Page 11 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 11
• JOI, 4 SEPTEMBRIE 1980 . uy. 3
_a_
Micile retuşuri trebuie... retuşate 1
La această ora — cînd de Husar Iosif, nu s-au „o- .La şcoala generală din
spunem septembrie — toatt morît“ de fel cu munca. Aninoasa, cadrele didactice
elevului
iletou: „Pric localurile de şcoală trebuie Cînd am intrat în localul aflate în activitate —- înv. wm
ini comun“ să poarte amprenta prospe şcolii, doar un singur zu Gizela Nagy, secretarul or
ţimii, igienizării, a cură grav, din cei patru, lucra. ganizaţiei de partid, şi înv.
ţeniei şi ordinii. Acolo unde „RAPID“...
pe glob : Pe parcurs, s-au mai în Şimo Iosif — ne însoţesc
flin LiDSa“ gospodarii şcolilor şi loca din clasă în clasă, fiecare | CALE LIBERA
, vacanţă : lităţilor şi-au onorat statu demnat doi, dar pentru
azde sus" — încăpere cu nota ei de per
re «an chiar tul, unităţile de învăţămînt, scurtă vreme. Apoi... pau sonalitate şi prospeţime. A-
■îşi pot primi de pe acum ză. La o vorbă, la o ţigară. 4 „Fac zilnic naveta cu
10 vacanţă Iături de lucrătorii de la } trenul, pe bază de abona-
turaiă beneficiarii. Numeroasele Şi aşa a trecut oro. „N-o E.G.C.L. au fost, ca şi în l ment, de la Simeria la
11 male : raiduri, organizate în mul
alţi ani, părinţi şi elevi, ca 4 Chişcădaga, unde lucrez lai
te localităţi din judeţ, ne-au re au grăbit termenul de i revizia de vagoane din a- j
<îo folclor Al convins de hărnicia oame I ceasta staţie. De foarte
1 cantee pregătire al localului şcolii. Fraţii Ştefan şi Petru Horvath — din nou printre lau
igricuHuril nilor chemaţi să se îngri Nou! an de învăţămînt Aceeaşi atmosferă de cură reaţii aeromodelismului. Foto: VIRGIL ONOIU ţ multe ori, trenul nr. 2045,
etului jească de deschiderea în i care soseşte in generai
formaţii pe ţenie am întîlnit-o şi la şco bine în gara Simeria, de
rivalului In- bune condiţiuni a noului — pregătit temeinic lile generale nr. 1, 4 şi 5
1 al cintecu- an şcolar. ) la Teiuş — la ora 47,59
mi '80 Petroşani, la cele din Is Marginalii i —, pleacă da aici spre
iriinţetor ţi al Aceeaşi atmosferă de croni şi Haţeg. în plus, la 1 Deva cu înlîrziere do
r : „Muntele prospeţime om inlîlnit-o şi
iva“ Haţeg, unde au fost antre ) 15-30 de minute, înăt
in multe şcoli clin aşezări să fie probleme din partea naţi elevii la pavoazarea Copiii Hunedoarei-lideri ţ pierdem frecvent legătura
le Văii Jiului — la Petro noastră, doar tot noi am claselor, a fost reorganiza 4 din Deva Ia Chişcădaga,
şani, Petriîa, Lupeni, Vul muncit şi la celelalte şcoli. tă activitatea pe doua Iată un fapt cu adevărat buie evidenţiat — ceea ce l de la ora 18,05. Oare în ».
O i can, Aninoasa, Iscroni. în Aici am executat 80 la su schimburi, în aşa fel ca, remarcabil în acest înce facem şi acum —, pentru ) Simeria nu merg bbie cea- £
lă din lucrări. Restul le 4 şurile ? Ori altceva nu "
raidul întreprins, săplămîna în noul an şcolar să poată put de toamnă fotbalisti că istoria, statistica oricum
'«e. «a- trecută, în oraşul Vulcan, dăm gata în trei zile“. fi cuprinşi aici şi elevii ca că : Corvinul lider 1 Şi nu îl vor consemna. Şi reve l merge bine ?“
. , a-, 7,li0 N-am avut garanţia aces orice Corvinul, ci echipa nim la valoarea acestei rea î „Adesea, trenul personal
8.00 Revista la cele şase şcoli generale tui termen văzînd ritmul în re vor învăţa în noul local | cu plecare din Brad spre
cierul melo- şi patru grădiniţe se făceau — al şcolii generale nr. 2 Hunedoarei, a hunedorenilor lizări subliniindu-i deosebi 4 Arad, la ora 5,42, nu este
îtin <îe ştiri; care (nu) s-a muncit în get-beget. Simbătă, cînd o ta importanţă în aceea că
. ascultători- ultimele retuşuri. Lucrările prezenţa noastră. Am avut .— aflat în construcţie. „Di devenit lider, ca o predes- postura de lider va fi con ) la timp Ia peron şi nu
:ln ile ştiri. ; de reparaţii, zugrăvire şi mineaţa vor funcţiona 15 } este luminat, ceea ce
Lzinul femci însă certitudinea că echipa tinaţie, Corvinul a avut în semnată ca o izbîndă a fot 4 creează dezordine şi ne-
li şi forma- vopsire se încheiaseră, iar clase I—IV şi patru clase joc 10 hunedoreni, dintre baliştilor strict hunedoreni
itşoarft <lin curăţenia era in etapa fi de la E.G.C.L. s-a „mobi care Nicşa, Gălan, Andone, ■— beneficiarii unor condiţii 1 mulţumiri“.
ilară U ui gu lizat“ de la cea de Ia şan a VIII-a, iar după-amiaza — 1 Si ut două situaţii, din
lii <le ştiri : nisărilor. Doar la liceul in tierul de alături, care înal ne informează prof. Al. Moi- Rodnic, Petcu, Klein, Gabor de muncă şi pregătire deo
x Humana“; şi -Văetuş, deci 8 hunedo sebite. De la asigurarea ba \ două gări, sesizate de mai ţ
nieră Radio- dustrial lucrul era în toi. ţă noul atelier-şcoală ol li se, directorul şcolii — 15 reni... hunedoreni, crescuţi, zei umane — ca rodnicie a 4 mulţi călători, care n-am i
»publicitaie ; „în toi“ e un fel do a spu ceului. Tot preţ de o oră. J vrea să aştepte prea mult J
s ştiri; 18,OS clase din ciclul gimnazial formaţi aici, plus Bogdan şi muncii lui nea Mitică Pă-
lă a orUstu- ne, pentru că termenul ai cinci oameni aflaţi pe şan (V—VII). Au fost reparti Dubinciuc — tot produşi ai traşcu —, a celei materiale ] la semnal, ci să primească ţ
,45 Din eo- presupune şi o participare tierul de construcţie a ate- fotbalului judeţean. Faptul — prin marea dragoste ş ţ „rapid“... cale liberă. ţ
ilui nostru ; zaţi elevii, s-au constituit
. la 3; 15,«0 mai acătării. Preţ de o oră, lierului-şcoală au stat fără nu este doar remarcabil, ci pasiune a oamenilor corn
0; 10,00 Ha- a mişca un deget: unii catedrele, s-au numit diri- chiar o... performanţă, ca să binatului siderurgic, ai Hu PE SUB MÎNA
Cînteco pa cît am zăbovit în localul au făcut plajă, alţii au dor ginţii. Rămine doar angaja zicem aşa, în ton sportiv. nedoarei industriale şi so
lie Donosc ; şcolii cu 24 săli de clasă,
il organizare mit ia „umbra“ macaralei rea în muncă — şi ea nu O performanţă a Hunedoa ciale, prin sprijinul condu La magazinul alimentar
16,40 Cftilc- urmărind stadiul şi calita turn (şi cît de cerută e a- va lipsi“. rei faţă de sine, un cîştig cerilor de la toate nivelele cu autoservire nr. 3 din
lă: 16,53 Sfa- in disputa cu tradiţia aces municipiului. Apoi, şi foar Deva se practică, uritul şi
17,00 Bule* tea lucrărilor, membrii e- coastă macara turn pe alte te important, o conducere
17,05 Opinia chipei de zugravi, condusă şantiere!). LUCIA LICIU tui oraş producător... tradi detestabilul obicei al vîn- l \
e apăr şi' te ţional de fotbalişti, care tehnică de specialitate com zării unor produse pe sub i
a — emisiu- însă n-au ajuns la această petentă, de demnă probitate mină cunoscuţilor şi prie
1.00 Orele şe profesională şi cetăţenească,
ii; 20,30 Ma- realizare : alcătuirea unei e- tenilor celor cure conduc
liinrific.; 21,00 ehipe de A — lideră de cla însufleţită de mari ambiţii această unitate — Con
rl; 21,05 Ila- şi pasiune, de o dragoste stantin Popa şi Ualeria
1.00 O zi în- sament! Pentru prima dată pentru fotbal sugerată şi în
[îijuterii mu- în istoria de peste 50 de Bican — şi ale vinzălori-
,00 Non stop ani de existenţă a fotbalu titlul cărţii aflate sub tipar lor. Aşa s-a inlimplat în
lui în preajma flăcărilor „Fotbal cu pline“. Autor — una din zilele acestei luni,
nestinse ale plămădirii me Mircea Lucescu. cînd mai multe persoane
Iată ce înseamnă Corvi
MAI talului. Lider chiar numai nul lider. Cele de mai sus au fost servile din maga
pentru o săptămînă, dar — fără pretenţia de a fi zie, pe sub mină, cu viei
încă nu se ştie ce va fi de floarca-soarelui. marfă
catiro la ma- spus totul despre această
rumul oaselor simbătă în campionat. realizare. care nu era expusă. Con
â (Grădina de Faptul nu trebuie trecut cu ducerea I.C.S.M. alimen
)OARA: Deta- tara şi Inspecţia comer t
isiune specia- vederea. Dimpotrivă 1 Tre . NiCOLAE STANC1U
Cine mă stri.- cială de stat, controlul oa
îistul); Sosea menilor muncii trebuie să
ilăreţ (Arta);
en (Coustruc- intervină pentru a se pu
)ŞANT : Omul n Cupa Minerul"»— !a tenis de ctmp ne capăt acestor practici
ntoarce (Uni-
din tren (7 care lezează interesele
Dezr O.mjnt La Petroşani s-a desfăşurat (Con /uclorul Hunedoara) consumatorilor şi contra
(Sepualica) ; competiţia de tenis, dotată — Mihai Tăbăraş (Progre
iala curajului cu „Cupa Minerul“, la ca sul) 2—1 ; Mihai Ciuntea vin regulilor generale de i
VULCAN : comerţ.
ichez (Munci- re au participat sportivi de (Constructorul) — Bebe Al-
mul pămîntu- la Steaua, Progresul Bucu măjan (Jiul Petroşani) 0—3.
iubii'ii — se- s - reşti, Dinamo Braşov, Cu-
(Lticeafăm!) : în finală : Adrian Marcu —
nu-1 cunoaş- prom Baia Mare, Construc Bebe Almăjan 2—1. La
1 (Minerul) ; torul Hunedoara, Jiul Pe
oii de dumi troşani şi altele. dublu bărbaţi: A. Marcu,
resc) ; ANl- Valeriu Tomescu (Construc
ă. vei pleca în semifinale, la simplu
URICANI : GH. ŢURLEA : Vedere düi Apuseni — pictură naivă. bărbaţi, s-au înregistrat re torul) — B. Almăjan, C. Po-
iesehidere (7 zultatele : Adrian Marcu povici (Jiul) 2—1.
BRAD: Che-
verii (Steaua » jr «uw te j
BARZA: Trei
ţă (Minerul); Expoziţie personală
ufragiul (Pa- în tren lor cinstiţi docă alcoolul nu i-ar fi — comuna Bretea Română de unde
linzi paralele întunecat o clipă minţile. Solicitat să au furot 1526 iei. „Puţini" - şi-au zis
OAGIU-BAI : de gravură şi pastel se legitimeze în faţa patrulei de mi ■ei şi peste şase nopţi au făcut o vi
eşarfa albă Cetăţeanul Z.M. din Orâştie îşi ve
ră); HAŢEG: dea liniştit de preocupările lui în tre liţie pe o stradă din Petroşani, el a zită nocturnă magazinului din Unciuc,
iada şi ro- nul ce-l ducea către casă, cînd de el preferat să răspundă cu insulte şi cu comuna Rîu de Mori. Aici ou făcut ca
Irul (Popu- Expoziţia personală de Irite — împietrită doar pînă lovituri de cuţit. Rana provocată „omul care trece prin zid", nu însă
riei (Grădina gravură şi pastel a graficie- la apariţia primului copii s-a apropiat ameninţător un individ
RAZI : Mihai nei Hildegard Kremper- — dă prilejul artistei de a fioros. Chiar de mutra fioroasă a in unuia dintre membrii patrulei a nece fără să lase urme : cărămizile şi mo
irme I—n ; dividului nu s-a înfricoşat el, Z.M., sitat 15 zile de îngrijiri medicale pen lozul rezultate din perforarea zidului
mul de cursă Fackner, vicepreşedinte al se desfăşura cu o deosebi tru vindecare. Vindecarea lui Nimu de magazinului pînă ce s-au putut
de cultură) ; Uniunii Artiştilor Plastici, tă vervă colorislică, etalată aşa de tare incit să cedeze, după
ii (11 iunie); se înscrie printre manifes în lucrări ca „Melodia amu prima aruncătură de ochi, cele 3 kg prostul obicei de a scoate cuţitul şi strecura hoţeşte înăuntru. Au luat şi
periaţi-) pe de carne pe care le ducea într-o pla a lovi oameni nevinovaţi, pentru că au de aici ce le-a căzut in mină : cea
ireşul); 1LIA: tările culturale de ţinută ţită“, „Surîsul florilor“, îndrăznit să-şi facă datoria, va dura suri, conserve şi alte mărfuri în va
i (Lumina); ale judeţului nostru. Des „ N e v a s t a -pădurarului“, să, ceasul de pe mină şi să se lase
oeye marina chisă la Galeriile de artă „Faunul“, „Surorile svelte“ şi buzunărit de ultimii 25 de lei pe loare totală de 8827 lei. Altă viaţă !
se). Cum Mihai Harasim avea un frate,
ale fondului plastic din De etc. care-i avea asupra sa. însă posesorul,
va, expoziţia aduce mărtu Structurate pină la esen mutrei fioroase îi plimba agresiv un pe Vasile, fără ocupaţie, fără fami
lie dar şi fără cazier pînă la acea
cuţit prin zona coastelor aşa că —
ria unui artist autentic, bun ţial şi semnificativ, lucrările ce să facă ? — i-a dat tot ce avea FAPTE II INSTANŢA
'EXPRES dată, s-a gîndit — ca frate mai mare
cunoscător al tehnicilor gra în aquatenta şi aquaforte,
vurii, rezultate obţinute din ciclul „Patria mea“, tra cît de cit o valoare de întrebuinţare — că nu se cade să nu-l iniţieze
rager ti din 3 printr-o îndelungată expe tează subiecte din trecutul şi a aşteptat să ajungă într-o gară. şi pe fratele său în „arta" traiului pe
» : nemuncite. în concluzie, acum fiind
rienţă şi muncă asiduă de glorios al poporului nos La Orâştie, a strigat după ajutor.
1, 1, 17, 35. 9. atelier. tru“ „File de istorie“, „Ar Prinsul, căci a fost repede prins, s-a mai mult, vreo doi ani, cît „i-a dat“ trei, au început să dea ocoale maga
Bogata tematică a expo heologia vorbeşte“, „Culturi dovedit a fi o lichea notorie : Fran- Judecătoria Petroşani şi i-a confirmat zinului sătesc din satul Boz, comuna
2, li, 4S, 14, ziţiei este compartimentată străvechi“ şi subiecte anco cisc Horna de curînd eliberat condi Tribunalul judeţean prin decizia fina Brănişca. Observaţi predilecţia pentru
în două cicluri: „Pădurea rate adîric în contempora ţionat din penitenciar unde ispăşea lă din 30 Iulie. magazine săteşti, dar lo mare distan
guri : 1 067 270 împietrită“ (lucrări în pas neitate: „Holde bogate“, o pedeapsă de un on şi şase luni. ţă unul de altul. De la Boz au furat
tel) şi „Patria mea“ (lucrări „Soarele şi triumful vieţii“, Acum va sta, necondiţionat, trei ani „Ajutor frăţesc' 1500 lei, un radio portativ în valoa
in aquatenta şi aquaforte). „Cronică de familie“, „Con !a răcoare, pentru tîlhărie. re de 1100 lei şi un minicalculator
Pastelurile, cît şi unele temporaneitate“ etc. Mihai Harasim, de loc de prin păr aparţinînd gestionarului. în două luni
intervenţii discrete de cu Dar nota dominantă a ex ţile Caraş-Severinului, n-avea familie, şi şase zile, trei lovituri însumînd pes
loare în gravuri, trădează o poziţiei rămine umanismul Un moment de euforie n-avea ocupaţie dar avea. ceva ne te 15 mii lei. Şi acum pedepse însu-
ibil pentru 4 mai veche pasiune pentru artistei înscris pe linia li mînd 6 ani şi 6 luni închisoare, adică
1 : Vremea culoare a graficienei. Culti nei vechi tradiţii a graficii alcoolică şi doi anii curat la cazier. Nici Vasile Polean- un an şi 6 luni pentru Vasile Hara-
;ă, cu cerul noastre. sclii, de prin părţile SătmaruJui, sim, iar cinci ani împărţiţi „frăţeşte“
se vor sem- vate, deopotrivă, după o a- de regrete n-avea nici de unele din cele care
ploaie. Vîn- numită perioadă de stăpî- Deschisă pînă la 10 sep între Mihai Harasim şi Vasile Polean-
ab la mode nire a suprafeţelor de alb- tembrie, expoziţia prileju î-ar situa pe un ins în rîndul lumii, schi — cîte doi ani şi şase luni de
rni nordic, Pînă în iulie anul acesto, cazierul fn schimb avea şi ef cazierul pătat, „căciulă".
a fi cuprln- negru din gravură, artista ieşte publicului clipe de în- Lui Vaier ian Nimu era carat. Şi avea Cum dacă nu munceşti — n-ai bani,
nti'e 0 şi 11 simte nevoia firească de cu cîntare estetică, de artă au toate şonseie să rămînă' astfel iar el cei doi s-au înhăitat şi au pătruns cu Rubrică realizată cu sprijinul ijj
i între 1D şi loare, revenind la tonurile tentică.
¡1," ceaţă- di- catifelate ale pastelului. să se menţină om rn rrodul oameni forţa în magazinul sătesc din Vilcele Tribunalului judeţean |
Metafora pădurii împie- ION CABJQ!
