Page 97 - Drumul_socialismului_1980_08

« Sor,
7T7 ,JM,Hün 1
S Cy SALA lsctura
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, ÜNITi-VÂ f Vizita oficială în România

preşedintelui Republicii Unite

Camerun, Ahmadou Ahidjo

începerea convorbirilor oficia

La Palatul Consiliului de Ceauşescu a prezentat rea­ dustrializării lemnului, agri­
Stat au început, joi, 28 au­ lizările obţinute de poporul culturii şi transporturilor —
gust, convorbirile oficiale român în cei 3G de ani ca­ pentru intensificarea şi di­
între preşedintele Republi­ re au trecut de la revolu­ versificarea legăturilor co­
cii Socialiste România, to­ ţia de eliberare naţională' merciale, utiiizindu-se cit
varăşul Nicolae Ceauşescu, şi socială, antifascistă şi mai bine. posibilităţile pe
şi preşedintele Republicii antiimperialistă — şi în spe­ care le oferă în acest sens
Unite Camerun, Ahmadou cial în actualul cincinal. .— potenţialul în creştere al
Ahidjo. în crearea unei economii economiilor celor două ţări.
La convorbiri participă moderne, în înflorirea- ştiin­ A fost subliniată, de ase­
persoane oficiale române şi ţei şi culturii, în ridicarea menea, dorinţa de a spori
cameruneze. nivelului de trai, materia! contactele în sfera ştiinţei
în timpul convorbiri­ şi spiritual, precum şi di­ şi tehnologiei, învăţămîotu-
lor, preşedinţii Nicolae recţiile principale de dez­ lui, culturii şi în alte sec­
Ceauşescu şi Ahmadou A- voltare a ţării în următorii toare de activitate, în ve­
hidjo au procedat la o in­ ani. derea unei mai bune cu­
formare reciprocă privind Examinînd evoluţia rela­ noaşteri reciproce şi a u-
ANUL XXXII, nr. 7095 VINERI, 29 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani realizările şi programele de ţiilor dintre România şi Ca­ nei mai slrînse apropieri
dezvoltare economică şi so­ merun, cei doi preşedinţi între popoarele noastre.
cială a celor două ţări şi au subliniat cu satisfacţie De cornii» acord, s-a a-
Suoces deplin lucrărilor Conferinţei au examinat căile şi mij­ că ea s-a înscris, în ultimii preciat că amplificarea şi
ani, pe o linie ascendentă.
adîncirea continuă a con­
loacele de promovare mai
Totodată, a fost exprimată
lucrării româno-cameruneze,
intensă a conlucrării româ-
judefene a deputaţilor consiliilor populare no-c.ameruneze şi au avut hotărîrea comună de a ex­ pe temeiul principiilor de­
tinde şi aprofunda aceste
un schimb larg de păreri
plinei egalităţi, respectului
relaţii, pe tărîm politic, e-
în legătură cu prqbleme ac­
independenţei şi avantaju­
tuale ale situaţiei interna­ conomic, tehnico-şliinţific, lui reciproc, sînt in folosul
ţionale. cultura], de a aşeza pe ba­ ambelor ţări şi popoare, a )
Astăzi, la Deva, îşi desfă­ rul nostru în acest timp se rîrile celui de al Xll-lea Con­ ze stabile şi de lungă du­ progresului şi prosperităţii
şoară lucrările Conferinţa ju­ înscriu cu succes şi cele ale gres al partidului, în viitor, Preşedintele Ahmadou A- rată colaborarea bilaterală,
deţeană a deputaţilor aleşi oamenilor muncii hunedo- consiliilor populare le revin hidjo a înfăţişat realizările de a asigura un viitor trai­ lor, al cauzei păcii, destin­
la 9 martie în consiliile reni. sarcini Importante în dome­ dobîndite de poporul came- nic bunelor raporturi româ- derii şi înţelegerii în lu­
populare. In intervalul scurs de la niul creşterii contribuţiei ju­ runez în dezvoltarea eco­ me, ni edificării unei noi
Manifestare a democraţiei prima Conferinţă judeţeană deţului la asigurarea resur­ nomico-socială a ţării, în no-cameruneze. S-a relevat, ordini economice interna­
socialiste ce' se resimte în a deputaţilor, Comitetul ju­ selor de materii prime ale e- ridicarea bunăstării, în în­ de ambele părţi, interesul ţionale.
toate compartimentele vieţii deţean de partid, Consiliul conomiei naţionale, în spo­ tărirea unităţii, independen­ pentru promovarea mai lar­
noastre politice şi de stat, popular judeţean au orientat rirea producţiei de energie ţei şi suveranităţii sale. gă a cooperării — îndeosebi
Conferinţa judeţeană a de­ şi îndrumat activitatea con­ electrică pe bază de cărbu­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae în domeniile minier, al in- (Continuare în pag. a 4-a)
putaţilor are loc în întîmpi-' siliilor populare din teritoriu ne şi hidraulică, dezvoltarea
narea celui de al ll-lea Con­ în direcţia soluţionării nemij­ intensivă a agriculturii, în
gres al consiliilor populare locite a problemelor pe care mod deosebit a zootehniei,
judeţene şi al preşedinţilor le ridică realizarea sarcinilor legumicuiturii şi pomicultura, In obiectiv—restanţele la producţia fiatieă
consiliilor populare municipa­ de plan în .profil teritorial, cu­ în domeniul sistematizării şl
le, orăşeneşti şi comunale — noaşterea şi rezolvarea pro­ modernizării localităţilor, ri­
forum larg reprezentativ, blemelor producţiei, îmbună­ dicării gradului lor edilltcr-
creat din iniţiativa tovarăşu­ tăţirea planificării muncii, a- gospodăresc. 0 supărătoare constanţă
lui Nicolae Ceauşesau, se­ tragerea tuturor cetăţenilor Conferinţa judeţeană a de­
cretarul general al partidu­ la conducerea efectivă a tre­ putaţilor este chemată să
lui. burilor obşteşti. dezbată, să hotărască cele în insuccese. Cînd va fi depăşită ?
•In urmă cu aproape 5 ani, Industria judeţului a dat mal potrivite măsuri pentru
prima Conferinţă judeţean în acest timp peste plan iri- a stimula participarea largă
a deputaţilor adresa cetăţe­ semnate cantităţi de produ­ a oamenilor muncii, a tutu­ Mina Vulcan este una încheierea bilanţului pe pri­ tăm concluzia cu care s-u
nilor judeţului nostru che­ se siderurgice, energie elec­ ror cetăţenilor la dezvoltarea dintre întreprinderile minie­ mele şapte luni ale anului, încheiat dezbaterea : toate
marea fierbinte de a nu pre­ trică, minereuri, materiale de economico-socială în profil re mari din cadrul Combi­ bilanţ, evident, la fel de sectoarele îşi vor realiza
cupeţi nici un efort .pentru construcţii şi altele. In agricul­ teritorial a judeţului, dezvol­ natului minier Valea Jiului. nesalisfăcător. sarcinile de plan încrpînd
îndeplinirea cu succes a Pro­ tarea şi diversificarea indus­ Doar o singură mină -— La dezbaterea organizată din luna august; cel puţin
gramului partidului, pentru a tură, în care autoritatea con­ triei mici şi artizanale prin I.M. Lupeni — are o pro­ de comitetul orăşenesc de aşa afirmă secretarii orga­
siliilor populare -este nemij­ ducţie zilnică mai mare. partid, au participat secre­ nizaţiilor şi comitetelor de
face ca judeţul nostru, loca­ valorificarea resurselor mate­
lităţile sale, oamenii săi, să locit implicată, s-au obţinut riale şi forţei de muncă lo­ Este firesc deci, ca de la tarii organizaţiilor de bază partid de la sectoarele mi­
se bucure din plin, aseme­ creşteri substanţiale la .pro­ cală, la buna gospodărire şi această mină să se aştepte din cadrul sectoarelor mi­ nei. Dincolo însă de aceas­
nea tuturor cetăţenilor ţării, ducţia vegetală şi animală. înfrumuseţare a localităţilor, mai mult. Totuşi, de foarte nei. Au fost puse jn dis­ tă concluzie, la care s-a
de binefacerile civilizaţiei so­ In actualul cincinal s-au dat la dezvoltarea în continuare multe luni realizările de cuţie realizările pină în a- ajuns după epuizarea pre­
cialiste ¡pe care o edificăm aici se situează mult sulr cesl moment, precum şi mo­ zentării cauzelor care au
în folosinţă 15 000 de apar­ a democraţiei socialiste.
în România. In aceşti 5 ani, nivelul prevederilor de pian dalităţile de ie-fire din im­ dus la rămineri în urmă,
tamente, 226 săli de clasă,
:
sub conducerea înţeleaptă a Sporirea eficienţei întregii înl.r-o atare situulie, era pasul existent, căile prin nu sînt de neglijat ,.of-ur -
3095 locuri în grădiniţe cu
Partidului Comunist Român, activităţi economice prin bu- de datoria organului orăşe­ -care sectoarele de produc­ C. lOVĂNESCU
poporul a înfăptuit cu succes orar normal sau prelungit, un nesc de partid Vulcan să ţie, întreprinderea să-şi
spital cu 700 de paturi şi intervină. Această situaţie realizeze sarcinile de plan.
programul de dezvoltare eco-
multe altele. (Continuare in pag. o 3-a) s-a produs de curînd, după încă de la început prezen­
nomico-socială a ţării stabilit (Continuare in pag. o 3-a'
de cel de al Xl-lea Congres in baza obiectivului funda­
şi de Conferinţa naţională mental al planului cincinal
ale partidului. In contextul 1971 ---1975, a orientărilor şi
realizărilor obţinute de popo­ sarcinilor prevăzute în hotă-
Ur^er&fe în ogrîc^jSlyro
Asigurarea In teme condiţii a
recoltării şi livrării sfeclei de zahăr
în curînd se va declanşa tocmit, împreună cu Fabri­
şî în judeţul nostru campa­ ca de zahăr Luduş, graficul
nia de recoltare a sfeclei de recoltare şi livrare a
de zahăr. în legătură cu sfeclei de zahăr de la uni­
stadiul dezvoltării culturi­ tăţile producătoare din ju­
lor. al măsurilor ce -trebuie deţul nostru, corespunzător
luate în vederea pregătirii capacităţii de preluare şi
recoltării şi preluării pro­ prelucrare zilnică a fabri­
ducţiei, hiam avut o convor­ cii. Astfel, în luna septem­
bire cu ing. Sergiu Sbu- brie se vor recolta şi livra
chea din cadrul Direcţiei 6 000 tone, clin care 4 000
-generale pentru agricultură tone prin baza de recepţie'
şi industrie alimentară, care Simeria şi 2 000 tone prin
răspunde de cultura plante­ baza de -recepţie Orăştie. Calitate» superioară a produselor constituie problema esenţială pentru colectivul rte muncă al Fabricii de încăl­
lor tehnice. •în ce priveşte stadiul pre­ ţăminte Hunedoara. în imagine, maistrul Alfred Kellenberger, şi şeful C.T.C. Valcria Pop, care controlează eu maxi­
Avem de recoltai în gătirilor în vederea recol­ mă atenţie .şi .răspundere producţia muncitoarelor de la banda a n-a tras. Foto: VJUlOXi. ONOIU
acest an o suprafaţă de 457 tării şi preluării producţiei
ha. Starea de vegetaţie a de sfeclii de zahăr, am fost
culturilor este bună şi după informaţi că spaţiile închi­ lexutulru Bucea sînt cei cu acum sint satisfăcute cerin­ B START SPRE... PRIETE­
evaluările făcute se scon­ riate de Fabrica de zahăr care colectivul se mîndreşlc ţele de material lemnos in NIE. Astă-seară, peste ltio de
tează să se obţină o pro­ Luduş în ‘staţia C.F.R. Si- •şi a ¡ţinut să-i a.şe/.c ¡la Ioc raza ocolului. pionieri din Petroşani, Brad,
iau
şi
ducţie de cel puţin 30 tone meria-călători, unde va de cinste. s MADE IN... MINTIA. E- Haţeg, Orăştie litoralul Ilia Mării
spre
startul
de sfeclă la hectar. Conţi­ funcţiona o baza de recep­ g| IARNA... ESTE AŞTEP­ loctriciauul Iosif Sas, im­ Negre, la Năvodari. Miine.
nutul de zahăr în rădăcini ţie, nu sînt încă disponi-. a vitrina vredniciei. TATA. Deşi ne aflăm incă in premid ou colectivul de lă­ 250' de elevi uteoişti din Hu­
Ocolul
O-
de
cătuşi
sil­
electricieni
este bun, ceea ce înseamnă bile. Acestea sînt ocupate în Vulcan JRc există o frumoasă miez Brad vară, la este aştepta­ F.P.N.C. şi Mintia au de ia nedoara, şi Petroşani, Deva, porni
tradiţie.
răşfcie
realizat
vic
bulevardul
vor
Haţeg,
iarna
Vic­
că avem şi o producţie de •cu balast. Se impune lua­ toriei sint amplasate panouri tă. Pianul pc opt luni a fost un panou peutru dozarea spre tabăra de la Căprioa­
calitate. Sînt create condi­ rea de măsuri urgente de cu portretele celor mai har­ realizat in avans. Totodată, automată a concentratelor ra (Dîmboviţa).
la
preparatori,
nu­
obţinerea
altor'
ţii ca începind cu data de către conducerea staţiei res­ nici minori, ¡muncii din oraş. „oamenii pădurilor“ au reu­ ce concură combhuitc. Prin D, CORPADE
treţurilor
ai
oameni
1 septembrie să se treacă pective pentru eliberarea Ultima astfel de vitrină a şit să planteze toate supra­ punerea acestui dispozitiv in
la recoltarea acestei cul­ spaţiilor de preluare şi ex- hărniciei, apărută zilele tre-. feţele libere, neavind nici o circuitul tehnologic creşte
restanţă,
turi. cule, este cea a I.M. Paro- gospodari, şi ei ca orice buni productivitatea muncii' şi mmm
de
gîndii
s-au
Teaeeneo,
în acest scop — aşa cum N. BAD1U şeni. 'Fitil Filiche. loutt Mihai pe acum şi Ia focul .din va­ exactitatea dozării, se reduce
Ilie
Da­
Istrate,
timpul
am aflat de la inlerlocuto- niel, Ştefan ¡Dnvid sau A- tra miezului de iarnă. De pe a utilajelor. de funcţionare in goi
tuI -nostru — a şi fost în- (Continuare in pag. a 3-a)
■val