Page 94 - Drumul_socialismului_1980_08

Pag DRUMUL SOCIALISMULUI F

CONFRUNTĂRI ETICE ■ CONFRUNTĂRI ETICE rj

10,(10 Filn
11.00 Prii
mur
Pentru
hărnicie,
La panoul de onoare l ! tenţă, dăruire in compe­ «luli
muncă,
;i)l întreprinderii chimice pentru realizări deosebite, I . Pe morgineo unei scrisori 1G,0S învi
10.30 Rep
Orăştie, cîtcva imagini i 0 viaţă de muncă s Csapo Ladislau, muncitor puh
şef
Ia
fotografice. Ele îi repre­ tîmplar, mobilă de echipă I.P.L., nezi
secţia
Deva
a
zintă pe unii dintre lu­ a fost declarat fruntaş în i 10,50 Viat Cu
18.10
crătorii unităţii, fruntaşi şi împliniri întrecerea socialistă de mai (III)
şi evidenţiaţi în întrecerea multe fi ori. La şi aceasta poa­ Cînd aşfepfi lumină din 18,33 Des.
adăugat
faptul
te
că
Kur
socialistă. Ni s-a vorbit dovedeşte intense preocu­ 10.00 Telt
despre ci în termeni elo- Dospre comuna Bretea litice şi obşteşti. Sub ochii i pări pentru exploatarea ra­ lini]
Ie
p'ioşi. Şi asta tocmai pen­ Română, despre această mei s-au înfăptuit in a- I ţională a el, utilajelor şi ce ceilalţi întunericul calomniei al
ca
folosesc,
P<>P
tru că reniumelc lor de străveche vatră a melea­ ceşti ani ai socialismului j membri ai echipei pe care 10,20 Fest
buni muncitori poartă am­ gurilor noastre şi despre însemnate împliniri la ca- | o conduce, şi pentru redu­ ţări)
prenta seriozităţii, sîrgu- oamenii ei s-au scris mul­ re, împreună cu celelalte < cerea consumului de mate­ La prima vedere, scri­ teţe şi garajul sini impro- , 13.15 Ora
iiiţei „a care îşi onorează te. lată-nc, din nou, stînd femei din comuna noas- | rii prime şi materiale. de muncă, soarea trimisă pe adresa vizaţii sub un şopron, e i 20.15 La
locul
lui
La
20.30 Juri
calitatea de comunişti, în de vorbă cu Lelia Bonta, tră, mi-am adus o modes- , unde se taie după diagra­ redacţiei de „un grup de drept, compartimentat du­ călă
timpul acesta de angaja­ preşedinta comitetului co­ tă contribuţie. Aş porni | me de ci'Olre toate reperele oameni ai muncii“ de la pă nevoi, deci şi pentru ultii
pentru
confecţionarea
mo­
re plenară în planul mun­ munal al femeilor. de la munca desfăşurată J bilei, este nevoie de multă U.F.E.T. Petroşani scoate garaj. 21.10 ina“ Seni
cii pentru sine şi colecti­ Viaţa acestei femei este pentru cooperativizarea a- j pricepere, de spirit gospo­ în evidenţă fapte ieşite Calomnia merge mai de­ 22.10 Teii
vitate. Teodora Badea fi o viaţă de muncă şi îm­ griculturii, de la activita- ' dăresc. Fiindu-i caracteris- din comun, abuzuri în' parte, maistrul fiind acu­
Viorica Litcoi — opera­ serviciu ale unui maistru zai şi de faptul că ar
toare la secţia mase plas­ pliniri, iar fericirea ei o tea depusă pentru eleclri- I forestier, furturi din avu­ m
reprezintă oamenii pentru ficarea tuturor localităţi- I
tice, Paraschiva Bud — care îşi închină toate for­ lor comunei, pentru rea- ' Umil dintre tul obştesc şi cile altele. ponta fictiv anumiţi prie­
presatoare la secţia I, ţele. De loc, nu. o de prin Uzarea localurilor de şcoa- j Era firesc, deci, să între­ teni, pe care-i plăteşte din BUCUX
Vasile Vlad — operator fruntaşii prindem o anchetă amă­ banii muncitorilor sezo­ dtp pro gr;
ia atelierul oiiizi, Doinei părţile noastre. A muncit lă de lă Bretea Română, nieri, dar din lista pre­ " .jdiojur
puţin timp ca lucrătoare Bretea Strei şi Băţălari, a
P avele seu, mecanic de în­ la cooperativa de consum sediilor căminelor cultu­ secţiei nunţită, ajutaţi şi de or­ zentată în scrisoare n-am piesei ;
treţinere la secţia mate clin localitate, după care rale clin satele Vîlcele, gane competente.' Trebuie reuşit, împreună cu con­ diilor; 9,
9.05 Rit si
plastice, Florica Robolin organele locale au solici­ Băţălari, Ocolişu Mare, a să precizăm că încă de la tabilul şef al U.F.E.T., să lor ; 10,0
— operatoare la atelierul tat-o să lucreze la consi­ spaţiilor pentru grădiniţe ti ce şi acestea, Csapo La (lis­ primele cercetări ne-am găsim în statele de plată 10.05 Rad
poliuretan. Vasile Homo- liul popular comunal, în- la Bretea Română, Gînţa- tau a reuşit să mărească dai seama că avem de-a măcar o singură persoa­ lor ; 10,:
11.00 Bui
rodcanu — strungar la sec­ durata de funcţionare a face cu o calomnie. Nu nă, din 11 recomandate. Avanprei
credmţîndu-1 funcţia de ga, Vîlcelele Bunel Plopi sculelor utilizate şi, totoda­ numai după faptul că au­
ţia mecanică şi Viorel Ba­ contabilă; pe care a exer­ şi Ruşi etc. tă, să se uri ere substanţial torii scrisorii (..un grup Mai sînt înîăţişale în scri­ 12.00 Hui
laş — frezor la aceeaşi timpul de staţionare a uti­ soare şi alte „abateri“ ale Revista
secţie, sînt doar o parte citat-o timp do trei ani în calitate de preşedin­ lajului. dc oameni ai muncii - de maistrului, în producţie, în lui aniai
moara f
fo­
în
din cei ale căror fotogra­ pînă în 1960, cînd. apre- tă a comitetului comunal losirea acelaşi timp, a prin diagra­ sub conducerea acestui viaţa sn de familie, cum 13.00 De
combinată
fii au fost şi sînt „înră­ ciindu-i-se activitatea, re­ al femeilor, Lelia Bonta melor de croire şt prin uti­ maistru, care aşteaptă cu Club tur
zultatele muncii profesio­ a acţionat intens, împreu­ lizarea resturilor (care nu nerăbdare a se face lumi­ că în ultimul timp ..nu <3 in jurnal
nale şi cele desfăşurate pe nă cu femei din comună, de nuiU se aruncau!, la nă în acest caz") — după se prea ţine nici de ser­ Irin-a <
ro\25 Tel
linia organizaţiei de tine­ intre care Doina Gălan, confecţionarea unor piese părerea noastră un singur viciu“ şi după câte a fă­ în agrie
ret, a fost numită' ca se­ preşedinta comisiei de fe­ de dimensiuni mai mici autor —. n-au binevoil cut, ..nici n-ar avea drep­ muncii
(feţe de. sertare, poliţe etc.).
cretar al consiliului popu­ mei din C.A.P. Ginţagu, a economisii in acest an conteni p<
lar comunal, activitate pe Elena Munteanu, preşedin­ importante eontHâţi de să-şi dea numele, pentru tul să mai deţină această . medicii tu
ştiri ; 1?.
care a îndeplinit-o şi o în­ ta comisiei de femei din P.AX. de di p eriîe tipuri, a uşura ancheta, ci prin funcţie“. De la conducerea , liei ; 17,
P.F.L., p:... j cv.
deplineşte cu deosebită C.A.P. Bretea Şirei. Hor- cele inserate in defăimă- sectorului şi a unităţii a- I cint, pali
conştiinciozitate, pasiune toarea jalbă, care cuprin­ Ham .tocmai contrariul,, muzical : A
20.00
şi deplină răspundere. îşi tenzia Ticoe, cooperatoa­ de numeroase inexacti­ maistrul fiind considerat u- I Românie
creşte fiul intr-un spirit re la C.A.P. Vîlcele. Vi­ tăţi. nu) din oamenii de bază. | tchnico-ş
1
mate' la panoul de dnoa- de corectitudine, do pa­ orica Ursulescu, preşe­ împricinatul esLe pre­ c orect, muncitor. însă are i rtio-ccna.«
j re al muncii. dinta C.A.P. din Vîlcele şi tr-o oră
triotism, de respect faţă zentat, chipurile, un tip un „defect“ : iui se impa- I muzicale
Pasionaţii noului leh- de marile realizări înfăp­ a comisiei de Jemei din cu relaţii prin care-şi cro­ că în nici un chip cu be- ! stop mu
i nic. în activitatea de tuite in anii socialismului aceeaşi unitate, cu alte ieşte drum cu lemne de tivii şi leneşii, pe care |
j creaţie tehnico-ştiinţifică nostru victorios. Acum multe, femei din comună. foc (butuci de fag). Unul nu-j crede în stare să iu- '
I cu rezultate valoroase se este elev in ultimul an la !a realizarea sarcinilor e- dintre şefii instituţiei bici-, creze la pădure. Ne intre- | Cjj
j înscriu un mare număr dc Liceul de chimie din De­ . conomice iii profil terito­ mate infirmă informaţia, băni şi noi : oare nu toc- -
■ muncitori, maiştri, t elini - va, vistnd, dorind cu toa­ rial, la înfăptuirea sarci­ întrucât persoanele vizate
DEVA
| cicui şi ingineri. Din rîn- tă fiinţa să intre la o fa- nilor contractuale înche­ iocuies. la bloc, cu încăl­ mai aceste caracteristici | dul trei <
; dul celor mai activi am . oultate. iate cu statul, la preda­ zire centrală. Mai depar­ ale maistrului au determi- . nea ,.Bu
reţinut că se numără i.n- ■— După ce Consiliul rea .şi preluarea acestora, te, este prezentată casa şi nat defăimătorii să acţio- | Grădina
| ginerele Eugenia Oancea, popular comunal s-a mu­ la îndeplinirea tuturor sar­ dependinţele construite de neze, să împroaşte cu no­ POARA :
Nerno
(i
I Ana Sasn şi Rodica Ma- lat de la Bretea Streiului cinilor economico-sociale, roi din motive personale, „S- (Sid
j neanii, maistrul Dumitru — ne spunea Lelia Bon­ la stimularea şi dezvolta­ acest maistru. bunurile meschine ? caş la •
! Domnaru, strungarul loan rea activităţii cuitural- cîştigate, după cum se O vorbă din popor spu­ Răzbunai
(Construi
Arsu, frezorul loan Muşa. ta —. unde am muncit educative. spune, din avutul obştesc, ne că minciuna are picioa­ ŞA NI :
timp îndelungat, mi-arn în­
\ lăcătuşul Dor el Anca şi ceput munca, în aceeaşi Iniţiatoare şi organiza­ împreună cu mg. Nicolae re scurte. Cum înţelepciu­ (Unirea)
| muncitorul cu înaltă ca.li- funcţie, ia noua reşedinţă toare a numeroase activi­ Bădit-ă. directorul unităţii, nea populară nu se dez­ iembri e)
publica)
Csu-
I licăre Kicolae fosan. Toţi a consiliului, din Bretea tăţi, Lelia Bonta a fost şi po Profilul comunistului între­ am văzut casa, „Palatul“ minte niciodată, adevărul tivul '!
ii
poate
Ladislau
au realizat lucrări de ma­ Română M-am „calificat“ este permanent in mijlo­ git şi de dragostea mani­ despre care-i vorba este, a ieşit la lumină şi în a- VULCAN
şi
re eficienţă economică, cu practic: în activitatea ce cul oamenilor, suflet din festată pentru pregătirea a- de fapt. o modestă casă cesl caz. Singurii care nu (Lucea fă)
ridicarea
calificării
in
cu **>C)
ani i cub iili tat e p rac ti că. o desfăşor şi mă bucur sufletul bretonilor, pe ca­ ccastă meserie a unor ti­ cu două camere şi bucă­ crvVx. ¿io.
Fruntaşi la activităţile că rezultatele activităţii re, asemenea meleagurilor neri sau mai vîrstniei, in­ tărie, construite în urmă pot ieşi la lumină sînt ca­ TRIL A :
lomniatorii, caro şi-au as­
An­
de muncă patriotică : mele sînt apreciate. în care trăieşte, ii iubeş­ tre care Maier Cornel, Mar­ cu 30 de ani, proprietarul tului. bl l
Popa,
foan.
Liiv
drei
seriile
înt-c organizaţiile de ti­ Mă străduiesc întotdeauna te. ii stimează. gareta N'eamţu s.a., care păstrînd şi documentele cuns identitatea după pa­ A NANO A
neret din cadrul între­ să-mi îndeplinesc sarci­ acum, la locurile lor de doveditoare pentru toate ravanul anonimatului. vultur (
muncă,
prinderii se desfăşoară o nile profesionale, cele po- V. PÂTAN celui care urmează exemplul cheltuielile de-a lungul CÂNI :
i-a
ajutat
bia (7 >
fie
să
largă întrecere pentru în­ muncitori înaintaţi, de nă­ timpului. Cele cîteva co­ CONSTANTIN IOVĂNESCU Mizera bi
deplinirea planului la dejde. . GURAB/
muncă patriotică. Bilanţul soră (Mi
mi
Cine
dc pînă acum situează în Cineva
fruntea întrecerii organi­ CEO AGI
Iului
(Cz
zaţia U.T.C. de la atelie­ A munci este. Ia noi, po­ sprijinul activ al populaţiei, aceşti oameni, să-i forme­ litrilor noastre, sfidează opi­ dează şi el, trăind din ce-i TEG : H
rul poliuretan. care. de la trivit legilor, potrivit tradi­ care dezaprobă asemenea ze la şcoala muncii şi a nia publică exprimată şi în dau fraţii şi surorile sale, (Popul al­
începutul acestui an şi pî­ ţiei poporului nostru, o da­ situaţii, se procedează mai răspunderii muncitoreşti. adunările cetăţeneşti, la ca­ pe care, în semn dc „recu­ tor (G
BRAZI :
nă în prezent, a realizat torie de onoare, dar şi o întîi. cum' spuneam, la iden­ Doar K)—15 cetăţeni s-au re îi invităm, nu folosesc noştinţă", îi şi fură. Ase­ ardelenii
! lucrări patriotice finanţa obligaţie: nimeni nu arc tificarea celor care se com­ sustras în tot timpul anu­ nici una din cele 5—6 sau menea tor sînt şi indivizii gării (
I i,e în valoare de peste dreptul, intr-o lard a mun­ plac intr-un trai parazitar lui jrecul dc la muncă, re- chiar mai multe posibilităţi Sorin Polm, Angliei Lascu, Chemare
1.5 000 lei. S-au remarcat cii. libere şi avinlalc, sd şi la îndrumarea lor spre fiizînd categoric să accep­ oferite de oficiul forţei de Eugen Duşan. loan Bota. iunie) ;
cerea lui
GeoFgela BorundcL secre- sica pasiv, să trăiască para­ oficiul forţei de munca, te ajutorul ce li s-n oferit muncă. Intre ei. Boldea Marinela Stoica, în vîrstă — seriili
ara organizaţiei dc bază. zitar, pe seama efort urilor uiide Ii se oferă încadrări ■Mir cca, de meserie lăcă­ dc 17 ani, care după termi­ ILIA : A
iteciştii llu lloria, Doinei celor din jur. Legea nr. după pregătirea pe care o pentru a deveni şi ei oa­ tuş, în vîrstă de 32 dc ani, narea şcolii, în loc să se ti r\u (Lu
Lada. Maria Diac şi alţi 25/1976, privind recrutarea au. Subliniem că mulţi a- meni Uliii societăţii. Este caic a colindat prin toate încadreze în muncă (i s-au La noi
t.OJV'*'»'
•ineri. şi repartizarea forţei dc senienea oameni, în murea puţin, dar fireşte că nimeni unităţile oraşului, unde a oferit multe posibilităţi),
Rapsozi şi artişti ama­ muncă reglementează toc­ preferă să bală trotuarele,
tori : Viorel Sibişan este mai asemenea cazuri, ale să frecventeze localurile pu­
muncitor la secţia I. Re­ unor persoane apte de blice, fiind „remarcata“ şi
zultatele bune obţinute în muncă, dur care se sustrag Atitudine fată le cei care trăiesc pentru alte fufile, de ordin Rezulta
producţie sînt completate de la îndatorirea de a des­ * moral, la care a atras-o şi expres d
de reuşite în activitatea făşura o activitate utilă so­ pe mai lîiiăra ei soră (de Extr„ 1
culturală. Membru în ta­ cietăţii. trăind in mod o- numai 15 ani ? !). 11, 2.
Extr. ;
raful întreprinderii, solist bişnuit pe senina muncii al­ parazitar; pe seama eforturilor noastre! Fireşte, în cazul acesto­ 15, 4, 3fc
instrumentist de muzică tora Asemenea oameni tre­ ra. va acţiona în ultimă in­ Fond t
populară. Viorel Sibişan buie identificaţi şi, apoi. cu stanţă judecătoria, care îi 1 036 225
a participat la . primele contribuţia organelor de mi­ nu-i mulţumit: pe de o va obliga să muncească.
două ediţii ale Festivalu­ liţie. a oficiului forţei de lor majoritate tineri, dove­ parte — pentru că aceşti „muhcU“ cile o lună sau Subliniem încă o dată că,
cel mult două, iar acum va­
lui naţional „Cîntarca muncă, a judecătoriei, dacă desc înţelegere şi încep sau alături de eforturile noastre, V»
României“. La prima edi­ e cazul, dar mai ales prin revin la o viată normală. indivizi caută să paraziteze, gabondează, trăind din pen­ trebuie să se situeze şi cele
ţie, în calitate de rapsod insistenta celor din jur, a Astfel, în anul trecut, în să nu meargă alături dc sia părinţilor; Petru Bo- ale familiilor, rudelor şi cu­ Timpul
nopular, unde a ocupat întregii populaţii, trebuie nici unul din cele aproape noi toii, iar pe de alta, bară, de meserie conducă­ noscutHor. ziua de
locul întîi la finala pe ţa­ convinşi să pună umărul la 70 de cazuri de sustragere pentru că din rîndul lor se tor auto, care de mai bine Opinia publică, ce-şi face se menţ:
cerul va
ră, iar la cca de a doua construcţia socialistă a tă­ de la muncă nu s-a ajuns ivesc infractorii. dc un an, după ce şi-a a- bine simţii glasul în adună­ sufla mc
în calitate dc component rii. Pentru că, în această la judecătorie (unde, con­ $i în perioada scursă din bandonat familia — sofia şi rile cetăţeneşti, trebuie să cări de
al tarafului care s-a cla­ vastă operă organizată şi form legii, se hotărăşte acest an, am descoperii, cu copilul, duce o viată para­ acţioneze permanent, cu şi sud. Te 1
va ii ci
sat pe locul IV la faza condusă de partid, nici un prestarea obligatorie a unei sprijinul populaţiei, peste zitară, trăind din mila prie­ mai multă forjă, pentru a-i 14 grade
interjudeţeană. Lui i se brut si nici o minte nu munci utile într-o unitate 40 de indivizi certaţi ca tenilor ce-i întîlneşle mai educa, pentru a-i convinge între 24
mai adaugă prin talent şi socialistă). A intervenit aici munca. Cei mai mulţi s-au ales prin localurile publi­ cal dimi
Pentru
virtuozitate solista de mu­ sini de prisos, şi pentru in­ rolul de marc răspundere al încadrat deja, demonstrînd ce ; Dedu Gîrdcan, care, la pe astfel de oameni să se august:
zică populară Garofiţa tegrarea lor în rîndul oa­ colectivelor din unităţile e- că doar carenţe în educaţia cei 23 dc ani ai săi, nu are alăture celor care, prin călzi tre
Corpodeanu, dansatorii Sa­ menilor muncii trebuie fo­ conomice unde aceştia au primită, un mediu familial nici o meserie, a fost con­ munca lor neobosită, ajută variabil,
sfîrşitul
la progresul tării.
bina Gălean şi loan Po- losite toate mijloacele de fost încadraţi să muncească, neprielnic sau o conştiinţă damnat pentru asociere izolat vî
pescu, formaţiile de fan­ convingere. Organele de mi­ labila le-au deviat educa­ La mu
fară şi dansuri populare liţie depun în acest sens o care, de cele mai multe ori, ţia firească. Din păcate, sînt în comiterea de fapte anti­ LL maj. TEODOR TEOCAN să cu c
toorolog
etc. activitate laborioasă. Cu an izbutit să-i atragă pe însă unii care „rezistă“ eţor- sociale, iar acum vagabon- Miliţia oraşului Brad I’roncem