Page 13 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 13
Vizita în ţara noastră
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ !
a preşedintelui Republicii Elen®,
Constantin Karamanfîs
Continuarea convorbirilor oficiale
La Palatul Consiliului de edificarea unei securităţi de largă colaborare, de în
Stat au continuat, joi, 4 sep trainice şi dezvoltarea unei credere şi securitate pe
tembrie, convorbirile oficia colaborări neîngrădite pe continent. A fost manifesta
le dintre preşedintele Repu continentul nostru, pentru tă convingerea că realiza
blicii Socialiste România, to buna pregătire şi desfăşu rea unor progrese, reale pe
varăşul Nicolae Ceauşescu, rare a reuniunii de la Ma calea securităţii europene
şi preşedintele Republicii drid, astfel îneît aceasta să va influenţa pozitiv întrea
Elene, Constantin Karaman- corespundă aşteptărilor po ga almosferă internaţională,
lis. poarelor, să dea un nou im cauza destinderii şi păcii în
Noua rundă de convorbiri bold politicii de destindere, lume.
a prilejuit examinarea în înfăptuirii documentelor îj>- cadrul convorbirilor, a
continuare a unor aspecte semnate la Helsinki şi, în fost relevată din nou im
majore ale actualităţii poli primul rînd, să pună bazele portanţa soluţionării pe cale
tice internaţionale. organizării unei conferinţe politică, prin tratative, a
pentru dezarmare în Eu
O atenţie deosebită a fost ropa. diferendelor dintre state, a
acordată problemelor secu tuturor problemelor ce con
A fost exprimată hotărî- fruntă omenirea, pornindu-se
rităţii şi cooperării în Eu rea celor două ţări de a în de la respectarea principii
Anul XXXII, nr. 7101 VINERI, 5 SEPTEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani ropa, unde — după cum se tări conlucrarea dintre ele
ştie — se află cele mai mari lor deplinei egalităţi în
pentru a-şi aduce, împreu drepturi, independenţei şi
concentrări de forţe arma nă cu celelalte ţări europe suveranităţii naţionale, ne
te, de mijloace militare şi ne, întreaga lor contribuţie amestecului în treburile in
Consfătuirea activului din agricultură armamente, inclusiv atomi la buna pregătire şi desfă terne şi avantajului reci
ce. S-a-apreciat că, în aces
proc, nerecurgerii la forţă
şurare a reuniunii de la
te condiţii, se impune inten
Madrid, la eforturile consa
privind cultura griului şi orzului sificarea eforturilor pentru crate instaurării unui climat (Continuare în pag. o 4-a)
La Casa de cultură din industrie alimentară, a pre agroindustrial Deva, Victor
Deva a avut loc ieri consfă zentat un raport cu privire Herbei, şeful sectorului de
tuirea activului din agri la rezultatele obţinute la mecanizare de la C.A.P
cultura judeţului nostru culturile de grîu, orz şi or- Burjuc, Constantin Petcu
privind cultura griului şi or zoaică în anul 1980 şî mă lescu, inginer şef al C.A.P
zului. Au luat parte vicepre surile ce se impun a fi lua Sălaşu de Sus, Tenie Toteş
şedinţii consiliilor populare te în anul agricol 1980— tean, preşedintele C.A.P
municipale, orăşeneşti şi 1981. Sarmizegetusa, Antoniu Iu
comunale, preşedinţii, ingi Organizată la indicaţia ga, directorul Trustului
nerii şefi, medicii veterinari conducerii superioare de S.M.A., Ioan Rob, inginer
şi economiştii consiliilor u- partid, consfătuirea activului şef al C.A.P. Geoagiu, Va
nice agroindustriale, direc din agricultură a analizat în, sile Moldovan, cercetător
torii şi şefii formaţiunilor spiritul sarcinilor şi indica la Staţiunea de cercetare
de mecanizare din S.M.A., ţiilor date de secretarul ge Turda, Aurel Nistor, direc
directorii, inginerii şefi şi neral al partidului, tova torul Trustului I.A.S.
şefii de fermă din I.A.S., răşul Nicolae Ceauşescu, la Toţi participanţii la dez
preşedinţii, inginerii şefi şi Consfătuirea de lucru de la bateri au analizat în spirit
şefii de fermă din C.A.P., C.C. al P.C.R. din mai a.c., critic şi autocritic activita
cadre de conducere şi spe precum şi la consfătuirile tea desfăşurată şi rezulta
cialişti de la Direcţia gene şi înlîlnirile ulterioare cu
rală pentru agricultură şi cadrele din agricultură, re tele obţinute la cultura
industrie alimentară şi uni zultatele obţinute . şi măsu griului şi orzului, punînd
tăţile subordonate U..LC.A.P rile ce se impun a fi luate în evidenţă experienţa cîş-
şi B.A.I.A. pentru îndeplinirea preve tigată în folosirea mai bună
La lucrările consfătuirii derilor înscrise în hotărîrile a pămintului şi a bazei teh-
activului din agricultură a Congresului al XlI-lea al nico-materlale, precum şi I.P.I.C.C.F. Deva. Echipa de lăcătuşi construcţii metalice, condusă de Ghcorghc Mun-
participat tovarăşul Ion partidului privind creşterea teanu, execută stilpi de înaltă tensiune pentru energeticieni. Foto: V-IRGII. ONOIU
Ciucu, prim-secretar al Co producţiei de cereale. (Continuare in pag. o 2-a)
mitetului judeţean Hunedoa La dezbateri, pe marginea
ra al P.C.R., preşedintele materialelor prezentate, au
Comitetului executiv al Con luat parte tovarăşii Mircea Rechizitele
siliului popular judeţean. Au Pătrînjan, inginer şef la lîf»]
participat, de asemenea, C.A.P. Romos, Georgel Răi-
membri ai Biroului Corţiite- can, directorul I.A.S. Sime- si uniformele şcolare —
Jjului judeţean de partid' şi ria, Emil Szekely, directo » c »
ai Comitetului executiv al rul S.M.A. Soneria, Traian Energia electrică sub imperativul la vremea căutărilor
Consiliului popular jude Suba, preşedintele C.A.P.
ţean. Lăpuşnic, Vasile Moraru,
în cadrul ordinii de zi, şeful sectorului de mecani
tovarăşul Mircea Silvestru, zare de la C.A.P. Peştişu utilizării rationale Rai(l-nnchetă prin unităţi din municipiu] Deva
vicepreşedinte al Comitetu Mare, Eliseu Pasc, cercetă
lui executiv al Consiliului tor la Staţiunea de cerceta Fără nici o exagerare, în — Dacă rămîneam cu in Unităţile de desfacere a ge atenţia asupra faptului
popular judeţean, directorul re şi producţie pomicolă halele de producţie ale în stalaţiile şi cu utilajele eişa rechizitelor şi uniformelor că, deşi s-a acordat o aten
general al Direcţiei gene Geoagiu, Lucian Albu, ingi treprinderii do stat „Avicola“ cum le aveam prin 1975. şcolare sini, în această pe ţie deosebită acestei perioa
rale pentru agricultură şi ner şef al consiliului unic Mintia, energia electrică în nu mai puteaţi afirma acelaşi rioadă premergătoare des de „de sezon“ a rechizite
seamnă viaţă. De la incuba lucru acum. Oamenii noştri chiderii noului an de învă- lor şcolare, aprovizionarea
toare şi piuă la încălzirea au înţeles că în condiţiile ţămînt, centrul atenţiei cum librăriei începînd încă din
şi ventilaţia spaţiilor de actuale, generate de criza părătorilor de diferite luna mai, există o mulţime
creştere a puilor, în com energetică, economisirea pe vîrste. Raidul nostru anche de deficienţe privitoare ia
partimentele de congelare şi orice cale a energiei elec tă desfăşurat în mai multe aprovizionarea cu unele
refrigerare a cărnii, peste trice devine un imperativ librării şi magazine a con caiele şi jocuri didactice
tot locul se consumă ener pentru orice bun gospodar, statat o mare afluenţă de (pentru elevii din clasele
gie electrică. Consumul zil dar mai cu seamă, devine cumpărători în majoritatea primare). „Din caietele de
nic ajunge acum la 40-50 un act de patriotism. unităţilor de profil, căreia 200 de file am primii nu
MWh. Pentru că aşa cum —- Deci, aici au fost mai vînzătorii i-au făcut faţă mai 100 de bucăţi, care
ne spunea inginerul Viorel întii iniţiativele, apoi mo cu pricepere şi promptitu s-au epuizat intr-un- timp
Gorcea, doar în urmă cu bilizarea şi acum, în final... dine. extrem de scurt. Lipsesc,
cinci ani se utiliza energie rezultatele. Librăria nr. C Deva, din de asemenea, din rafturi
electrică în cantitate dublă. — Despre iniţiative şi Piaţa Unirii, ne întîmpină rigletele şi jocurile „Logi 1“
Adică, înlr-un an aveau ne mobilizare nu putem vorbi cu o vitrină-reclamă frumos şi „Logi 11“ necesare elevi
voie de circa 35 000 MWh. numai la timpul trecut. Ini amenajată, ce invită elevii lor de clasa I la obiectul
— Tovarăşe inginer, re ţiativa oamenilor se face şi studenţii la aproviziona matematică“.
zultatele de anul trecut, simţită permanent. Aşa s-a rea din timp cu rechizitele Librăria nr., 7 „Gh. La-
din prima parte a acestuia, întîmplat şi cînd am trecut necesare. (Reclama şi dota zăr“, deşi centrală, este pu
au demonstrat că la ,,A- la compartimentarea hale rea specială a vitrinelor ne ţin vizitată la orele 11 ale
vicola“ şi cu 16 000 MWh lor de creştere a puilor de vor însoţi în ţoale librăriile
se poate realiza producţia, DORIN CORPADE vizitate cu ocazia raidului). LUCIA JURCA
în condiţiile crescute ale Eugenia Urcan, lucrătorul
planului. (Continuare in pag. a 2-a) gestionar de aici, ne atra (Continuare în pag a 3-a)
Ia scurtarea timpului afectat fost organizată la magazinul sa sAptAmîna „crisan“. |
unor reparaţii curente şi mij nr. 267 din Lupeni, care s-a Duminică se deschide Ia Ri- '
locii. , bucurat de o mare afluenţă biţa săptămina culturâl-edu- J
de vizitatori şi cumpărători. cativă „Crişan“. Şirul mani- I
B3 EXPOZIŢIE CULINARA testărilor polii icn-ideologice şi ®
CU VINZARE. Colectivul la B FAZA JUDEŢEANĂ A cultural-artistice, organizate J
boratorului de preparate reci CONCURSULUI POMPIERI
din oraşul Lupeni îşi îmbu LOR CIVILI. Duminică dimi în aecasiă perioadă, se va în- j
B AUTODOTARE. Colecti cheia festiv Ia Casa memo- *
vul de. muncă ai atelierului nătăţeşte şi diversifică per neaţa, cu Începere de la ora
de reparaţii siderurgice, din manent producţia. Aici se 8, pe stadionul „Corvinul“ din rială din salul Crişan.
cadrul C.S. Hunedoara, prin- realizează în prezent pesic Hunedoara se va desfăşura
tr-o bună organizare a acti 20 de produse semipreparate concursul pompierilor civili E. ŞINA >
vităţii de producţie a reali mult apreciate de gospodine. — faza judeţeană, in orga
zat în acest an, prin auto- Pentru popularizarea produ nizarea Grupului judeţean al
dotare, un număr de 17 uti selor, la unităţile comerciale pompierilor. După decerna
laje şi instalaţii de ridicat, şi festivităţile consacrate săr m m
creîndu-şi astfel o bază teh din oraş, se organizează frec rea premiilor vor avea loe
Aspect din hala de turnare a oţelăriei Siemens Martin nr. nică corespunzătoare care vent expoziţii culinare cu
2, de la C.S. Hunedoara. contribuie, in bună măsură, vînzarc. Cea mai recentă a bătoririi „zilei pompierilor“.
