Page 17 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 17
BiMtetott* 3n|,
SA4^ Cg IJSCIttt*
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ !
Vineri, preşedintele Re de vechimea şi provenienţa
Preşedintele Republicii publicii Elene, Constantin exponatelor, are cuvinte de
Elene, Constantin Karaman Karamaniis, a făcut o vizi admiraţie pentru talentul şi
iis', a primit, vineri după- tă la Muzeul satului şi de ingeniozitatea creatorilor
amiază, la Palatul din Piaţa artă populară, care reu populari români, apreciază
Victoriei, pe şefii misiuni
lor diplomatice şi pe repre neşte, într-o sinteză impre grija cu care sini păstrate
zentanţii unor organizaţii sionantă, construcţii ţără şi făcute cunoscute comorile
internaţionale acreditaţi în neşti, obiecte de artă popu tradiţionale aie poporului
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA ţara noastră. lară din toate zonele etno nostru.
Preşedintele Constantin grafice ale ţării. în încheierea vizitei, pre
SI A ICO N ŞUIULUI RD PULAR JUDEŢEAN Karnmanlis s-a întreţinut Preşedintele Constantin şedintele Republicii Elene
într-o atmosferă cordială cu
diplomaţii prezenţi. Karamaniis se interesează semnează în cartea de o-
noare a muzeului.
Anul XXXII, nu 7102 SIMBATĂ, 6 SEPTEMBRIE 1980 3 pagini — 30 bani
Astăzi, în jurul orei
9,45, posturile de radio
ii de bună calitate = sporuri şi televiziune vor trans
mite direct de la Aero
! ^ portul internaţional Rucu-
ceremonia
reşli-Otopeni,
de producţie eficientă tot mai ridicată plecării preşedintelui Re
publicii Elene, Constan
tin Karamaniis, care, la
Strădaniile siderurgiştilor în prezent am executat cuptorul nr. 8 — O.S.M. 2 invitaţia preşedintelui Re
hunedoreni de ridicare ne 60356 reparaţii, din care şi 16 poduri rulante. Ur publicii Socialiste Româ
contenită a eficienţei între 38647 sînt revizii. Trebuie mează, plnă la sfîrşitul a- nia, tovarăşul Nicolae
gii activităţi economice sînt să arăt, însă, că la acest ca nului, să intre în reparaţii Ceauşcscn, a efectuat o
cunoscute. Miile de tone de pitol nu totdeauna s-au fă furnalul nr. 5, maşinile 1 şi Teodor Bau se numără printre cei mai conştiincioşi si vizită oficială in ţara
metal date peste plan sînt cut întocmai lucrările pre 2 de la secţia do aglomera mai pricepuţi lucrători <iin cadrul I.P.I.O.C.F. Deva. noastră.
grăitoare în această privin văzute în plan. Aceasta a- re, cuptorul electric nr. 4,
ţă. La obţinerea frumoase tit din lipsa forţei de mun 12 poduri rulante...
lor rezultate, o contribuţie că, cit şi a pieselor de — Se vor respecta ter
importantă şi-o aduc însă schimb necesare. Spre e- menele de reparaţii capita LN ZIARUL DE AZI :
şi oamenii muncii din ca xemplu, in 1980, ar fi tre le stabilite? • Consiliul popular are
drul uzinei nr. 5, profilată buit aduse de la diferiţi — •Pentru toate repa iniţiativă, se manifestă
pe activitatea de reparaţii colaboratori piese de schimb raţiile, comenzile sînt activ in localitate o aminare !
siderurgice şi cuptoare in în valoare de peste 192 mi lansate, iar fabricarea pie • Condiţii ale eficienţei
dustriale. Deoarece, de bu lioane lei. Cu multe inter selor necesare se află in muncii politice: cunoaş
na întreţinere şi revizie a venţii am. reuşit să procu diferite stadii de execuţie. tere, organizare, impli « L Î d - i a u n c î i e t
utilajelor, a tuturor agre răm piese, de 43 milioane. Dacă nu intervin alte opriri care
gatelor, de calitatea repa Aceste minusuri, se răsfrîng accidentale care să reclame • Album de vacanţă în ziua de 2 septembrie
raţiilor mijlocii şi capitale direct asupra calităţii mun LiyiU BRAICA • Valea Jiului — actua a.c. am făcut un raid-an- sosesc două femei : Maria
depind, în ultimă instanţă cii noastre. lităţi clietă prin fermele legumi şi Jeanina Gorgos.
nivelul producţiei şi efi — Care este stadiul re (Coniinuofc în pag. o S-a} cole ale C.A.P. şi T.A.8. din — Numai dumneavoastră
cienţa întregii activităţi. paraţiilor capitale prevăzute Consiliul unic: agroindustrial lucraţi la cules — întrebăm
noi ?
Discuţia noastră cu tova pentru acest an ? Simeria. în acesl raid am „Apoi numai noi la ora
răşul Candin Marinescu, — Acestea sînt trecute fost însoţiţi de tovarăşul asta, că noi facem parte
şeful serviciului mecanic al pe primul plan al activită loan Bozdog, directorul din echipa permanentă. Cei
Uzinei nr. 5 din cadrul ţii noastre. Valoric, planul Complexului de legume şi din sal. din Sintandrei vin
C.S.H., s-a axat tocmai pe la reparaţii capitale, sau pe fructe Hunedoara, unitate cînd vor, de obicei după o-
această problemă vitală scurt R.K., este depăşit cu care preia şi valorifică le ra 10. Dar de multe ori nu
pentru buna funcţionare a 800 000 lei. Totuşi ne-au ră i$£; gumele şi fructele. Primul vin“.
combinatului. Deci, cum mas în C.S.H. 11 utilaje popas l-am făcut la ferma Aici nu a fost organizată
este organizată activitatea datorită nepregătiţii piese C.A.P. Şînlandrei. Aici. în o formaţie de lucru perma
de revizii şi reparaţii .şi în lor de schimb şi, 20 de u- jurul orei 7,3(I am găsit la nentă la grădină. Brigadie
ce constă ea ? lilaje la I.M. Aiud, din lip ® ianuarie—august 1980 • baraca din fermă pe Lina rele de cîmp — se zice —•
— Uzina noastră îşi des sa unor rulmenţi. La jumăta Demeter,. Rafila Dobrotă, E- trec în fiecare zi pe la
făşoară activitatea prin in- tea lunii august s-a anali lena Busuioc, Orbari Bela şi cooperatori şi îi întreabă
....mediul celor două secţii: zat stadiul realizării R.K., Vremea analizelor a trecut. Se impune paznicul loan Huieţ. La ora dacă vor să meargă la
reparaţii siderurgice şi cup prilej cu care s-au stabilit 8, încep să culeagă castra cules. Unii promit că
toare industriale. Aici, unele măsuri în vederea mobilizarea totală pentru îndeplinirea veţi, aşa cum le spusese, in merg, alţii refuză. Dar
executăm operaţii mixte, de îmbunătăţirii activităţii. Ast ziua anterioară, şefa fermei,
întreţinere şi reparaţii. Re fel, conducerea combinatu şi N. BADIU
paraţiile capitale şi o parte lui a dispus ca secţiile de inginera Ana-Maria Udres-
din cele mijlocii se execu producţie şă acorde priori cu. După 20 de minute mai (Continuare in pag. o 2-aî
tă centralizat, la fel pregă tate în execuţie pieselor Se părea că sporul pro metrilor proiectaţi la altele
tirea lor. Iar reparaţiile şi pentru asemenea scopuri, ducţiei obţinut de industria au făcut să se acumuleze
reviziile zilnice se fac cu intervenindu-se, totodată, judeţului în luna iulie a.c. restanţe la anumite produ
forţele existente în fiecare pentru asigurarea cărămizi va fi majorat în august, că se fizice — cocs,- utilaje de
secţie de producţie a com lor refractare utile repară alte unităţi economice se turnare, maşini metalurgi
binatului. rii furnalelor nr. 1 ; 4 ; 5 ; vor adăuga celor cu sarci ce, radiatoare (la I.V. Că
— Care este situaţia re 6; 9, a altor materialo ne nile de plan depăşite la pro lău), mobilier din lemn (la
paraţiilor po anul 1980, ra- cesare. între R.K. mai im ducţia fizică, sortimentală, I.P.L. Deva), prefabricate
portînb’-vă la planul pe portante terminate la timp uşurînd drumul scurt rămas din beton armat şi tuburi
care-1 aveţi ? sau cu mici întîrzieri se piuă la sfîrşitul anului pri de presiune (la I.M.C. Bîr-
— Avem de executat numără: cuptorul nr. 3 de vind îndeplinirea integrală cea); apoi pentru că apro
105804 reparaţii, din care 90 tone de la O.S.M. 1, a- a prevederilor de plan în vizionarea tehnico-materia-
67858 revizii tehnice. Plnă cesta cu unele modernizări, întrecerea socialistă. întă lă defectuoasă, carenţe de
reau această părere ritmu organizare a producţiei şi
rile bune de lucru din lu de disciplină a muncii au
na iulie în aproape toate sporit restanţele Ia ciment,
Simplu, minereşte marile întreprinderi ale ju ţesături de mătase, încăl
deţului. abnegaţia cu care ţăminte, tricotaje, confecţii,
se angajaseră majoritatea co fire de vîscoză, maşini şi
răspunsul a venit tot sim lectivelor muncitoreşti pen utilaje miniere, bere etc. în
Ni i-n recomandat ingi plu : „Am vrut să realizez tru înfăptuirea măsurilor a- Valea Jiului, doar întreprin
nerul Gheorghe Feicr, di şi eu ceva. Să simt că se doptate în adunările gene derile miniere Bărbăteni,
rectorul minei Lonca. Sim vede trecerea mea prin mi rale ale oamenilor muncii. Lupeni şi Paroşeni şi-au în
plu. Minereşte. „Ludovic nă. Brigada asia a mers Dar previziunea nu s-a îm deplinit sarcinile de plan
conduce brigada de 14 ani. slab. Eu sînt lînăr, simt că plinit. Mai întîi pentru că pe luna august la extracţia La ferma C.A.P. Hărău, legume sînt, ambalaje aşişde
De aproape un sfert de pol să fac ceva mai mult. neintrarea la timp în func de cărbune, sporul de pro- rea, numai culegători nu-s. La ora 15,00, nu mai era nici ţi
nerii« de om. Iată dar cum se respectă programul de lucru
veac. de tind lucrează în Vreau să ridic brigada la ţiune a unor obiective eco — zi lumină — in agricultură.
mină, a fost mereu în randamente mari“. nomice şi nealingerea para (Coniinuore în pag. a 2-a)
pulsul muncii, adică şi-a în Un maistru a urcat co-
ţeles rostul, nu şi-a dezmin borînd. Descifrăm — din
ţit meseria. Si fratele lui, colo de dalele economice colocvii de istorie şi progra constant tic îndeplinirea obli cinilor majore alo unităţilor
Carol Rcpaş, la fel. El este cc-i exprimă rostul — sem me artistice. gaţiilor cetăţeneşti, au livrat socialiste“.
a EXPOZIŢIE. Clubul sin
maistru miner. Cu o lună nificaţiile modului de gin- dicatelor din Simeria găz fondului centralizat al statu a DEZBATERE. Punctul ci
lui peste 150 tone carne şi
în urmă a preluat conduce dire în conceperea partici duieşte, în aceste zile, expo 00 hl lapte de oaie. In ace nematografie din Haţeg, in
colaborare cu I.P.I.L.F., a or
rea .unui abataj frontal cu pării la efortul comun pen ziţia de pictură in acuarelă laşi timp, contractările de ti ganizat, la sediul întreprinde
amator
susţinere individuală, din tru ridicarea randamentelor, . B „OMAGIU LUI CRI.ŞAN". aparţinlud artistului muncitor neret bovin sînt depăşite (126 rii o dezbatere pe tema „Igie
exemplare), iar la contrac
Streharshy,
luliu
sectorul IV. l’crsonal s-a o- pentru devenirea minei. Doi | Miine se deschide, în comu- ceferist, astăzi pensionar. în tări porcine planul a fost na muncii şi prevenirea ac
* na Riblţa, cea de-a IV-a edi-
cidentelor la locul de mun
ferit. A mers la şeful sec fraţi mineri, doi bărbaţi. — ţle a Festivalului culturii şi expoziţie cele 14 tablouri, realizat integral in urmă cu că“. Cei peste 500 de parti
torului şi i-a zis.- „Aş vrea Ludovic şi Carol Repaş — i educaţiei socialiste „Omagiu oglindind peisajul natural ai trei luni. cipanţi au vizionat patru
locurilor noastre dar şi teme
să preiau brigada“. , % lui Crlşan“. Organizat de istorice, se bucură de apre ÎS EXPUNERE. In faţa unui filme.
consiliul comunal de educa-
Simplu. Minereşte. Cînd merită aşezaţi în fruntea I ţie politică şi cultură soeia- cierea unanimă a vizitatorilor. mare număr de lucrători de D. CORPADE
l-am întrebat ce l-a deter colectivului minei, acolo , listă, festivalul va prilejui, B LIVRĂRI LA FONDUL la i.P.r.u.c. Deva a fost pre
minat să reniinfe la stalului unde însăşi viata îi aşează. , miine, expuneri privind sem- DF, STAT. In ţinutul pădu- zentată zilele trecute o do
de maistru miner şi să I nlfieaţiile răscoalei de Ia 1784, renilor, la Lunca Cernii, lo cumentată expunere pe tema
J urmind ca, timp de o săp-
„Apărarea avutului ' obştesc
cuitorii satelor aparţinătoare
preia conducerea abatajului, LUCIA LiCIU , tăraînă, să aibă loc dezbateri, ric comună, prcocupindu-xe — condiţie a îndeplinirii sar
<s\- 6 » mw • e tiooa a jrrm * , . „ «*»» «¿2?. „ t tmm*t jmm < / m/m t mmt * t mu * tun t <ws» n/rtmtmur