Page 10 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 10
ä’ag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 ÍK
Comuniştii—promotorii acţiunilor întreprinse pentru Resursele materiale să fie gospodărite
~ REDUCEREA COSTURILOR, ECÍ0ÍSI8ES m mai multă chibzuinţă 10,00Filmote
Colectivul de la întreprin ţii direct de plăcile matri există totuşi şi nepăsare în 11,00 Roman
tenul o
derea chimică Orăşlie ma ţelor. La alte malriţe folo ceea ce priveşte gospodări 13,55Telex
MATERIILOR PRIME. ENERGIEI, COMBUSTIBILULUI sim metoda placării de pie rea resurselor materiale, fo 15,« Telex
nifestă o preocupare con
15,50Reporta
triplîudu-se
losirea lor cit mai eficien
se
durificate,
stantă în direcţia recuperă
„Imagir
rii şi refolosirii materiilor timpúl de utilizare a aces tă, că se faco multă risipă. i«,10Ecran ■
— Ca secretar adjunct cu Bineînţeles, măsurile cu de lucru este de mare e- prime, a materialelor. Exis tora. Nu ne mai surprinde faptul „Toate
„O în ti
probleme organizatorice al prinse în acest program se ficienţă. Fiecare cadru teh tă, dealtfel, numeroase do Aşadar, căi prin care se că întreprinderea nu şi-a două“
comitetului de partid, vă regăsesc în planurile de nic are sarcina pe linie de vezi care probează acest diminuează consumul de realizat planul de colectare 17.00 Ilustrat
rugăm, tovarăşe Ioan Gafe or muncă ale celor 35 de or partid să răspundă concret lucru. Ne oprim la cîteva metal, energia electrică, şi predare la fier vechi de- 17,25 viaţa; i
să vă referiţi la preocupa ganizaţii de bază. de activitatea cîte unui loc mai semnificative. Prin re- forţa de muncă. Mai notăm cît pe un sfert (a predat 18,35Desene
Kum-K
rea comitetului de partid de — După cum am putut de muncă. Periodic, comi condiţionarea a 192 de pie că, în acest an, la matriţe doar 160 tone metal). Pen 10.00 Telejur
la I.M. Hunedoara, a birou- constata, programul este tetul de partid împreună cu se şi subansamble, folosite le executate după noua teh tru că fier vechi există. Şi' 19,30Festiva:
ţărilor
Eilor organizaţiilor de bază, foarte concret şi cuprinde conducerea întreprinderii e- la maşinile de injecţie, în nologie s-a obţinut o eco încă în cantităţi ,deloc ne 20,00 Ea zi i
a tuturor comuniştilor — în orientări decisive pentru fectuează analize la faţa acest an s-au obţinut eco nomie de manoperă de 5 800 glijabile, prin spatele secţii 20,10 Ora tii
lumina noului mecanism e- buna desfăşurare a acestei locului, în fiecare subuni nomii de aproximativ 215 000 ore muncă. lor de producţie unde este 20,55Solişti
conomico-financiar •— pen activităţi. în ce măsură ce tate, analize care vizează lei, la care se adaugă asi Secţia „mase plastice“. depozitat şi... rugineşte aş- scena
ternaţii
tru reducerea costurilor de le înscrise aici sînt înfăp- modul cum se îndeplinesc milarea a 9 repere noi în teptînd o mină care să-l ri lui —
propriile hotărîri şi măsuri. valoare de 74 000 lei, piese dice. Situaţia este valabilă 21,25JurnaJi
călător.
De asemenea, începînd din aduse pînă, mai ieri, aproa La întreprinderea pentru toate secţiile. magie
atelierul
La
„reductori“,
Munca organizatorică de partid— luna mai — pentru o mai pe în totalitate din import. deşi containerul este la doi 22,15Telejut
— în acest an ne-am in
puternic ancorată In îndeplinirea bună aplicare a noului me tensificat activitatea pri chimică Grăştie metri de uşă, şpanul de fon
canism economico-financiar tă este amestecat cu cel de JtAI
sarcinilor eoonomico-aooî&ie — fiecare subunitate îşi are vind folosirea mai eficientă Aici activitatea de valorifi oţel şi pus pe pămînt, în-
propriul buget de venituri a metalului, a resurselor care a materiei prime atin
secundare — recunoştea Mi- călcindu-se toate indicaţiile
şi cheltuieli. în acest fel se ge cota de sulă la sută. „La date in această privinţă. Do
producţie, economisirea ma luite în practică, care sînt urmăreşte cu exactitate, pe hai Bozdog, şeful birou noi nu poate fi vorba de
teriilor prime,, materialelor rezultatele concrete ? indicatori, cum îşi realizea lui mecano-energetic. Exi risipă — sublinia loan asemenea, în zona atelie Radiojiu-n.'.
energiei şi combustibililor, — Să recurgem Ia cifre. ză fiecare colectiv sarcinile, genţele sporite pe linie de Socaciu, şeful secţiei. Valo rului 19, spre halda pentru presei; 8,10
Utllor; 3,00
într-un cuvînt, pentru creş Ele ne dezvăluie exact si producţie ne-au impus for rificăm integral tot ce pri şpan există tot ce vrei şi 9,03 Răspm:
terea continuă a eficienţei. tuaţia. * Valoarea pieselor cu ce eficienţă. în privinţa me noi, specifice de acţiu mim, inclusiv navetele uza ce nu vrei: sîrme, resturi lor; 10,00 1
10.05 Radior
— Mai întli o subliniere, recondiţionate numai în se economisirii materialelor, e- ne. Rezultatele obţinute pî te sosite din diferite locali de table, conducte do aeruj, lor; 10,35 !
încă de mai multă vreme, mestrul I se ridică la 15,1 nergiei electrice şi combus nă în prezent nu sînt for tăţi ale ţării“. ambalaje, saci de polietile ţii <tc mu
dar îndeosebi în acest an, milioane lei, cuprinzînd 127 tibililor, cele mai bune re midabile, însă noi nu susţi Căutări asidue în vederea nă, butoaie din plastic, a- Republica
comitetul nostru de partid, de repere. în privinţa eco zultate le-au obţinut colec nem că am făcut tot ceea reducerii consumului inutil, cumulatori, apoi două ria; U,00 1
11.05 Corul
birourile organizaţiilor de nomiilor, în cele 7 luni din tivele de la E.M. Ghelari şi ce a fost posibil. Mai sînt a creşterii productivităţii transformatoare electrice, 11,20 Aval
bază^ acţionează ferm în di acest an, la nivel de între S.M. Teliuc. încă resurse nevalorificate. muncii, am întîlnit şi la co cinci containere etc. Cine TV.; 11,35
recţia cunoaşterii de către prindere s-au economisit Toate acestea, plus încă Secţia „sculărie“. De fapt, lectivul atelierului de re- să le ridice ? Organizaţiile 12.00 Bulei:
Revista mi
toţi oamenii muncii a cerin 737 metri cubi lemn de mi o serie de alte măsuri sta cel mai mare consumator ductori, unde tehnicianul dy tinerel îşi mai amintesc lui amator
ţelor pe care le ridică apli nă, 742 000 k\Vh energie e- bilite în fiecare organizaţie de metal al întreprinderii Dumitru Negrău ne relata cind au organizat ultima moara fol
carea noului mecanism eco- lectrică, 1,2 milioane metri şi, în acelaşi timp, secţia că, folosind metoda forjării acţiune de înfrumuseţare a 13.00 De
nomico-financiar. Mai ales, de bază, au menirea de a cu rezultatele cele mai bu la reductorul KSV 3, obţi întreprinderii ? Club uuiv<
dio jurnal;
cubi gaz metan, 276 bucăţi contribui la educarea comu ne la economii de metal. Surpriza-surprizelor am
ne-ara preocupat ca fiecare capete detaşabile, 24,8 tone ne o economie de 5 kg me întîinit-o însă în pădurea triotice tle
lucrător să înţeleagă că în exploziv, 53 775 bucăţi cap niştilor, a tuturor lucrăto — Unele părţi compo tal pe produs. Nu este lip din spatele atelierului de 10,25 TchiL
in afirieult
deplinirea planului fizic, se, ca să amintesc doar rilor noştri în spiritul fo nente ale matriţelor (coloa sită de interes nici propu „turnătorie“. Aici multe cu ce (le viaţi
reducerea cheltuielilor ma principalele elemente. losirii cit mai judicioase a ne de ghidare, bucşe, dife nerea sa vizînd turnarea tii de formare şi cantităţi tul medic;
teriale este capitală în ac — Deci, rezultatele con materialelor .şi materiilor rite extractoare etc.) — ne coroanelor direct în cochi de fier vechi sînt „ascunse“ tiu de şti;
publică; 11
tuala etapă. După Consfă firmă preocupările. Totuşi, prime, bunei gospodăriri a spunea maistrul Dumitru lie şi renunţarea la debita printre rugi de mure şi cînt, patrii
tuirea de lucru de la C.C. pentru completarea acestui fiecărui loc de muncă, eco Domnaru, sînt în întregime rea din . bare. Prin această tufe. Cînd vor fi oare scoa ne muzica)
ai P.C.R., din 25—26 fe nomisirii maxime a energiei refolosite. Trebuie doar o metodă s-ar putea obţine o rii; 20,00 1 i
tablou relevaţi cîteva din evidenţă şi o înmagazinare se de la umbră şi depozita gazin tehn
bruarie a.c., am adoptat, la tre măsurile care, transpuse şi combustibililor, la mobi corespunzătoare a lor. în economie de 16 kg bronz. te cu grijă alături de cele Rulctin di
nivel de comitet de partid şi în practică, vor contribui lizarea lor permanentă pen atelierul nostru s-au luat Mai rămîne doar ca ea să lalte cutii? Unii muncitori tllo cenael
t.r-o oră; i
C.O.M., un program de mă la amplificarea acestora în tru realizarea şi depăşirea măsuri de modificare a ma fie aplicată. ne-au spus că după ce se zicale ; 23
suri care vizează reducerea continuare. sarcinilor de plan, continua triţelor în scopul prelungi în urma raidului între vor coace murele. muzicăl n
costurilor do producţie, e- prins prin incinta unităţii
— Am trecut la generali îmbunătăţire a calităţii mi rii duratei de func|ionare şi am ajuns la concluzia că
conomisirea materialelor, zarea organizării de abataje nereurilor extrase. economisirii de metal; une LIVIU BRAICA
combustibililor şi energiei, model şi de brigăzi specia le repere au fost eliminate,
amplificarea activităţii de lizate pe operaţii, deoarece Convorbire realizată de funcţiile lor fiind preluate
recondiţionare a pieselor. s-a dovedit că acest sistem MIRCEA LEPĂDATU în urma unor mici interven- - DEVA: .
să (Patria
(Arta); Ji
vară); Ht
şament ci-
fă (Flăcări
Am. realizat o gă ? (Sirii
rnmmm odată un
Mireasa din
producţie superioară ® In faţa membrilor cercurilor tehnico-apilcative de la torul); Pi
pă ianjen
peo'; Mir
casa de cultură a fost prezentai luni un foarte interesant .! Jmbrk
film documentar „Cum s-a realizat filmul istoric Burebista", io ironiiei
de griu realizat în cadrul cineclubului. Filmul va fi prezentat în I..UPENI ;
perioada următoare în mai multe unităţi din municipiu. 13 (Cultiv
® Expuneri. „Femeia — forţă activă în educarea mo- Gopiii Iul
toresc); 1
(Urmare din pag. 1) diferent de condiţiile cli ral-cetăţenească şi politică a tinerei generaţii" — s-a in lui, bleslo,
matice, producţii bune, con titulat expunerea-dezbatere prezentată marţi în faţa lu idile I-II
doze de 200 kg/ha azotat. stante de cereale. Aceasta, crătorilor de la I.C.R.M. 9 Miercuri, la casa de cultură a LONEA: Cţf
te pe KaP .
Pe întreaga suprafaţă, se poate numai aplicînd în fost prezentată expunerea „Regimul de viaţă şi alimentar Î’ETRILA: *.
după arătură, s-au făcut practică cuceririle ştiinţei în prevenirea îmbolnăvirilor“, urmată de filme documenta nică (Mun.' -
2—3 discuiri, iar semănatul şi practicii agricole, res- re pe teme de educaţie sanitară. NO AS A: u
(Muncitoresc
l-am făcut, după 15 septem pectînd cu stricteţe tehno • Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti Mijlocaş 1®
brie, cu două maşini S.U.P. logiile de lucru ale fiecărei încheie in această perioadă contracte cu pensionari pen Noiembrie);
48 la adîncimea de 5 cm. a- culturi. Experienţa noastră tru încadrare la vînzarea de produse ale cooperaţiei meş marea prb"
sigurind o densitate de 550 din acest an demonstrează teşugăreşti prin tîrguri şi tonele. roşie); G
fraţi în va
boabe pe mp. Aceasta de în mod practic că se pot 9 Oamenii muncii de la depozitele I.J.L.F. se întîlnesc OHAŞTIE :
oarece patul germinativ a obţine producţii mari de mîine cu o brigadă ştiinţifică, avînd ,,la ordinea de zi" tria); Intre •
(Flacăra);
fost fertilizat în mod co grîu, chiar superioare celor probleme de legislaţia muncii. Călăreţul c
(Casa de <>
respunzător şi a fost bine planificate, şi în condiţii • Colegiul municipal de arbitri iniţiază un curs de Albă ea i
pregătii. După semănat am climatice mai puţin favora arbitri de fotbal, pe durată de trei luni, cu începere de la şie ca trai 1 '
făcut şi un tăvălugii. La bile. 16 septembrie. înscrierile se fac la stadionul „Cetate", ca Iar); Ziua
semănat am vegheat să nu Anul acesta vom cultiva mera nr. 19, în fiecare marţi şi vineri, între orele 17-19. de vară);
Viteazul —
avem greşuri şi goluri, ca 300 ha cu griu din soiurile • Ansamblul folcloric „Silvana" al casei de cultură s-a CALAN: CA
întors zilele trecute dintr-un reuşit turneu în „Ţara lalele lungă (CA
toată sămînţa să fie încor Libelula, Dacia şi Potaisa, lor“, unde s-a bucurat de un succes deosebit, obţinînd Fratele călăi
porată în sol. în primăva pentru ca recoltarea să se mai multe trofee. Totul a fost... la superlativul absolut ! SÎMERIA :
ră — pe o suprafaţă de poată face eşalonat. Am în ® Fotbal. Astăzi, cu începere de la orele 17, la stadio compozitor {
Mitul Fed r
150 ha unde terenul s-a cheiat lucrările de amplasa nul „Cetate", se întîlnesc într-un meci amical echipele GHELAEI:
ta~sit din cauza excesului de re a culturii pe terenurile C.S. Hunedoara — secţia mecanică 1. Frezorul Eugen Explormin Deva şi Aurul Brad. rul (MifncK
Hirchiligiu este un comunist care execută lucrări de o bu
umiditate — am făcut şi o cele mai bune, a fost se nă calitate s> la timp.
lucrare cu grapa pentru a- lectată toată sămînţa şi s-au Foto : VIKGIL ONOIU DOINA COJOCARU
finarea terenului. Toată su trimis probe la laborator.
prafaţa cultivată a fost er- Am şi primit buletinul roşu
Rezultatei*
feicidată, iar cultura a fost — adică bun — pentru 40 Să fie acţionate toate pîrghiile septembrie
tone de sămînţa. îngrăşă-
curată şi frumoasă. Iată. în I
mod succint, cum am lucrat mintele pe bază de fosfor şi Situaţia grea prin caro dească viabilitatea înlr-o Extr. I :
cărbune are un conţinut de
şi ce rezultate am obţinut. complexe le-am primit în (Urmare din pag. 1) cenuşă şi umiditate peste trece mina trebuie rezolva înaltă eficienţă a activită Extr. a 1J
Aş dori să remarc că pro totalitate. S-au început fer maiştrii, mineri. Se introdu prevederi ceea ce conduce tă într-un mod favorabil şi ţii de producţie. In acelaşi 25, 32.
ducţia medie de grîu putea tilizările cu îngrăşăminte ce în mină lemn dimensio la o putere calorică sub li cu maximă operativitate. timp cadrele de conducere, Fotul Re i
să fie în jur de 4000 kg/ha chimice şi arăturile pe te nat necorespunzător pentru mitele prescrise. Pentru Re Măsurile luate în cadrul specialiştii să fie mai mult lei.
dacă nu înregistram pier renurile unde cultivăm grîu anumite genuri de lucrări, încadrarea în indicatorul de minei pentru creşterea pro antrenaţi în găsirea celor
deri prin scuturare, rupe după păioase. La semănat în subteran, la Iodurile de calitate, unitatea a trebuit ducţiei de cărbune, a cali »ai corespunzătoare soluţii ivag-
rea de spice şi încolţirea vom lucra cu două maşini muncă, maiştrii mineri şi să plătească unele despăgu tăţii acestuia cît şi pentru pentru înlăturarea unor
boabelor in spic datorate S.U.P. 48, ceea ce ne va personalul tehnic de îndru biri. La mina Ţebea cheltu reducerea costurilor de pro greutăţi din procesul do Timpul p:
extracţie, pentru creşterea
furtunii, ploilor torenţiale permite să realizăm o vi mare şi control nu urmăresc ielile materiale la mia de ducţie (aplicarea de tehno indicelui de calitate al căr septembrie
lei în loc să scadă cresc.
şi inundaţiilor din luna iu teză zilnică de 20—22 ha şi modul de utilizare a lem Nejustificat de mult. In in logii de lucru corespunză bunelui de Zarand, pentru va fl räco
nului, se permite în mod
variabil. Iz<
lie a.c. Secretarul general să facem însămînţările în nejustificat degradarea a- tervalul ianuarie — iulie la toare condiţiilor de zăcă- realizarea unei ritmicităţi a nala averse
al partidului nostru, tova bune condiţiuni. Sintem cestuia la lucrările miniere. nivelul planificat al cheltu mînt, extinderea metodei producţiei şi eliminarea tul va sufl
răşul Nicolae Ceauşescu, pregătiţi şi avem asigurate Un alt aspect ce ştirbeşte ielilor materiale (şi acesta do exploatare cu abataje alternanţelor de perioade rat dln s
Temperatur
ne cere nouă, celor care toate condiţiile pentru a în valoarea costurilor de pro destul de mare) s-au adău frontale, experimentarea şi de vîrf şi minusuri tocmai sä, noaptet
muncim pe ogoare să lu cepe semănatul orzului şi ducţie este.,, calitatea. Ca gat alţi 152 leî care numai aplicarea unor soluţii de pentru a obţine o conti grade, iar
20 grade, i
crăm în aşa fel pămîntu) griului la data stabilită în litatea slabă a cărbunelui activitate rentabilă nu în armare a lucrărilor de pre nuitate în reducerea costu minenta.
incit să putem obţine, in- programul judeţului nostru. livrat beneficiarilor. Acest seamnă. gătire) trebuie să-şi dove rilor de producţie.