Page 1 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 1
La °T - A fost conectat la
E Mintia
sistemul energetic naţional grupul nr. 6
In ziua de 31 august a.c., gie electrică. De menţionat tului Energomontaj Bucu
la orele amiezii, la Centrala că peste 50 la sută din e- reşti, lotul de izolaţii din
termoelectrică Mintia a iost chipainenlcle şi instalaţiile cadrul Trustului de lucrări
conectat pentru prima dată aferente grupului nr. 6 sini speciale Bucureşti şi, bine
la sistemul energetic naţio de concepţie şi producţie înţeles, beneficiarul — co
nal cel de-al 6-lea lurbo- românească şi că, după ce lectivul termocentralei Min
agregat de 210 MW. Deo grupul va atinge puterea tia, ai cărui reprezentanţi
camdată grupul nr. 6 a atins nominală, producţia de e- au fost mereu alături de
puterea de 30 MW, urmînd ncrgie electrică a termo constructori şi monlori, aju-
ca, in această lună, după centralei Mintia, realizată tindu-i efectiv in muncă.
terminarea probelor preli pe bază de cărbune, va Succesul obţinut de con
minare de funcţionare, să creşte cu circa 4 milioane structorii, monlorii şi cner-
fie efectuate probele com kWh pe zi. gelicionii de la Mintia con
plexe, trecîudu-se la func La realizarea acestui im stituie o elocventă dovadă
ţionarea cu hidrocarburi şi portant obiectiv energetic a priceperii, abnegaţiei şi
cărbune, şi fiind încărcai la şi-au adus contribuţia co dăruirii muncitoreşti cu ca
puterea nominală. lective de muncitori şi spe re întregul nostru popor
Prin intrarea în funcţiune cialişti de la Energocon- acţionează pentru materia
a celui de al 6-lea grup e- strucţia Deva-Mintia, Gru lizarea sarcinilor de plan
nergetic, termocentrala Min pul de şantiere „Transil din acest an şi cincinal,
tia va atinge puterea insta- vania“ şi „Banat“ din ca al prevederilor celui de al
- lată de 1 260 MW, conti- drul Trustului energomontaj Xll-lea Congres al partidu
nuînd să deţină locul I pe Bucureşti, şantierul de pu lui.
ţară la producţia de ener neri în funcţiune al Trus DUMITRU GHEONEA
Vizita de lusru a tovarăşului NIC0LÂE CEAUŞESCU în judeţul Gorj
T o v a r ă ş u l Nicolae nivelului do trai şi civiliza cretar al Comitetului jude
Coauşescu, secretar general ţie al maselor populare. ţean de partid Dolj, to\ arăşul Marea adunare populară din oraşul Motru
al Partidului Comunist Ro Noua vizită a secretaru Miu Dobrescu, a urat secre
mân, preşedintele Republi lui general a] partidului în tarului general al partidului
cii Socialiste România, a bazinul carbonifer al Olte un cald bun sosit. Cei pre Momentul culminant al deschisă de tovarăşul Nico La coborirea din tribună,
făcut in cursul zilei de luni niei — cel mai mare din zenţi au ovaţionat îndelung vizitei secretarului genera) lae Cavrilescu, prim-secre piaţa se transformă într-o
o vizită de lucru in impor ţara noastră — a fost con pentru partid, pentru secre al partidului, preşedintele tar al Comitetului judeţean nouă şi puternică manifes
tantele bazine ’ carbonifere sacrată examinării unor tarul său general. S-a Republicii, in judeţul Gorj Gorj al P.C.R. Au luat apoi taţie de vibrant patriotism,
Rovinari şi Motru din jude probleme de o deosebită im scandat „Ceauşescu — l-a constituit marea aduna cuvântul tovarăşii : Vasile de neclintită unitate in ju
ţul Gorj portanţă — sporirea produc P.C.R.!“, „Ceauşescu şi po re populară clin oraşul Mo- Ogîrlaci, director general rul partidului şi al secreta
In această vizită, condu ţiei do cărbune, utilizarea porul!“, intr-o manifestare Iru, care s-a desfăşurat in al Combinatului minier Ol rului său general, de hotă-
cătorul partidului şi statu mai eficientă a resurselor entuziastă ce demonstrează, piaţa din faţa Clubului mun tenia, Vasile Draica, secre rire fermă de a făuri socie
lui nostru a fost însoţit de carbonifere în vederea asi odată in plus, unitatea in citoresc „Minerul“ clin lo tarul comitetului de partid tatea socialistă multilateral
tovarăşii Ilie Verdeţ, Emil gurării şi întăririi indepen destructibilă a întregului calitate. Sint prezenţi aici al întreprinderii eleclrocen- dezvoltată in patria noastră.
Bobu şi Virgil "Trofin. denţei noastre energetice. nostru popor în jurul Parti aproape 60 000 dc- oameni trale Rovinari, preşedin în uralete şi aclamaţiile
tele C.O.M., Grigore Di
I.a plecarea din Capitală, în dialogul purtat cu con dului Comunist Român, al ai muncii: mineri, energe- nu, conducătorul brigăzii de mulţimii, secretarul general
metalur-
petrolişti,
ticioni
secretarul general al parti ducerea ministerului de re secretarului său general. gişti, cimentişti, construc tineret de la mina Pleşlina al partidului, preşedintele
dului, preşedintele Republi sort, cu mineri şi specialişti, T o v a r ă ş u l ' Nicolae tori, textiliste de la lînăru a întreprinderii miniere, Republicii, îşi ia rămas bun
cii, a fost salutat de mem cu organele locale de Ceauşescu a salutai cu căl unitate pusă in funcţiune Amelia Hîrbu, director al de Ia gazde, cărora le urea
brii şi membrii supleanţi ai partid şi de stat, au fost dură mulţimea entuziastă şi la Motru, împreună cu fa întreprinderii de tricotaje ză noi şi importante succe
Comitetului Politic Exorti- analizate măsurile întreprin s-a îndreptat apoi spre e- miliile lor, cărora li s-au Motru, lacob Cornelia, con se în muncă şi viaţă. în o-
liv al C.C. al P.C.R., de se in scopul sporirii pro licoplor. în uraleie şi ova alăturat ţărani clin comune ducător auto, detaşat din ju vaţiile îndelungi alo celor
secretari ai C.C. al P.C.R. ducţiei de lignit din acest ţiile miilor dc oameni pre le învecinate, elevi şi pio deţul Timiş. prezenţi, elicopterul deco
lează îndrept indu-se spre
Desfăşurată in climatul mare bazin, care participă zenţi pe aeroport, elicopte nieri. Intimpinal cu urate şi o- Capitală.
de puternică angajare a tu cu aproape 70 procente la rul prezidenţial a decolat, Piaţa, împodobită sărbăto vaţii, ia cuvântul lovarâştil De la Motru, elicopterul
turor oamenilor muncii, a producţia totală de cărbu îndreplîndu-se spre Rovi reşte, freamătă de entuzias NICOLAE CEAUŞESCU. a revenii pe aeropor
întregului popor pentru în ne a ţării, precum şi posi nari, prima etapa a vizitei mul şi bucuria specifice în- Cuvântarea secretarului tul clin Craiova. La co-
făptuirea exemplară a ac bilităţile de sporire în con de lucru a preşedintelui tilnirilor secretarului gene general ol partidului este borire, secretarul general
tualului cincinal şi pregă tinuare a productivităţii României in judeţul Gorj. ral al partidului cu oame urmărită cu viu interes şi al partidului a fost inlîmpi-
tirea condiţiilor pentru muncii, de extindere a me La R o v i n a r i, tova nii muncii. Apariţia tova subliniată în repetate rin- nat cu manifestări, de dra
realizarea directivelor tra canizării, de ridicare a in răşul Nicolae Ceauşescu, răşului Nicolae Ceauşescu. duri cu urale şi ovaţii, cei goste şi bucurie de miile
sate de cel de-al Xll-lea dicilor de folosire a utila ceilalţi tovarăşi din con a celorlalţi tovarăşi din con prezenţi' manifestindu-şi şi do locuitori ai municipiului
Congres al partidului pen jelor şl instalaţiilor moder ducerea partidului şi sta ducerea partidului şi statu de această dată încrederea aflaţi pe aeroport.
tru viitorul cincinal, vizita ne din unităţile miniere şi tului au fost salutaţi lui. la tribună este intîm- şi unitatea întregului popor
s-a constituit, prin întreaga marile termocentrale ale cu deosebită stimă de tova pinată printr-o manifestare în jurul partidului, al celui Primul secretar al Comi
sa desfăşurare, inlr-o ma Gorjulul. O atenţie deose răşul Nicolae Cavrilescu. de neţărmurită dragoste şi mai iubit fiu al naţiunii tetului judeţean de partid
dat
expresie
Dolj
a
nifestare puternică a uni bită a fost acordată îmbu prim-secretar al Comitetu preţuire. de recunoştinţă noastre, tovarăşul Nicolae satisfacţiei cetăţenilor do
tăţii înlregului popor în ju nătăţirii condiţiilor de mun lui judeţean Gorj al P.C.R., pentru grija permanentă pe Ceauşescu. Din nou, miile pe aceste meleaguri pen
rul partidului, al secretaru că şi de viaţă ale oameni de alţi reprezentanţi ai or care conducerea partidului, de participanţi scandează: tru noul şi rodnicul dia
lui său general. tovarăşul lor muncii gorjeni, ale mi ganelor locale de partid şi personal tovarăşul Nicolae „Ceauşescu şi minerii!“,
Nicolae Coauşescu, omul ca nerilor şi familiilor acesto de stat, de numeroşi ce Ceauşescu, o manifestă fa „Ceauşescu şi poporul!“, log pe care secretarul go
neral al partidului, preşedin
ro şi-a închinat şi îşi în ra, expresie elocventă a tăţeni. ţă de dezvoltarea multila „Ceauşescu să trăiască,
chină întreaga sa muncă şi preocupării permanente a Mii de locuitori din cen terală a judeţului lor. a tu România să-nflorcască !“. tele Republicii, l-a avut cu
oamenii mumii din judeţul
viaţă fericirii şi propăşirii conducerii partidului şi sta tru] minier Rovinari, aflat turor judeţelor patriei, pen în numele minerilor, al v oc iii.
patriei, prosperităţii naţiu tului nostru, personal a to în plină dezvoltare. din tru creşterea continuă a ni tuturor oamenilor muncii
nii noastre socialiste, libere varăşului Nicolae Ceauşescu alte aşezări ale Gorjului, velului lor de trai, a cali participanţi la adunare, al Avionul prezidenţial a de
şi suverane. pentru creşterea neîntre prezenţi la sosire, au acla tăţii vieţii întregului popor. locuitorilor judeţului Gorj. colat, îndreptindu-se spre
Primîndu-1 pe secretarul ruptă a bunăstării materiale mat îndelung, cu înflăcărare Din mii de piepturi se tovarăşul Nicolae Gavrilos- Bucureşti-
genera! al partidului, pre şi spirituale a întregului scandează pentru partid, cu exprimă recunoştinţa La sosirea pe aeroportul
şedintele Republicii, cu cele nostru popor. pentru partid şi secretarul pentru conducătorul său. pentru aprecierile la adresa Otopeni, tovarăşul Nicolae
mai alese sentimente de Ora 8,30. Aeronava pre său general, dînd expresie pentru patrie, pentru pace : eforturilor depuse de mine Ceauşescu a fost intimpi-
stimă şi dragoste, minerii zidenţială a aterizat pe ae sentimentelor alese de sin „Ceauşescu — P.C.R.“, „Sti rii gorjeni. de loote colecti nat de membri şi membri
Conului, toţi oamenii mun roportul din Craiova. Din ceră stimă, profundă recu ma noastră şi mindria vele muncitoreşti din aceas supleanţi ai Comitetului
cii de pe aceste străbune piepturile miilor de oameni noştinţă pentru tot ceea ce Ceauşescu, R o m â n i a“, tă zonă a ţării pentru înfăp Politic Executiv al C.C. al
meleaguri româneşti şi-au ai muncii veniţi să-l întîm- conducătorul partidului şi „Ceauşescu omenie, pace şi tuirea sarcinilor ce le re P.C.R. şi de secretari ai Co
manifestat deplina încrede pine pe secretarul general statului nostru, tovarăşul prietenie“. vin din hotăririle Congre mitetului Central al parti
re in politica partidului, po al partidului au izbucnit Nicolae Ceauşescu, a făcut Adunarea populară este sului a! Xll-lea al partidului. dului.
litică ce-şi găseşte o expre puternice urnle şi ovaţii, şi face pentru continua în
sie elocventă în dezvoltarea expresie a dragostei pe ca florire a judeţului lor a
armonioasă a forţelor de re întregul nostru popor o întregii ţări, pentru grija Io inferiorul 5&1 ¿a roitul:
producţie pe întreg lerilo- nutreşte pentru tovarăşul statornica ce o poartă v icv-
riul ţării, ceea ce deter Nicolae Ceauşescu, a bucu t ii. bunăstării oamenilor © I tirajele — recoltate, transportate, depozitate cit mai operativ ! © Consiliul
mină ridicarea la o viaţă riei de a-1 avea din nou in muncii, minerilor şi fami popular are iniţiativă, se manifestă activ în localitate ® Hunedoara — actualităţi
nouă, înfloritoare a tuturor mijlocul lor. liilor lor. © Spori : cronici, rezultate, programul turului campionatului div iziei C, seria
judeţelor şi localităţilor, a- Făcîndu-se ecoul acestor a Xl-a © Agenda : televiziune, ratlio, cinema, pronosport, vremea.
sigurînd totodată creşterea alese sentimente, primul se (Continuare in pag. a 4-a)
l lua dintre unităţile econo Miercurea Ciuc am primit
mice apărute recent pe har Numoi cu proareme de măsuri nu pot fi mai > utin cu 4,5 tone pină
ta economică a Văii Jiului la zi. din care 3 tone pe
este întreprinderea de tri prima decadă a lunii au
cotaje Petroşani. Mare înfăptuite S A R C I N I L E D E P L A N gust“. Cantităţile par in
bucurie a stîrnit intrarea signifiante, tiu însă şi pen
în funcţiune a aceslei uni fost încheiate cu un bilanţ iulie. în ancheta de faţă acestea erau mai mari pe Să precizăm că furnizo tru industria uşoară. Aici.
tăţi, mai ales prin faptul pozitiv vom reliefa cîteva din cau luna iulie — respectiv un rii firelor sini două filaturi spre exemplu, dintr-un kilo
că oferea un mare număr Deodată insă nivelul rea zele care au condus la a- plan de 80 000 tricotaje. Ne din ţară — Buzău şi gram de lire se realizează
de locuri de muncă pentru lizărilor a început să scadă. ceastă stare de fapt. cazul este că planul n-a Miercurea Ciuc —, iar li 5 bucăţi tricotaje. O simplă
fonici. Astfel, numeroase Aceasta se întîmpla cam Aparent, principala vină fost realizat decît în pro vrările din ultimele două înmulţire şi vom vedea că
soţii şi iice de mineri şi-au prin luna iunie. Nu atît o poartă colectivul de aici. porţie dc 82,5 la sută. Or, luni înregistrează mari ră- din restanţa celor două fi-
f
găsit o ocupaţie stabilă, incit să afecteze planul (a- Cifrele însă contrazic apa din moment ce creşterea de mîneri în urmă. La com laturi s-ar fi putut produce
pe măsura forţelor lor. De cesta a fost realizat sută renţele. Faţă de un plan producţie a fost în măsura partimentul aprovizionare, 02 500 tricotaje, adică mai
la punerea în funcţiune, în la sulă), dar suficient să de 35 000 bucăţi de trico arătată, realizările la fel, Floarea Vladislav, merceo bine de două treimi din
treprinderea s-a confruntat constituie un semnal de a- taje in luna ianuarie, în cauzele insuccesului din iu log, ne informa că „în iu planul unei luni. Cu aceste
cu o serie de greutăţi, ine larmă. Semnalul n-a fost iulie au fost produse 66 000. lie trebuie căutate in altă lie, Buzău] are o restantă realizări, acum am fi vorbit
rente oricărui început. Co însă interceptat de cei vi O creştere aproape dublă. parte. „în principal, lipsa do două tone, plus restan do mari depăşiri, nu despre
Eslo cert deci că acest co firelor PNA a conclus la a- ţa de 6 tone din trimestrul rezultate slabe la întreprin-
lectivul de aici a avut însă zaţi, iar întreprinderea s-a
lectiv este în măsură să ceaslă situaţie“ — arăta al 11-lea (acel semnal de a- CON5TANTIN IOVĂNESCU
şi satisfacţii. Cele şase luni aflat in situaţia de a nu-şi facă mai mult, corespunză iny. Cornelia Iloiu. direc larmă de care aminteam la
ale primului semestru au realiza sarcinile dc plan pe tor cerinţelor. De fapt chiar toarea întreprinderii. început — n.n.), iar de la (Continuate in pag. a 2-a)