Page 93 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 93
-jjnTvT; "nw.w——
Dg IgCTVL -
Ieri a început
PROLETARI DIN TOATE TÁRILE, UNIŢ1-VÂ !
Vizita oficiali Io Romania
a preşedintelui Republicii Unite
Camerun, Ahmadou Âhidjo
Ceremonia sosirii !a aeroportul Otopeni
La invitaţia tovarăşului ţării noastre de avioane cu Numeroşi cetăţeni ai Ca
Nicolae Ceauşescu, pre reacţie ale forţelor armate pitalei aflaţi pe aeroport
şedintele Republicii Socia române, a aterizat. La sca au aplaudat cu căldură pe
liste România, miercuri du- ra avionului, preşedintele cei doi şefi de stal. acla-
pă-amiază, a sosit în Ca Nicolae Ceauşescu a adre mînd cu entuziasm pentru
pitală, într-o vizită oficială sat preşedintelui Ahmadou prietenia româno-c ueeru-
în ţara noastră, Ahmadou Ahidjo un călduros bun so neză.
Ahidjo, preşedintele Repu sit în România. Cei doi şefi Do la aeroport, preşedin
blicii Unite Camerun. de stat şi-au strîns cu căl ţii Nicolae Ceauşescu şi
Festivitatea de primire a
ŞUIULUI POPULflB JUDEŢEflfll şefului stalului camerunez dură mîinile. Ahmadou Ahidjo s-au în
dreptat, într-o maşină escor
în
continuarea
ceremo
a avut Ioc De aeroportul O- niei, garda militară alinia tată de motociclişti, spre
topeni, împodobit sărbăto tă pe aeroport a prezentat reşedinţa rezervată înaltu
reşte. Pe frontispiciul pa onorul. lui oaspete.
ANUL XXXII, nr. 7094 JOI, 28 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani vilionului oficial se aflau Au fost intonate imnuri Pe arterele principale ale
p o r t r e t e l e preşedinţilor le de stat ale celor două Capitalei, preşedinţii Nicolae
Nicolae Ceauşescu şi Ah ţări. în semn de salut s-au Ceauşescu şi Ahmadou A-
madou Ahidjo, încadrate de tras 21 do salve de artile hidjo au fost salutaţi cu
Lucrările de recoltare, drapelele de stal ale celor rie. împreună cu preşedintele prietenie şi cordialitate de
mii de locuitori, care flu
două ţări.
transport şi depozitare a furajelor oaspete a venit tovarăşul Republicii Socialiste Româ turau steguleţe româneşti
în întimpin’area înaltuTii
şi cameruncze. Aplauzele şi
nia, înaltul oaspete a salu
uralele bucureştenilor veniţi
Nicolae Ceauşescu. tat drapelul, după care a în înlîmpinare exprimau
trebuie intensificate nea, tovarăşul llie Verdeţ, da de onoare. sentimentele de prietenie
fost trecută în revistă gar
Erau prezenţi, de aseme
alţi tovarăşi din conduce A avut loc apoi prezen pe care poporul român le
depozita furajele“. Aşa este. rea partidului şi statului. tarea personalităţilor româ nutreşte faţă de poporul ca
© Acolo »nule se acţionează în mod operativ, iar Vremea nu aşteaptă pe ni Pe aeroport se afla amba no, civile şi militare, afla merunez, satisfacţia faţă de
torţele silii bine utilizate, munca-i spornică, are meni. Timpul bun Irebuio sadorul României în Ca- te pe aeroport. întîlnirea dintre preşedinţii
eficienţă © Exemple bune de urmat şi situaţii nedo folosii la maximum. Şi cei merun, Porfir Negrea, Un grup de pionieri a o- Nicolae Ceauşescu şi Ah
rite ® Cînd preşedinta se pregăteşte de nuntă, iar de la Batiz se grăbesc şi De asemenea, se aflau forit preşedinţilor României madou Ahidjo, menită să a-
brigadiera zootehnică îşi caută la telefon neamu bine fac. Mai au de trans şefi ai unor misiuni diplo- şi Camerunului buchete de dîncească şi mai mult coo
rile de la Calafat, furajele stau de izbelişte în timp portat 100 tone fînuri şi tot matice acrcditaţi la Bucu- flori. perarea dintre cele două
® Dacă căpiţele de fin ar face picioare să ajungă atîtea paie, iar de recoltat reşti. Solemnitatea primirii înal ţări şi popoare, să servească
singure în depozitele de furaje... sînt 40 ha de fineţe natu La ora 10,30, axionul pre- tului oaspete s-a încheiat
rale. în depozitul de furaje zidenţial, însoţit de Ia in- cu defilarea gărzii de o-
Am întreprins un raid- pozite se află 250 tone fi- şirele de fin in număr de trarea în spaţiul aerian al noare. (Continuare in pag. a 4-a)
anchetă prin unităţile con nuri, 85 tone paie şi că 18, şi cele do paie, în nu
siliului unic agroindustrial s-au insilozat 300 tone din măr de 12, sînt bine clădite
Călan pentru a vedea cum planul de 1 200 tone. Acum — fapt ce arată că aici sînt Vizită protocolară
se acţionează pentru asigu s-a început coasa a 11-a la oameni gospodari, care îşi
rarea bazei furajere. Tova asigură toate furajele de Preşedintele Republicii U- cialiste România, tovarăşul ciale un schimb de păreri,
răşul foan Cotuţiu, prim- care au nevoie şi le păs riite Camerun, Ahmadou A- Nicolae Ceauşescu, la Pa care s-a desfăşurat
vicepreşedinle al consiliu trează în bune condiţii. latul Consiliului de Stat. înlr-o
lui, a ţinut să ne . informe în consiliul unic hidjo, a făcut, în cursul se- Cu acest prilej, coi doi atmosferă de caldă priete-
ze că pînă la 26 august, pe agroindustrial Călan rii, o vizită protocolară şefi de stat au avut pre nie, în spiritul bunelor re
consiliu se afiau depozitate (Continúale in pag, a 3-a) preşedintelui Republicii So- mergător convorbirilor ofi laţii româno-comeru noze.
aproape 1 500 tone fînuri şi
1 520 lono de paie, iar la
siloz s-au realizat 2 075 tone. lucerna (30 ha), care se în-
Sînt încă pe cîmp şi tre silozează. Din lucerna şi
buie transportate 1 800 tone din masa vegetativă do pe
fînuri şi 500 lono paie. A- cartofi se mai însilozează
ceasla înseamnă, referin- 800—900 tone. Au fost re
clu-ne numai la fînuri, că pe coltate 10 ha mirişte şi s-au
cîmp se află mai mult de obţinut 20 tone de fin. La Betonul să ajungă mai repede
jumătate. Prin urmare, se recoltarea, transporlul şi
impune luarea de măsuri depozitarea furajelor se lu
rrmitru mobilizarea forţelor crează cu o formaţie de 42 ia punctele de lucru !
şi a mijloacelor necesare oameni, iar la făcutul şire
ca în timpul cel mai scurt lor cu fin munceşte o e- Buna desfăşurare a acti tutui de lucru de la noul
să fie transportate şi depo chipă specializată, compusă vităţii de investiţii depinde spital. Şantierul le transmi
zitate toate furajele, cit şi din 6 oameni. întreaga ac în foarte mare măsură de te staţiei de utilaje şi trans
pentru realizarea planului tivitate este organizată şi aprovizionarea cu materiale port, de unde ni se aduce
la siloz în fiecare unitate. condusă de şeful fermei, a şantierelor, condiţie esen betonul,
în raidul nostru ne-am care spunea : „Vromea-i aşa ţială a realizării la termen — Cum sini onorate ce
oprit la C.A.P. Batiz. Şeful de plină de neprevăzut in a obiectivelor aflate în rerile ?
fermei zootehnice — ing. cit trebuie să te grăbeşti, construcţie. Vorbindu-ne — Do obicei primim mai
Pavel Pelrovici — a ţinut să acţionezi zilnic cu toate despre această activitate, puţin decît solicităm. în
să ne informeze că in de forţele pentru a strînge şi Avram Tomuş, şeful unui plus, betonul vine lirziu,
lol de construcţii din. cadrul pe la orele 10—11.
Şantierului nr. 1 Deva, ne Betonul, ca şi mortarul
spunea : dealtfel, se prepară centra
Consiliu! popular conduce — Consider că, mai ales lizat, la o staţie ce aparţine
în ultima vreme, aprovizio de S.U.T. Deva, unitate do
tată cu utilaje de mare ca
cu autoritate treburile localităţii, narea şantierelor cu mate pacitate, deservită de un
riale s-a îmbunătăţit sim
ţitor, în sensul că primim număr mare de oameni cu
roadele sleit bogate materiale, în general, cu calificare corespunzătoare.
la
timp,
conformitate
in
Producem in fiecare
—
ceea ce cerem. zi circa 400 mc beton şi 60
CĂLAN turilor mai multor unităţi Ne-a interesat in mod mc mortar, de diverse ca
* Consemnăm că furna- din oraş, coordonate de deosebit aprovizionarea şan lităţi, pe care-1 expediem po
Iul nr. 3 de pe platforma consiliul popular. tierelor cu beton, ştiut şantiere — ne spunea Ni
industrială nouă a oraşului a în cartierul „Oraşul fiind că. în condiţiile uti colae Certejan, şeful statici
a realizat pînă în data de nou“ s-au extins cu 5 000 lizării panourilor prefabri de betoane. întîmpinăm însă
27 august. în cadrul probe mp zonele verzi şi plantate. cate în construcţii, acest mari necazuri în ce priveş
lor tehnologice, peste 650 HAŢEG : material este foarte soli te mijloacele de transport.
tone fontă. De obiectivele citat.
de pe noua platformă se ® Se află în stadiul de fi Cilindrii de laminor executaţi la I.V. Călan mi părăş-esc — în fiecare zi depunem TRAIAN BONDOR
leagă viitorul oraşului Ca nisaj, cu posibilităţi certe uzina fără un control tehnic riguros. cererile de beton la sediul
lau. de intrare în funcţiune în şantierului — ne spunea
a Săptămina aceasta se acest an, spitalul cu 200 Foto: V. ONOIU Gheorgho Moga, şeful punc-
va termina amenajarea ga locuri şi policlinică, lucra (Continuare in nag. a 3-a)
zonului şi a pistelor noului re de mare interes social,
stadion al oraşului. O mare în realizarea căreia consi Revista mai cuprinde rubrici
Colectivul
STIMULARE.
CULTURAL-K-
SEARA
H
parte din lucrările de ame liul popular a depus un in de proză, cronică a ediţiilor, DU CATIVA. Ca Casa tic de H muncitori din cadrul sec
najare a stadionului au fost teres deosebit. convorbiri, artă elc. cultură a oraşului Orăşlie a ţiei reparaţii siderurgice, a
realizate prin munca pa • Canalizarea oraşului şi fost organizaţii o scară cul C.S. Hunedoara a fost sti
distractivă
Ej
triotică a cetăţenilor, mo alimentarea cu apă curentă CANA. ÎNTRECERE REPUBLI tural- educativă Cu şi acest pri mulat, iu luna august, pen
pentru
tinerel.
27
perioada
?n
au
bilizaţi de deputaţii consi din reţea a tuturor locuito H TRANSILVANIA nr. gust — 2 septembrie se des lej s-a desfăşurat şi un re tru calitatea lucrărilor de re
şi
liului popular. rilor săi e în plină desfă 8/80. Tntr-o ţinută grafică a- făşoară Ia Sibiu faza repu cital de poezie revoluţionar- paraţii mijlocii furnale, capitale
intr-un
la
executate
refera
sesiunii
® S-a refăcut îmbrăcă şurare- 70 de locuinţe de leasă, cu un număr sporit blicană şi a comunicări de ştiinţifice patriotică susţinut de poeţi timp redus, cu suma de
te
din localitate.
do pagini, ediţia pe august a
mintea asfaltică pe drumul pe strada 8 Mai au fost ra revistei sibiene este dedicată ale elevilor din licee. Jude ir, ma lei.
în lungime de 2,5 km, ce cordate la reţeaua moder Congresului de ştiinţe istori ţul Hunedoara este reprezen ¡3 DEZBATERE. „Reparti K siv \
leagă partea nouă de par nizată de apă şi canalizare, ce care a avut Ioc recent la tat, în faza republicană, de ţia după muncă, a lege econo
opt elevi de la frceeîe indus
socialismu
mică
obiectivă
tea veche a oraşului. şi pînă la sfîrşitul anului vor Bucureşti, constituindu-se in triale nr. I Petroşani, 1 Hu lui“ a fost tema unei dezba
mai fi racordate alte 30 de tr-o adevărată, valoroasă mo nedoara, „Avram Xancu“ teri organizate de Biblioteca
o La zona de agrement nografie a temei „Transilva Brad, agroindustrial Cîeoagiu orăşenească din Brad cu lu
Călan-Băi, s-a amenajat un pe strada Mihai Eminescu. nia în istoria şi conştiinţa şi de matematică-fizică, „Dc- crători de ta I.J.T.I,. din lo
modern bazin de înot. cu istorică a poporului român“. cebal“ Deva si Petroşani. calitate.
ape termale, creaţie a efor (Continuare in pag, a 3-a)