Page 12 - Drumul_socialismului_1980_09

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 100 ® JOI, 4 SEPTEMBRIE 1980

Vizita în ţara noastră a preşedintelui

Republicii Elene, Constantin Karamanlis

O.M.U. Dezbateri vii in sesiunea
(Urmare din pag. 1) Nicolae Ceauşescu. La rîn- guvernele celor două ţări Abordînd aspecte esenţia­
dul său, şeful statului ro­ să examineze posibilităţile le ale actualităţii politice Adunării Generale consacrate
poarelor noastre, al cauzei mân şi-a manifestat satis­ şi să convină asupra căilor mondiale, preşedinţii Nicolae
păcii, destinderii, securităţii facţia pentru vizita înaltu­ şi mijloacelor menite să Ceauşescu şi Constantin noii ordini economice
şi cooperării în Balcani, în lui oaspete, pentru continua­ contribuie la extinderea în Karamanlis şi-au exprimat
Europa şi în întreaga lume. rea dialogului fructuos ro- continuare a cooperării în îngrijorarea în legătură ou • NAŢIUNILE UNITE 3. —
Ceremonia sosirii; înaltu­ mâno-elen la nivel înalt. diferite sectoare economice, încordarea existentă în via­ mondială actuală — releva
lui sol al poporului elen Numeroşi bucureşteni au îndeosebi prin crearea de ţa internaţională şi au re­ Trimisul Agerpres, llie Şer- şeful delegaţiei argentinie-
s-a desfăşurat pe aeropor­ ovaţionat cu căldură pe cei societăţi mixte, în produc­ levat necesitatea de a se bănescu, transmite : „Sesiu­ ne, Hugo Urtubey — există
tul Otopeni. . doi şefi de stat pentru prie­ ţie şi comerciale, atît în acţiona cu fermitate şi răs­ nea nu trebuie să fie un o strategie <— cea a coope­
înaltul oaspete a fost tenia româno-elenă. Ei au Grecia şi România, cît şi pundere pentru oprirea a- forum în care participanţii rării — care le aduce avan­
mtîmoinat de tovarăşul dat glas satisfacţiei cu care pe terţe pieţe. A fost, de gravării situaţiei internaţio­ îşi ascultă numai, reciproc, taje tuturor“.
Nicolae Ceauşescu, pre­ opinia publică din ţara asemenea, exprimată dorin­ nale, pentru reluarea şi con­ opiniile, pentru ca apoi să Dar, înainte de orice, o-
şedintele Republicii Socia­ noastră urmăreşte noua în- ţa celor două părţi de a tinuarea politicii de destin­ -nu se întreprindă nimic con­ pina ministrul senegalez al
liste România. tîlnire dintre preşedinţii dezvolta colaborarea în do­ dere, de pace şi respect cret“. Aceste aprecieri ale comerţului, Serigne Lamine
Pe aeroport se aflau, de Nicolae Ceauşescu şi Con­ meniul ştiinţei, tehnicii, ar­ al independenţei naţionale, ministrului de externe al Diop, este nevoie să fie re-
asemenea, tovarăşul llie stantin Karamanlis, încrede­ tei şi culturii. în acest cadru, s-a subliniat Sierrei . Leone, Abdullay definită şi regîndită strate­
Verdeţ, prim-ministru al gu­ rii că dialogul la nivel înalt S-a apreciat că promova­ că persistenţa unor focare Conteh, dau expresie, ală­ gia internaţională a dezvol­
vernului, alte persoane ofi­ româno-elen, asemenea con­ rea tot mai largă a colabo­ de încordare şi conflict, a turi de alte declaraţii, sar­ tării. Ţăril4 în curs de dez­
ciale. vorbirilor de pînă acum rării româno-elene este în unor probleme complexe cinii de mare însemnătate voltare nu urmăresc să' ră-
La ora 11,30, aeronava cu dintre cei doi şefi de stat, folosul şi spre binele am­ nesoluţionate pun în peri­ aflate în faţa sesiunii spe­ mînă în permanenţă primi­
care a călătorit şeful sta­ s- va solda cu rezultate belor ţări şi popoare, al col pacea, securitatea şi in­ ciale a Adunării Generale a toare de asistenţă, dar pen­
tului grec a aterizat. fructuoase, va marca o dez­ progresului şi prosperităţii dependenţa popoarelor. S-a O.N.U. consacrate noii or­ tru a le face mai puţin de­
dini economice internaţio­
La coborîrea din avion, to­ voltare şi mai puternică a lor, slujeşte cauzei păcii, apreciat că astăzi se impu­ nale — trecerea la măsuri pendente de aceasta, este
varăşul Nicolae Ceauşescu raporturilor de colaborare înţelegerii şi cooperării în­ ne, mai mult ca- oricînd, concrete, la acţiune. necesar să li se acorde un
a urat un călduros bun ve­ dintre ţările şi popoarele tre naţiuni. sporirea eforturilor pentru sprijin masiv pe termen
nit preşedintelui Constantin noastre. în cadrul conv6rbirilor reglementarea pe cale poli­ Amploarea şi natura pro­ scurt, în vederea transform
Karau.anlis. Cei doi şefi de P r e ş e d i n t e l e Nicolae s-a acordat o atenţie deose­ tică, prin tratative, a dife­ blemelor economice inter­ mării structurilor lor econo­
stat şi-au strîns cordial ma­ Ceauşescu şi preşedintele bită problemelor dezvoltării rendelor dintre state, a tu­ naţionale actuale, riscurile mice pe termen lung.
nile. Preşedintele Karaman- Constantin Karamanlis s-au colaborării şi cooperării în turor problemelor ce con­ potenţiale pe care acestea Apreciind că acţiunea in­
lis şi-a exprimat bucuria de îndreptat apoi spre reşedin­ fruntă omenirea, pornindu-se le implică — aprecia, la rin- ternaţională • ce urmează a
a vizita România, de a se ţa oficială rezervată înal­ Balcani. S-a apreciat că de la respectarea principii­ dul său, ministrul cooperă­ fi convenită în cadrul se­
reîntîlni cu preşedintele tului oaspete. România şi Gredia pot adu­ rii pentru dezvoltare din siunii trebuie să ducă la în­
ce o contribuţie de seamă lor deplinei egalităţi în Olanda, Jan de Koning — lăturarea a două categorii
la promovarea unui climat drepturi, independenţei şi necesită o acţiune concerta­ de decalaje, cele „dintre
Vizită protocolară de încredere • şi largă con­ suveranităţii naţionale, ne­ tă din partea tuturor ţări­ nivelurile de dezvoltare ale
lucrare în Balcani, la trans­ amestecului în treburile in­ lor în direcţia edificării u- statelor“ şi cele „dintre in­
Preşedintele Republicii întrevederea dintre eei formarea acestei regiuni în­ terne şi avantajului reci­ nei noi ordini economice in­ tenţiile exprimate şi rezul­
ternaţionale.
Este
necesar
Elene, Constantin Karaman- •doi şefi de stat, care a pre­ tr-o zonă a, bunei vecină­ proc, nerecurgerii la forţa — spunea el — să ne ono­ tatele practice“, ministrul
lis, a făcut, miercuri după- mers convorbirilor oficiale, tăţi, a înţelegerii şi coope­ şi la ameninţarea cu forţa, răm angajamentele şi să relaţiilor externe al Mexi­
amiază, o vizită protocola­ s-a desfăşurat într-o am­ rării bilaterale şi multila- de la dreptul suprem al fie­ căpătăm conştiinţa obliga­ cului, Jorge Castaneda, a*
ră preşedintelui Republicii bianţă de caldă prietenie, -terale, într-o zonă a păcii cărei naţiuni de a se dez­ ţiilor noastre faţă de sute­ subliniat că „răspunsurile
Socialiste România, Nicolae în spiritul bunelor relaţii şi securităţii. A fost expri­ volta liber, de sine stătător, le de milioane de săraci, ce trebuie găsite tuturor
Ceauşescu, la Palatul Con­ •dintre ţările şi popoarele mată convingerea că dez­ fără nici o ingerinţă din care nu mai pot fi hrăniţi problemelor economiei mon­
siliului de Stat. noastre. voltarea relaţiilor bilaterale afară. cu declaraţii şi cuvinte fru­ diale nu pot fi, desigur, fi­
dintre ţările balcanice şi P r e ş e d i n ţ i i Nicolae moase, ci au nevoie de e- nalizate dintr-odată, dar este
se
înceapă
imperativ
să
începerea convorbirilor oficiale îmbunătăţirea atmosferei ge­ Ceauşescu şi Constantin Ka­ forturile noastre susţinute, imediat formularea şi apli­
nerale în această regiune ramanlis au reafirmat ho- pentru a-i ajuta să-şi ame­ carea acestor soluţii“.
:
ar influenţa pozitiv întregul tărîrea României şi Greciei lioreze condiţiile de viaţă.
(Urmare din pag. 1} bogăţit continuu, în ultimii de a întări conlucrarea pe într-un sistem interdepen­ Dezbaterile în cadrul se­
ani, prin transpunerea în climat politic din Europa şi arena mondială, de a-şi adu­ dent, cum este economia siunii continuă.
din lume.
mîndu-şi convingerea că viaţă a măsurilor şi acordu­ ce o contribuţie activă la
înţelegerile la care vor a- rilor convenite cu ocazia în acest contexit, a fost soluţionarea constructivă a
junge cu prilejul convorbi­ întîlnirilor la nivel înalt, de subliniată însemnătatea re­ marilor probleme ce preo­ referă în primul rînd la ţă­
rilor se vor reflecta pozitiv la Bucureşti şi Atena. Au zolvării problemei cipriote rani, care formează marea
pe calea negocierilor direc­
în dezvoltarea mai intensă fost evidenţiate progresele te între cele două comuni­ cupă omenirea, la instaura­ majoritate a populaţiei ţă­
rea unui climat de pace,
a relaţiilor dintre România importante înregistrate în securitate, încredere şi co­ rii. Planurile elaborate . de
şi Grecia, corespunzător in­ dezvoltarea conlucrării pe tăţi, care să asigure o con­ laborare în Balcani, în Eu­ guvernul Zimbabwe prevăd
tereselor şi aspiraţiilor am­ plan politic, economic, teh- vieţuire paşnică într-un stat ropa şi în întreaga lume. ta Premierul Consiliului de ca, într-un viitor apropiat,
belor popoare. nico-ştiinţific, cultural şi în unic, în forme asupra că­ Stat al R.P. Chineze, Huo de această măsură să be­
Convorbirile au loc într-o
Sub semnul dorinţei co­ alte sfere de activitate. rora vor cădea de acord, atmosferă de cordialitate şi Guofeng, l-a primit miercuri neficieze toţi cetăţenii ţării.
păstrînd independenţa, inte­
mune de a imprima un curs Subliniindu-se cu satisfac­ gritatea teritorială şi suve­ prietenie,' de înţelegere şi la Beijing pe ministru! afa­ 0 Ministrul afacerilor ex­
mereu ascendent şi rodnic ţie că în ultimii cinci ani ranitatea Republicii Cipru. stimă reciprocă. cerilor externe al Japoniei, terne al Mozambicului, Joa-
relaţiilor româno-elene, a schimburile economice din­ Masayoshi lio. în cursul quim Alberto Chissano, si-a
început schimbul de păreri tre România şi Grecia s-au convorbirii, părţile au sub­ încheiat vizita oficială efec­
dintre cei doi preşedinţi, în dublat, a fost relevată, tot­ Dineu oficial liniat dorinţa reciprocă a'e tuată la Paris. El a avut
probleme bilaterale şi in­ odată, dorinţa ambelor părţi a continua să promoveze convorbiri cu omologul său
ternaţionale de interes re­ de a amplifica şi aprofunda Preşedintele Republicii în timpul dineului, pre­ dezvoltarea relaţiilor lor de francez, Jean rrancois-PoiT-'
ciproc. în viilor colaborarea româ­ Socialiste România, Nicolae şedintele Nicolae Ceauşescu prietenie şi cooperare — cet, şi a fost primit de pre­
în timpul convorbirilor, no-elenă, astfel incit în ur­ Ceauşescu, a oferit miercuri, şi preşedintele Constantin informează agenţia China şedintele Valery Giscard
Nouă. A avut loc, de ase- d'Estaing. Au fost examina- |
s-a apreciat cu satisfacţie mătorii cinci ani să se ob­ la Palatul Republicii, un Karamanlis au rostit toas­ j menea, un schimb de pă- te probleme de interes co- |
faptul că raporturile tradi­ ţină cel puţin dublarea ac­ turi. : reri asupra unor probleme mun pentru cele două ţări. j
ţionale de prietenie şi co­ tualului volum al schimbu­ dineu oficial în onoarea Dineul s-a desfăşurat în- | I majore ale situaţiei interna­
laborare dintre România şi rilor economice. în acest preşedintelui Republicii Ele­ tr-o atmosferă cordială, 1 ţionale actuale. 0 Guvernul liberian a a-
Grecia s-au extins şi îm­ sens, s-a căzut de acord ca ne, Constantin Karamanlis. prietenească. probat bugetul pe anul fi­
sa Preşedintele R.F. Ger­ nanciar 1980—1-981, care a
mania, Karl Carstens, a a- început la 1 iulie. Noul bu­
r ŞEIC FĂRĂ PROVIZII UN MELOMAN -T vut, la Bonn, o întrevedere get totalizează 372,5 mili­
RECALCITRANT cu Zoran Polici, preşedintele oane dolari, cu 20 la sută
Consiliului Republicilor şi mai mult decît cel de anul
Nu cu mult timp în ur­ Provinciilor al Adunării trecut.
ină, un agent al FBI s-a dat Pe cînd se afla în plină R.S.F.I., transmite agenţia La capitolul venituri este
drept un şcic miliardar glorie, ilustrul, compozitor Taniug. Cu acest prilej, au prevăzută suma de 251,8
pentru a prinde în flagrant italian Giuseppe Verdi I fost examinate probleme milioane dolari, iar la ca­
de luare de mită mai mulţi şi în afaceri imobiliare. In publice. Astfel, „Cariere (1813—1901) a avut surpri- ^ privind extinderea relaţiilor pitolul cheltuieli, 246,5 mi­
legislatori. La vremea res­ trei zile, Bercoff a primii della Sera“ îşi informează za să primească o scrisoa- i bilaterale, precum şi a coo­ lioane.
pectivă, scandalul cu prici­ propuneri pentru un total cititorii că Robert Truax, re insolită, expediată de > Bugetul alocă 126 milioa­
de 1,5 miliarde dolari, în­ fost ofiţer de marină în unul dintre concetăţenii săi \ perării dintre parlamentele
na a ocupat prima pagină vîrslu de 63 de ani, pînă din Reggio. Acesta se măr- ( celor două ţări, relevă sursa ne dolari pentru dezvoltare.
a ziarelor mart fi mici. In- tre care opţiuni pentru citată. G La Riad s-au încheiat
tr-o versiune ceva mai a- străvechi castele, vii repu­ de curînd un paşnic pensio­ turisea adine dezamăgit du- , lucrările celei de-a treia
nodină, istoria s-a repetat tate, cel mai important ho­ nar venit să se stabilească pă ce asistase la o repre- 1 BS La Lima a avut loc conferinţe a guvernatorilor
tel din sud-vestul Franţei în California, s-a hotărît pe zentafie cu opera „Aida.“, \ Conferinţa naţională a Parti­
în Franţa. Inspirat probabil şi o armurerie. Nimeni nit neaşteptate să-şi construias­ tocmai la Palermo. Pentru 1 dului Comunist Peruan, ia băncilor cenirale şi altor in­
de ideca agentului FBI, zia­ a pus la îndoială identita­ că o rachetă în propria gră­ a nu rămâne în pagubă, ine- J care au luat parte membri stituţii monetare din ţările
ristul parizian Andre Bcr- tea „şeicului“, nici măcar dină, Zis, dar ce e şi mai lomanul dezamăgit îi cere ţ ai C.C. al partidului, con­ islamice, a anunţat agen­
coff, care vorbeşte araba la atunci cînd — la un dineu lui Verdi să-i plătească l ducători ai organizaţiilor re­ ţia saudită de presă.
perfecţie, a plecat în mi­ de afaceri — i s-a dezlipit rău — făcut. Lucrările sînt cheltuielile de deplasare, bi- ) gionale de partid. Partici­ în cursul reuniunii, par­
siune la Bordeaux, în ca­ mustaţa falsă. De unde se chiar terminale. Cele patru lelul şi hrana. Muzicianul \ panţii au examinat un ra­ ticipanţii au hotărît să a-
litate de trimis al magazi­ vede că naivii nu lipsesc pe motoare ale visatului „ve­ i-a expediat suma cerută, ţ port prezentat de Jorge del dopte o poziţie comună în
nului „Aduel“. Instalat la fala pămîntidui. Fiecare cu hicul spaţial“„ înalt de opt nu însă fără a-i recomanda i Prado, secretar general al vederea favorizării dezvol­
hotel, ziaristul şi-a confec­ faliţii lui !... metri, au fost puse la în­ să nu mai asiste de atunci ) P. C. Peruan. Conferinţa a tării schimburilor comercia­
cercare,
iar
solemnitatea
ţionai ad-hoc identitatea încolo la reprezentaţiile ^ hotărît convocarea celui le între statele arabe şi
unui şcic arab, proprietar ASTRONAUT AMATOR lansării ar urma să aibă loc noilor sale opere. Corespon- i de-al Vlll-lea Congres ex­ alte state islamice. Totoda­
cît de curând. Pensionarul (lentul i-a trimis, la rândul ţ tă, ei s-au pronunţat pen­
de bogate puţuri petroliere. cu proiectul parc mulţumii său, recipisa de primire a ) traordinar al partidului, la tru acceptarea Organizaţie!
Mai mult, a publicat într-un După părerea unor ame­ de treaba făcută. Doar ve­ sumei, adăugând angaja- 1 începutul anului 1981. pentru Eliberarea Palestinei,
ziar local anun[ul că o anu­ ricani, aplicarea programu­ meniul formal că nu se va , 0 Guvernul Republicii cu statut de observator, la
me „Arab Corporalcd and lui spaţial U.S. nu a fost cinii nu împărtăşesc entu­ Zimbabwe a hotărît să in­ reuniunea Fondului Monetar
ziasmul şi nu aşteaptă cu mai duce la vizionarea ope- I
Co“ este gata să investeas­ lipsită de anumite reper­ prea multă încântare lansa­ relor lui Verdi dccîl pe ^ troducă asistenţa medicală Internaţional, care va avea
că în diverse întreprinderi cusiuni asupra conştiinţei rea „rachetei“. propriul risc. | gratuită pentru persoanele |oc luna viitoare, la Was­
cu venituri mici. Măsura se hington.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, liberiu Istrate (redactor şef), lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se fac Ia oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorii voluntari in
2700 Deva: str. Dr Petru Groza nr 35 Telefoane: H275. 11585 12157 20708 din întreprinderi şi instituţii. x o
T1PARLIL : Tipografia Deva str 23 August nr 257 Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni). 48 lei (pe 6 luni). 96 lei (un an).