţi, la un orfelinat din ţ
v
îaţă. de adevăraţi sportivi, pe
şi s-o vadă învingătoare, cei tineri, pe juniori. Fals rog să fiţi exigenţi cu noi le localităţi miniere şi ca- să sustragă mărfuri în | 1 Cluj, iar ea la un orfeli- l
ele două pentru a-i înşela vreodată. încearcă unii antrenori să — iar nu pentru a vedea re au crezut că locul lor -valoare de 1300 lei. Să * i nat din Tg. Mureş.^ Frate- ’
pasă, în Iar "băieţii, aceşti minunaţi -de muncă e -o mină de vezi şi să nu -crezi! Să ai I i le Ecaterinei s-a născut în )
er varia- arunce vina pe jucători în echipa favorită eîştigbid i iulie 1942, în localitatea (j
băieţi, ani încercat să-i .momentele grele, jucătorii oricum, numai victorie să ; aur, vor avea timp să 19 ani, să te numeşti Noli, J
cresc în acelaşi spirit, spu- de fotbal îi ai, aşa cum ai fie. Armele victoriei să fie mediteze. -băieţii să-ţi facă curte, iar > \ Teaca, judelui Bistriţa ^
! rece cu nîndu-le că tnes’pectînd pe jocul de calitate, iar ¡re­ • Covorul nu era fer- tu să umbli cu furtişa- ! i Măsăuă.
moderat creşti. Aş vrea, şi este una mecat...Alexandru Nicolao guri? ' ¡ Pe cei care cunosc ori- (j
nă ia 80 ■alţii, se vor respecta în pri­ dintre tcele mai mari do­ flexul acestuia să fie a-
(Meteo- mul rînd pe /ei înşişi. Ştiu rinţe ¡ale mele, să /reuşim plauzele dumneavoastră. | \ ce amănunt în legătură <cu t
Vras- Rubrică realizată cu sprijinul 1 loan Martig, Ecalerina îi *
■că în fotbalul nostru se împreună, jucători şi pu­ s
mai întîlnesc şi practici de blic, să creăm pe teren şi MIRCEA LUCESCU j Inspectoratului judeţean de interne | i roagă să o " »>»»>/■>anunţe. \
L