Page 14 - Drumul_socialismului_1980_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

ţţgP~*S%ZS
^E1

1G,00 Telex
IC,05 Muzlc
(Urmare din pag, 1) ţii pedoclimatice, în unităţi acordîudu-se- încorporării IC,30 Emis!
în care specialiştii, mecani­ seminţei în sol la adîncimea mană
neajunsurile manifestate în zatorii şi cooperatorii au prescrisă şi asigurării den- 18.23 Trage
aplicarea tehnologiilor la aplicat în mod corect teh­ silăţîi de boabe pe metru 18,85 La v<
(.niturile de păioase, în va­ nologiile şi au făcut lucrări pătrat. în continuare au fost 18.50 1001 t
lorificarea cît mai deplină de calitate, aşa cum sînt evidenţiate sarcinile ce re­ 13.00 Teleji
îi potenţialului productiv al cele din Pricaz, Rbmos, O- vin tuturor factorilor de 19.23 La a
pămîntului. răştie, Haţeg, Lăpuşnic şi răspundere pentru realiza­ impor
luptei
în cuvîntul lor, partici­ altele, s-au obţinut produc­ rea la timp şi fără pier­ ciulişi
panţii la dezbateri au ex­ ţii de peste 3 000 kg grîu deri a recoltării culturilor tre ir.
primat hotărîrea şi angaja­ la hectar. Asemenea uni­ de toamnă şi a celorlalte 19.50 Dlveri
mentul lucrătorilor din a- tăţi sînt, din păcate, puţine. lucrări din agricultură. De 20,20 Film
oierul
gricultura hunedoreană de Avem C.A.P. şi ferme I.A.S. asemenea, au fost sublinia­ Produ
a depune toate eforturile, care au obţinut producţii te sarcinile privind îndepli­ lor ea
întărind ordinea, disciplina sub 1 500 kg/ha, precum şi nirea planului în zootehnie, 22.00 în ini
şi răspunderea, pentru în­ altele, cu producţii foarte atît în ce priveşte efecti­ greşul
PolicUnica din Simeria
deplinirea sarcinilor pe ca­ slabe, aşa cum sînt cele din vele, cît şi producţia ani­ Şantierului nr. 2 Deva. — una dintre mindreie realizări ale constructorilor din cadru) popul:
Foto: VIRGIL ONOÏU
re partidul şi secretarul Ciula Mare, Sibişel, Ohaba, malieră, obligaţiile la fon­ I 22,20 Teleji.
său general, tovarăşul Sălaşu de Sus, Nandru, Roş­ dul de stat, asigurarea ba­
Nicolae Ceauşescu, le-a pus eam, Teiu şi altele. zei furajere, pregătirea a-
in etapa actuală în faţa ce­ Subliniind învăţămintele dăposturilor. în încheiere, A fi astăzi constructor nu nic, Fabrica pentru nutre­ Florca Bărbulescu, Nielsch
lor ce muncesc pe ogoare, care trebuie desprinse din vorbitorul s-a referit la ne­ mai înseamnă doar o pro­ ţuri combinate de Ia Min­ Andrei, Leonlin Cora, Pop KAj
pentru a da viaţă obiective­ rezultatele bune obţinute în cesitatea fundamentării în fesie, ci mult mai mult: o tia, alte obiective econo­ lanoş, Alexandru Ilorică,
lor prevăzute în documen­ acest an şi din neajunsuri­ această lună a planului de vocafic. Imaginea oameni­ mice şi social-culturale a că­ Dorin Dan, lulitts Gros,
BUCURE:
tele Congresului al Xll-lea le manifestate, cunoaşterea producţie pe 1981 in fiecare lor de pe schele ne-a deve­ ror listă este prea lungă Veronica Baba, Vasilica dioprogram
al partidului în domeniul a- şi generalizarea experienţei unitate şi asigurarea condi­ nit familiară şi nu de pu­ pentru a o putea prezenta Bolborea, Mnria Roman. Radiojurna
griculturii. Totodată, au ex­ pozitive, vorbitorul a cerut ţiilor materiale îndeplinirii ţine ori ne-am oprit pentru aici. Ianos Iosif, Ştefan Diaco- presei ; 8,1
primat angajamentul de- a organelor de partid şi de acestuia, precum şi la efor­ a admira şi constata cît de Dar cea mai dc scamă în­ nu, Ioan Ispas, Victor Bo- rtiilor; 9,00-
9,03 Răspui
nu precupeţi nici un efort repede se înalţă coşul unei făptuire a unităţii aniversa­ doroncca, loan Gheorghc, lor; 10,00 1
stat, consiliilor unice agro­ turile care trebuie depuse fabrici, un obiectiv social- te astăzi sînt constructorii.
pentru realizarea la timp şi industriale, conducerilor u- pentru realizarea obiective­ Oclavian Cotoi, Dumitru 10,05 Intel*!
în cele mai bune condiţii a nităţilor agricole socialiste, lor de investiţii, a sarcini­ cultural sau un nou cvartal In cei 10 ani de activitate Vicnescti şi foarte mulţi al­ populară;
populare c
tuturor lucrărilor agricole specialiştilor, mecanizatori­ lor în industria mică şi de locuinţe, Nu ştiam cine şantierul şi-a constituit un ţii, care au rămas fideli tofc Ştiinţa şi 1
din campania de toamnă. lor şi cooperatorilor, tutu­ prestaţii, a planului de ve­ erau oamenii de pe schele, colectiv puternic, unit, pa- seriei ce şi-an alcs-o 'şi li­ stantuneu
Da mic 1; 11.
în încheierea lucrărilor nituri şi cheltuieli şi a ex­ cărui şantier îi aparţin, dar nii aţii în care muncesc de ştiri; 11,05
tia se aflau şi cei ai Şantie­ Vocatia de
consfătuirii activului din a- ror celor care muncesc pe primat convingerea că oa­ în mod cert, printre aceş­ cînd a luat ea fiinţă. în Laurenţiu
ogoare să acţioneze în mod
gricultura judeţului nostru a. ferm şi responsabil, întărind menii muncii din agricultu­ 9 timp, pregătirea şi price­ vanpremier
luat cuvîntul tovarăşul Ion ră vor munci cu hărnicie rului nr. 2 din cadrul F.C. perea oamenilor au crescut. 11,35 Radio
Buletin de
Ciucu. Analiza atentă a re­ ordinea şi disciplina, pen­ pentru încheierea acestui an 11 unedoara-Deva, unitate a construi Petru Drăghici era fie vre­ comoara ft
zultatelor obţinu le, deşi con­ tru realizarea în cele mai agricol cu rezultate cît mai care în aceste zile, ale înce­ muri dulgher. Azi este sub- 12,45 Mel<
13.00 De la
diţiile climatice din acest bune condiţii a lucrărilor bune în toate domeniile. putului de toamnă — chiar sional de munca sa, ferm şi ihginer: Petre Panaile era dent-club;
au au [ost mai vitrege, a- de pregătire a terenului şi azi, de fapt — îşi aniver­ hotărî/, avîiidu-i mereu in ajutor dc maistru. Azi con­ 18.20 Coor:
răta vorbitorul — pune în însămînţarea culturilor de Consfătuirea a adoptat un sează un deceniu de acti­ frunte pe comunişti. în de­ duce un lot. De-a lungul ce; 16,40 E
evidenţă in mod elocvent toamnă. Aceasta, impune a- program cuprinzător de mă­ vitate. ceniul de cînd fiinţează, u~ vrem" foarte mulţi s-au pocitorului
lovsici; IC,5
rolul holărîlor al factorului ' plicarea întocmai a tehnolo­ suri privind buna organiza­ Sigur, 10 ani reprezintă nitatea s-a situat în fiecare calificat intr-o profesie, al­ lui; 17,00 1
om în realizarea producţiei giilor stabilite pentru aces­ re şi desfăşurare a lucrări­ in timp o perioadă relativ an pe primul loc al între­ ţii s-au poUcalificat, este 17.20 l'en
Cintece de
agricole. în aceleaşi condi­ te culturi, atenţie deosebită lor agricole de toamnă. scurtă, însă drumul parcurs cerii socialiste din cadrul mare numărul celor carc-şi 18.00 Orele
de Şantierul 2 este bogat în continuă pregătirea profe­ inent folelo
împliniri, lată cîteva cifre' 'Frustului de construcţii liu- sională în licee sau în in­ ţe sonore;
care — în limbajul lor pre­ nedoara-Deva, a fost prin­ stitute de învăţămînl supe­ oră; 23,00—
cis — conturează o ascen­ tre primele unităţi de con­ rior. muzical no
siune continuă: valoarea strucţii din judeţ care a lată, in rezumat, portre­ TIMIŞOA1
Ieri, a avut loc ia Deva nităţi, activiştii’ uniunii ju­ cest an, în lumina indicaţii­ producţiei realizate — peste raportat îndeplinirea înain­ tul unui colectiv harnic, me­ litatea radi
te de termen a actualului
plenara Consiliului Uniunii deţene şi jurisconsulţii, ca­ lor date de secretarul ge­ un miliard de lei, s-au con­ cincinal. Şantierul nr. 2 are rituos, cu o contribuţie de cetăţenesc ;
muzică uş<
judeţene a cooperativelor dre de ■ conducere şi specia­ neral al partidului, tovară­ struit peste 3100 aparta­ cel mai' mare procent dc seamă Iu dezvoltarea jude­ Intîlnirc cu
agricole de producţie, la lişti de ia Direcţia generală şul Nicolae Ceauşescu, la mente în Deva, Simeria, Că­ lucrători calificaţi din ca­ ţului. un colectiv. ferm, de­
care au participat membrii pentru agricultură şi indus­ Consfătuirea de lucra de la lău, llia ş.a. Şantierul nr. 2 drul trustului: peste 30 la cis să păşească pe un drum
consiliului, preşedinţii, in­ trie alimentară şi unităţile C.C. al P.C.R. din mai a.c. a înălţat multe obiecti­ sulă. în ziua aniversării, mereu ascendent în al doi­
ginerii şefi şi şefii de fer­ De asemenea, a fost pre­ ve, printre care ţesă- şantierul raportează îndepli­ lea deceniu al .existenţei
me din C.A.P., preşedinţii, subordonate acesteia, ca­ zentată o informare pri­ toria de mătase . şi sala nirea planului la toţi indi­ sale, să-şi pună şi mai mult
dre de la unităţile contrac­
inginerii agronomi şefi, me­ vind activitatea biroului sporturilor din Deva, fabri­ catorii, pe cele S luni tre­ în valoare vocaţia sa de
dicii veterinari şi economiş­ tante. executiv al Consiliului U- ca de pline, casa de cultu­ cute din acest an. Aceste constructor al unei Românii DEVA: St
tii şefi de la consiliile unice în cadrul plenarei s-au niunii judeţene a C.A.P. de ră şi policlinica din Călău; succese, şi multe altele, se tot mai prospere, mai pu­ să (Patria);
(Arta); Juc:
agroindustriale, medicii ve­ analizat rezultatele econo- la ultima plenară şi pînă in Şantierul nr. 2 a înălţat ternice. In acest moment a- vară); HUN
terinari de circumscripţie, mico-financiare obţinute de prezent. Plenara a dezbătui marea majoritate a obiec­ datoresc organizaţiei de niversar, îi dorim colectivu­ şament cu
partid, conducerii unităţii,
directorii staţiunilor pentru unităţile agricole coopera­ şi adoptat programul de tivelor din zona 'industrială întregului colectiv, din rîn- lui Şantierului nr. 2 împli­ ('*■ 'Flacăra)
mecanizarea agriculturii, di­ tiste în primele şapte luni măsuri privind pregătirea şi a municipiului reşedinţă de nirea deplină a acestei vo­ e- r Si
odată un
rectorii asociaţiilor econo­ ale acestui an şi măsurile desfăşurarea lucrărilor din judeţ, complexele avicole dul căruia se evidenţiază caţii ! Mireasa din
mice intercooperatiste şi şe­ ce trebuie luate în vederea campania agricolă de toam- de la Mintia, Şoimuş şi Le.ş- per nume ut meseriaşi precum torul); PET
fii de ferme din aceste u- realizării sarcinilor pe a- Nicolae Marcu, loăn Furdui, TRAIAN SONDOR păianjen se
rea); Mirea
Noiembrie);
la frontieră
Energia electrică sub imperativul utilizării rationale SPIRITUL GOSPODĂRESC — LUPENl : Ş
(Cultura
II
Blestemul p
(Urmare clin pag. 1) fiecărui om la locul său de putui acestui an, s-au eco­ siune Ia transportul meca­ FACTOR DE CONŞTIINŢĂ temui iubiri
muncă în vederea evitării nomisit peste 40 MWh, can­ nic (elevator). Pentru adu­ (Luceafărul)
N T e aflăm în situaţia cînd risipim, că din sistemul e-
carne. Făcînd fel de fel de funcţionării în gol a insta­ titate de energie necesară cerea materiilor prime ia asigurarea energiei electric© nergeiic naţional nu putem zonul alb
TRILA :
calcule am redus spaţiul de laţiilor. producerii a 3000 tone de buncăre se iroseau 70 kWh nu depinde numai de produ­ consuma fără raţiune. nioâ (Munci t
încălzire la o treime din In vecini, la o altă uni­ furaje (cît are nevoie „A- şi se transportau 7 tone în- cător, ci de fiecare dintre Ne îndreptăm spre statua­ NOASA; L
suprafaţă. Rezultatele au tate (adevărat, nu mare vicola“ pentru trei săptă- tr-o oră. Prin readaptările noi, devenind o componenta rea unui stil de existenţă în (Muncitoresc
indispensabilii a traiului nos­
care spiritul gospodăresc se
fost neaşteptat de bune. consumatoare de energie), mîni). respective numai 20 kWh tru cotidian. Pentru a o avea, manifestă ' ca un factor de Furtuni de
brie); BRAI
Acţiunea a fost finalizată Fabrica de producere a nu­ Dar, cea mai importantă „pun în mişcare“ 30 tone la o apăsare de buton, sîn- conştiinţă. Esenţială este a- jen se întoo
în 1978. De. alunei insă, treţurilor combinate Mintia, realizare în domeniul redu­ de materie. tem datori s-o drămuim în cum nu numai lecţia sau şie); ORAŞ3
minut.
Ne
fiecare
revine, prelegerea despre energetică,
n-am bătut pasul pe loc. energia electrică se află cerii consumurilor de ener­ ...Energie electrică sub deci, cetăţeneasca răspunde­ ci aplicarea practică, însuşi­ (Patria); Int
iele
(Flăcăi
Am trecut şi la dotarea in­ pusă sub acelaşi semn al u- gie rămine, pînă acum, cea semnul utilizării raţionale. re ca indiferent de vîrstă rea deprinderilor de a fi noi BAI: Sălbal
stalaţiei de ventilaţie ca tilizării raţionale. Chiar da­ legată de transportul mate­ Lîtilizare raţională născută sau de poziţie socială, de înşine conştiincioşii energe- cultură); IL
preocupările pe care ie avem, ticieni,
miorodispecerii
pro­
termostate. Pînă în prezent, că nu prea au multe tan­ riilor prime din magazie din considerente practice, să ne situăm pe postul eco­ priei locuinţe sau loc de pro­ (Popular):
cAlan : Bl
60 la sută din instalaţie genţe cu tehnica de vîrf, pînă la buncărele de doza­ în focul gîndirii colective, nomului, al celui care îşi dă ducţie. tului, blesti
funcţionează cu asemenea oamenii de aici au făcut ce re. A fost adaptată reţeaua foc înteţit de nevoia de e- bine seama că din avuţia seriile I-fli .
dispozitive. Ştiţi ce înseam­ au făcut şi au redus con­ de transport prin suprapre- ficienţă. naţională nu avem dreptul să PAUL VALER ră); Fratele
nă aceasta cînd vom avea sumul de energie. La 1 mar­ nic); SIMES
Nil — seriile
ioale termostatele montate? tie 1977 — cînd s-au pro­ 1LIA : Ala
Zece zile I Zece zile din- dus primele cantităţi de nu­ (Lumina); C
peye
tr-un* an cînd întreaga u- treţuri combinate — erau resc). marin
nitate va putea funcţiona necesari 22 kWh pentru o
numai cu energia economi­ tonă de concentrat. De a-
sită în acest mod. Explica­ tunci. şi pînă ia 14,75 kWh
bil. Nu mai lăsăm ventila­ drumul reducerii consumu­
toarele să funcţioneze nu­ lui de energie a trecut,
mai de dragul de a le ve­ după spusele inginerului
dea învîrtindu-se. Şi mai Marius Faur, pe la morile Timpul pi
folosim ceea ce a fost „in­ nr, 2, 3 şi 4, unde a fost ziua de 5 si
ventat“ în... epoca de pia- îmbunătăţit sistemul, de Vreme irumt
Iră. Ventilaţia naturală (pe transport pneumatic, şi pe încălzire, cu
senin. Vintu:
timp de vară). După cum au la extractoareie din buncă- Temperaturii
fost proiectate blocurile ha­ re. La buncăre, extractoare­ cuprinse inti
lele!, aceasta nu se putea ie au fost înlocuite ca un de, iar noai
12 grade. D
realiza. Totuşi am găsit şi sistem gravitaţional. Econo­ ceaţă.
aici soluţii. Ne-am îndrep­ mii de energie. Creşteri ale
pi
Timpul
tat atenţia asupra intensi­ productivităţii muncii. Pri­ zilele de c s
tăţii luminoase din hală. ma acţiune cu care a în­ 138(1 : Vreme
Lucrul era ca şi făcut, in cepui. economia şi chiar e- stabilă. Pe a
ioc de becuri de 100 de ficienţa a constituit-o în­ slab. Tompe
vdr £i cupri
waţi, becuri da 40 şi 60 de locuirea motoarelor electri­ 24 grade, iar
waţi. Chiar in condiţiile re­ ce supradimensionate cu 8 şi 12 gradi
ducerii intensităţii lumi­ -altoie corespunzătoare, ob- La munte,
noase necesarul de lumină ţinîndu-se un plus anual de neral instab.
prescris tehnologic se asi­ 5 MWh. Din Ir-o părle 5 mai mult ni
ploua slab.
gură în cantităţi suficiente. MWh. di.n'alta 3 MWh, din Linia fit- strunguri paralele din cadrul secţiei de prelucrări mecanice de la Fabrica de etîlpi hidraulici Vulcan. serviciu : O,
Să nuc adăugăm-' la aceas­ alta 7 MWh sau. altî-M spus Foto: STEFAN NEMHCSEK Ierni).
ta şi conştiinciozitatea sirop cu sirop, de ia înce-