Page 95 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 95
7094 ® JOI, 28 AUGUST 1980 Pag. 3
Conducătorul — specialist şi om politic
mmmrwm Concursos nostru
’IZIUNE
'ZMSŒSSi&m
La întreprinderea de re faptul că economia noastră, prinderii. De aceea, comi care conducătorii tehnici se
elevului ţele electrice Deva a avui întreaga societate este con tetul nostru de partid ac implică in activitatea poli
nostru eo- loc un schimb de experien dusă do partid. Deci, con ţionează prin toate formele tică desfăşurată de colectiv.
sluarea episo-
ţă — organizat sub forma ducătorii procesului do pro şi laturile muncii politico- M-aţi întrebat cum se ma
it — educaţie unei mese rotunde — cu ducţie sint implicit şi oa educative în direcţia con nifestă acest lucru la noi
pe glob : Ke- tema „Conducătorul — spe meni politici, oameni care ştientizării oamenilor, a cul în unitate? O să vă răs
»opiilară Chi- În mijlocul tinerilor
cialist şi om politic“. trebuie să cunoască temei tivării în rindul lor a sen pund. Fiecare cadru de con
tura Iă Acţiunea, iniţiată de Sec nic politica partidului nos timentului de responsabili ducere are sarcini pe linie
cui la <lrum ţia do propagandă a Comi tru comunist, sarcinile ce tate faţă de colectiv, faţă politică. Toţi s-întem pro Cind am intrat în grupul energie şi combustibil, iar
tetului judeţean de partid, le revin tor şi colectivelor de realizarea integrală a pagandişti la învăţămîntul do laminoare ui Combina
liniate: Kum- durata de lucru a maşinii
ipisodul 8 face parte dintr-o serie de pe care le conduc din do sarcinilor de producţie. Bu politico-ideologic. De ase tului siderurgic Hunedoara de cojit am muril-o priti-
l — In in asemenea manifestări, orga cumentele şi holărîrile ne rezultate am obţinut prin menea — şi asta este lege! am simfit pulsul febril al Ir-o grijă sporită fală dc
ii Congresului
al Consiliilor nizate la nivelul municipii partidului. Şi nu doar să înv ăţămîntul polilico-ideo- participăm în mod regulat muncii puse în slujba bu întreţinerea ci. executarea
lor şi oraşelor din judeţ, Io cunoască, ci să Ie apli logic, cursurile acestuia la toate adunările grupe năstării şi fericirii Iarii. Am unor repartiţii de cea mai
de folclor al cu scopul de a facilita con lor sindicale, ale organiza străbătut rînd pe rînd ha bună calitate“. Dumitru.
.1 câni ce ducătorilor din unităţile e- ţiei U.T.C., unde aflăm pro
etului lele industriale şi peste tot Gordoş precizează că „...în
agricultură conomice şi din instituţii H cssd rotyr&dâ Sa I.R.E. D®va bleme ce se ridică în fie am văzul oameni la dato demnurile secretarului ge
îtimţelor si al realizarea unui schimb larg care colectiv sau, cînd este rie, oameni muncind, oa neral al partidului, tovară
r — Ti gris —
pisod de opinii şi idei, transmite cazul, intervenim şi lămu meni care şi-au făcut din şul Nicolae Ccauşescu, le
operă: ,,Boe- rea experienţei pozitive, ce cu liotărîre in viaţă. fiind transfórmale deseori rim pe loc anumite situaţii, muncă un nobil scop al vie materializăm în succese deo
Puccini t dezbaterea celor mai aetua- Aspectul este valabil pen într-o adevărată tribună a neclarităţi. în orice împre ţii, M-am oprit la lamino sebite în muncă“. Mir an
' ie probleme pri\ ind intro tru toţi, incepînd do la şo ideilor, a iniţiativelor şi a jurări acţionăm ca adevă rul de 030 mm, aici unde, Scorobetc şi Ştefan Barboni
ducerea noului mocan sm tii de formaţii pină la di analizelor concrete, la o- raţi activişti, ducînd în rîn- la "începutul acestui an a sint doi tineri „dc prin par
econom ico-f i na noi a r exer rector. Iar pe această scară biect. Şi aici un mare rol dul colectivului cuvin Iul luat fiinţă, din iniţiativa ti tea locului' 1 , pentru care
citarea cit moi eficientă de ierarhică, după cum sub ii joacă conducătorii proce partidului, explicînd cble nerilor, o echipă a lor: munca nu mai are multe
către conducătorii procesu linia în repetaie rînduri şi sului de producţie (la noi, mai impprtante holărîri, „Maşina dc cojit a tinere secrete. Cind mă pregăteam
I : tí,t)0 tta- lui de producţie a dublei secretarul general al parti toţi lectorii şi propagandiş mobilizând oamenii la rea lului“. Privesc aceşti tineri să ies din mijlocul acestei
liminevii; 7,00 lor calităţi — de specialişti dului, un rol deosebit în tii sint aleşi din rindul ce lizarea sarcinilor. muncind şi văd în ci ima echipe a muncii şi hărni
8,00 vista realizarea producţiei, in ca lor mai bune cadre de con
tirienu melo- şi oameni poliţ ei. k ginea României de azi, ma ciei. am intilnit nu alt tî-
etin de ştiri; Scurtele expuneri, prin litatea ei, in întronarea or ducere, incepînd cu maiş Dialogul susţinut de că cheta vie a celei mai com năr:
n ascultători- care reprezentanţii gazde dalii şi disciplinei îl are trii), care îmbuiînd creator tre participanţii la masa ro
îtin de ştiri ; niais rut. Noi am acordat cunoştinţele profesionale şi tundă a adus la lumină o plexe şi fireşti activităţi li — P.şli din echipa tine
azinul femei- lor au relevat cei? mai sem- ni ane — munca. Liviu Ciun, relului ?
as folcloric : { nificalivo aspecte din <?x- m usirului şi importanta sar politice, cunoseind proble serie de alie idei valoroa şeful echipei, se află la pu — Da.
<• ştiri ; 11,20 | perienţa organizaţiei de cină politică de a se ocupa mele fiecărui loc de muncă, se, reieşite din experienţa
nuli o - tv. : pitrul de comandă : „Mun — Şi cum merge treaba ?
.e ştiri ; 12,05 j partid. .organului de conr.u- şi răspunde de formarea şi precum şi posibilităţile pro diferitelor colective din mu cim cu spor pentru a ne o- — Bine, dar este loc şi
Hă a artislu- l cere colectivă, privind m- educ rea patriotică a tine fesionale şi politice ale nicipiu. S-a subliniat astfel nora angajamentele asuma
2,4[5 Din eo- j picaren tuturor conducă o- ri. ii . cursanţilor, realizează dez necesitatea implicării mai pentru mai bine ! Sin tem
ilui nostru : ! rilor procesului de prod.u- »as. loan Turlurcunu — bateri vii, mobilizatoare, profunde a conducătorilor te pe linia îndeplinirii sar tineri şi înţelegem că dez
la 3 : 15.00 cinilor de plan“. Care sint voltarea tării depinde şi dc
Zi) : 16,00 It »- j ţie in s era muncii politice, seciuiarni comitetului de legate nemijlocit de sarci tehnici in activitatea poli aceste ungă jámenle ? Ne lă
5 Cîntec.e do ! au prilejuit o serie de in- partid de la I.R.E. Deva: nile ce ne revin din do tică, creşterea rolului aces noi. Sudoarea frunţii ne
cu -Ţu tuia nu : ! fervenţii — masa rotundă Noul mecanism economico- cumentele de partid. tora in munca de educare mureşte Nicolae 'Toma : înnobilează şi dă. fiinţei
organizare „Nc-am angajat să realizăm noastre noi dimensiuni.
: 16,40 Hora i constiiuindu-se, astfel. ui- lmancuir, introducerea au- Nicolae Nandrea, director a lucrătorilor din subordi
ue — folclor i tr-un dialog viu şi re\e.a- toconduc orii muncitoreşti şi la l.C.S. Alimentara : Din ne, de formare a omului o producţie lunară de S 000 — Cum te numeşti ?
16.55 Sfatul I tor, inir-un adevărat schimb au .og?s, unii au determinat cele prezentate de gazdele nou, faptul că trebuie să tone de rotund cojit. Pină — N-are importantă!
)ll Hule!in «Ic noastre, nc-am putut da în prezent, avem depăşiri Sini unul din miile de ti
iviarsul fîims- I de experienţă intre parti scaiiiibări esenţiale in or s'e acorde o mai mare a- in medie de 259 tone lu neri ai combinat ului. căruia
ipür şi ic cipanţi. Redăm in continua ganizarea muncii politico- seama ca aici ex stă intr-a tenţic generalizării expe
a — nrogram re. pe scurt, ciiev a opinii, eiltic .tive des aşurata in devăr o bună experienţă rienţei pozitive, iniţiative nar, iar în cinstea lui 23 ii l>lacr munca şi gîndeşte
Orolo se r ii : rcidui memarilor de partid, pe linia [urmării cadrelor, August am ajuns la cifra la fel ca ceilalţi despre
..Chvarci i fag. Petru Prodan, d r c- lor muncitoreşti valoroase. de 300 tone“, losif Pitirii!,
i0 M nn toru! I.P.Í.C.-C.F.: Pentru a tuturor oamenilor muncii. a promovării in rindul con Toate acestea în sprijinul progresul tării '
c • 2!. 05 P.A- t oricine abordează această A■ ..‘¡ii. in calitatea lor de ducătorilor procesului do realizării ritmice, integrale un linar cu sudoarea pe
2.00 O 7.i în- pro notar: şi beneficiari ai producţie a ideii că ei. in a sarcinilor de producţie, frunte, menţionează: „A- LUCIAN FIŢĂ
i,oo | tema un lucru trebuie sa veni importante economii de student, I.S. Hunedoara
2_ •5,00 Non fio clar. Sarcinile pe care Hciloacelor de producţie, primul rînd, sint şi oameni in special a indicatorilor
nooturn. colectivele de oameni ai siu. chemaţi să cunoască si politici. Cei c are ne-au pre care definesc aplicarea ri
:i
munc ii le au de realizat in si hotărască de pe poziţia zentat din experienţa lor guroasă a noului mecanism
j produc ţie, nu sint doar sar- . noului m conism economi- ar fi trebuit, poate, să re econom ico-financiar.
'iA m i i citii economice, c i şi poli- co-finzinc iar viaţa şi dez curgă la exemple mai con
B»E?S>SSSES : tice. Ideea derivă din însuşi voltarea viitoare a între crete privind modul in MIRCEA LEPÂDATU
nire dc yra-
); 1 se spi
ui 4 * (Arta si
î:il : ii'. Ni:- letonul să ajungă mai repede Olimpiada materiilor
•orul căpitan
i) ; Reţeaua
stul) ; Mijlo- ® Organizaţiile U.T.C. din mai multe unităţi economice
iere (Arta) : la puncta! de lucrul Astăzi începe, în judeţul Temele educative ale po ale municipiului întreprind în aceste zile numeroase ac
janterei roz | nostru, etapa finală a ce pasului în judeţul nostru — ţiuni de muncă patriotică. Astfel, tinerii de la întreprin
: PETRO- lei de-a Xlt-a ediţii a „O- „2050 de ani de la consti
scara. irina (Urmare din pag. 1) sidera foan Gunie, şofer pe derea de lianţi colectează reziduuri cie cărămidă, cei de la
aticul (7 \ r o- CIFROM. în mod normal, limpiadei materiilor“, con tuirea stalului dac centrali Trustul de construcţii execută lucrări finanţate la con
u fragi ul (Re- curs organizat de revista zat şi independent condus struirea unui zid de sprijin in zona liceului industrial nr. 4,
•EN1 : Dotec- Dispunem doar de şase ma- şantierele ar trebui să aibă „lobară!“ („Prieten bun“). de Burebista“ şi „Realizări
(Cultural) : | şini de tip Cil ROM. care patru bene, pentru ca. în iar cei de la autobazele nr. 1 şi 2 ale I.T.A. colectează
7
jmu! oaselor I nu fac fală cerinţelor, vreme ce unele so încarcă, Tradiţionala întrecere, or epocale în anii socialismu şi transportă fier vechi.
rom iul (!Mun- ganizată de revistă pentru lui. sub conducerea Parti • Biblioteca judeţeană a susţinut zilele trecute, la
: Salul j — Cum sint foiosite ma- celelalte să se descarce.
linei ^i) : PE- ■ şinile ? Dar nici un şantier nu dis abonaţii săi din rindul pio- dului Comunist Român” — Grupul judeţean de pompieri, un reuşit recital de versuri
amul nâ min- — încărc atul durează cî- pune 'de patru bene, astfel vor prilejui celor 30 de „August — zi de lumină“, complotat inspirat de o for
il iubirii — că descărcatul maşinilor ! nierilor, se desfăşoară, a- concurenţi, şi însoţitorilor maţie proprie de muzică tînără. • Miine, la sala de lec
i'Iuncif-orcsc) ; teva minute, maximum 15, ! nual, în două etape, prima
Găină sau in schimb descărcatul tine merge foarte încet. j- fiind considerată faza de lor, cunoaşterea vestigii tură de- la sediul bibliotecii va avea loc un medalion „Va-
.oresc); U Pi mult. Sint cazuri cind o Concluzia care reiese din lor care ateslă geneza şi sile Alecsandri — 90 ani de la moarte".
ară în Ara- rîndurile de faţă este cil se masă a concursului. Câşti • La parterul blocului F (vizavi de poşta nouă) se va
rie); BRAD : maşină o descărcată in pes gătorii celei de-a doua eta continuitatea poporului ro
eaua roşie) : te o ora. poate de limpede: aprovi mân pe aceste meleaguri, deschide in curînd, un mare magazin alimentar cu auto
Frate si Conducătorul auto. Chi zionarea şantierelor cu be pe din acest an — 30 de marile ctitorii din anii li servire — nr. 36. Aici, s-a adus deja tot mobilierul şi se
: ORAŞT1E : ton se face cu multe inter pionieri din ţară, la care se
ă ? (Patria) : rie ă Moroşan. ne-a spus : bertăţii patriei, izbînzile lucrează intens la instalarea lui. ® Tot zilele acestea, au
o (Flacăra) : — La blocul F din Micro mitenţe, ceea ce creează adaugă şi cîştigătorul din muncii şi vieţii oamenilor început şi amenajările la noua secţie de tricotaje-coman-
: Furtul ca^ 15, am stat o oră la des necazuri în realizarea in .anul trecut al finalei şi 10 dă, pe care cooperativa „Mureşul" o va deschide in
cultură); HA- cărcat. vestiţiilor. Do aceea, este din Valea Jiului, Hunedoa
oveste veche „veterani“ (elevi utecişti, ra, Deva şi din alte- zone complexul din bulevardul Dr. Petru Groza, (in locul fostei
Ini si cer şo — De c e aşa mult ? de datoria T.C. Deva de a câştigători ai ediţiilor pre ale ţinutului nostru. în a- secţii de reparaţii radio-tv.).
tie vară) : — Fiindcă şantierul, dis întreprinde măsuri care să ® Bine şi inspirat amenajate vitrinele din pasajul de
a. dolarii si permită mai buna aprovi cedente) — so află în ju celaşi timp, elevii vor sus e
.AN : Şiren- pune do o singură benă şi deţul nostru, căruia i-a re ţine probe practice care sub hot lul „Dacia" (lingă stop). Doar că unele — cele
de cultură) : astfel descărcarea meige zionare a loturilor de con „In cinstea Zilei minerului", de exemplu — sint cam de
mâverii (11 foarte încet. strucţii cu beton, acest ma- venit cinstea de a găzdui vor desemna câştigătorii ce păşite !„.
(IA : întoar- — Lipsa de beţie pentru ter.al atît de solicitat de excursia de finalizare a lei de-a XlI-a ediţii a „O-
Lăousnennu întrecerii. limpiadei materiilor“. DOINA COJOCARU
(Mureşul) : : descărcat este una dintre cei ce ridică noi blocuri de
ar rămîn ou cele mai mari greutăţi pe locuinţe şi obiective social-
: GTIKi.ART : care le inlîmpinăm — con culturale.
is«e * (.Muu ci -
Consiliul popular conduce cu Lucrări!« îl« recoltare, transport şi depozitare a furajelor trebuie intensificate
gansas®^®
EXPRES
autoritate treburile localităţii (Urmare din pag. t) zare a muncii şi folosirea nităţi care au depozitate despre tare am aliat, că în
forţelor, această situaţie cele mai mari cantităţi de această saptămină se afla in
iigent prono-
august. 1981): (Urmare din pag, I) Dobra s-au construit dife Am poposit apoi la C.A.P. putea fi evitată, nu se mai furaje, s-a încheiat recolta concediu — se pregătea de
7, 7, 2G, 21. rite anexe gospodăreşti, a 1 Boşorod. în depozitele sale găseau acum căpiţe de tri rea finului natural, se co îîuntă. Finul poate sa aş
căror valoare se cifrează la ! se aflau 150 tone fin de foi de la coasa I pe cîmp. seşte şi se însilozează masa tepte... Iutii interesele per
: 23, 34, 1J. © La decolmatarea albii- trifoi, 170 tone fin natural Acum se lucrează cu 10 a-
j lor nurilor şi piraielor ce circa 100 000 do lei. vegetativă de pe cartofi. sonale. Cele alo obştei mai
■ cîşdgiiri : şi 275 tone paie. Inginerul t jsîe la transportul fura Trebuie intensificată acţiu
i străbat oraşul sau localită © Prin munca patriotică pot fi aminale. Atunci nu-i
ţile aparţinătoare, locuitorii, a cetăţenilor mobilizaţi de şef al cooperativei, Cornel jelor. Acestea nu sint sufi nea la C.A.P. Bretea Ro do mirare că aici nu se
mobilizaţi de deputaţii lor, deputaţi, s-a construit dru Nemet, ne relata că s-au ciente pentru a face faţă mână, unde se află pe cîmp vede mină de gospodar. în
au prestat peste 1 500 ore mul în lungime de 3 km ce făcut mai mult de 600 tone volumului de transport. mari cantităţi de furaje. La jurul adăposturilor numai
O situaţie bună se întîl-
muncă voluular-palriotică. leagă satul Făgeţel de cen siloz, iar din masa vege neşte şi la C.A.P. Sîncrai. C.A.P. Streisîngeorgiu nu so bălării >-i dezordine. Depo
tativă de pe cele 36 ha
manifestă interesul şi preo
ibil pentru a Valoarea totală a lu trul comunei. cultivate cu cartofi se însi- Aici sint depozitate în 13 cuparea cuvenită pentru zitele de furaje aproape
ost : Vremea crărilor executate prin mun a Acţiunile de sislemati- lozează 200 tone (lucrarea şire de fin şi 6 de paie, strînsul şi depozitarea nu goale. O situaţie necores-
imoasă cu că patriotică se ridică pină este în plină desfăşurare), punzătoare se intilneşte şi
Vintul va zare a zonei centrului civic 250 tone fin natural şi 170 treţurilor. Brigadiera Viori la C.A.P. Nădăşlia şi Valea
cu intensifi- acum la peste 3,5 milioane al comunei, începute prin iar de pe cele 40 ha cul tone paie. Mai avem de ca Anghel — deşi aceasta
durată din lei şi se exprimă între al construirea aici a unor edi tură succesivă de porumb transportat — spunea pre intră in atribuţiile sale — Sîngeorgiului.
ura minimă tele prin : construirea a trei ficii social-culturale, admi în amestec cu floarea-soa- şedinta cooperativei, Auro nu ştie ce şi cil s-a trans Asemenea situaţii nu Ire-
între 9 şi
cea maximă podeţe în Silvaşu de Sus nistrative şi de locuit, se relui, se vor mai însiloza ra Deminescu — 120 tone portat şi depozitat, ce can buie tolcM'ate, iar factorii de
e grade. Lo- şi cel de Jos, balastarea a vor încheia în acest an cu încă 600 tone, aşa că pla de' flnuri, acţiune care se tităţi de furaje sint pe răspundere trebuie să ac
ccaţâ. 2 km de drum în localită amenajarea, conform proiec nul va fi depăşit. Este demn va încheia în săptămîna vii cîmp. De fapt, culmea ! Nu ţioneze neînlîrzial pentru
de 29 şi 30
i se va în- ţile aparţinătoare, prestarea telor, a zonei cuprinse între de evidenţiat faptul că s-au toare. în unităţile coopera şlia nici cum o cheamă pe ca loale unităţile din acest
:erul va fi muncilor ¡recalificate la mo construcţii. Este vorba de cosit 120 ha mirişte şi s-au tiste clin comuna Bretea preşedinta C.A.P. Am gă- consiliu să recolteze, să
îult noras la dernizări de drumuri ş.a. asfaltări, de crearea unor obţinut 150 tone de nutreţ. Română — aşa cum subli sit-o după ora 17, vorbind
valului, cind transporte si să depoziteze
i. DOBRA peluze şi rondouri pentru Dar în acelaşi timp este de nia şi primarul Gheorghe de la telefonul C.A.P., pe in cele mai bune condiţiuni
eme frumoa-. flori, accesorii pentru diri criticat faptul că se mai Cuteanu — se acţiona la banii C.A.P,, cu rudele sale furajele de care au nevoie
ariabil. (Mc- află în cîmp 370 tone de
serviciu ; A. © De la începutul anului jarea circulaţiei rutiere etc., recoltarea şi transportul din Calafat. Ţinea probabil pentru întreg efectivul de
şi pînă în prezent, la dis lucrări aflate în plină des fînuri şi 155 tone paie. Or, furajelor. La îlrelea Strei sa afle < oleic apelor Du .loiinile în perioada de
pensarul uman din comuna făşurare. printr-o mai bună organi Ruşi, Vîlcele şi Ginţaga, u- nării... Şi preşedinta — stabulaţie.