Page 19 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 19
• SlMBÄTÄ, 6 SEPTEMBRIE 1980
i
Condiţii ale eficienţei muncii politice: Sc:.;SO • RF
> DIN JUDEŢUL
cunoaştere, organizare, implicare , MEHEDINŢI
' \
vacanţă î ÿ Sub imperiul emoţiilor
nzele sus datorate pericolului in ca- '
9 • De Ia un minus de transformate din brigăzi de tale cu complexe mecaniza \ re fusese propriul său co- ^
şi dansuri
12 000 tone, la un plus de pregătire (cu 13 posturi zii- te — ne releva tovarăşul • „Contribuţia României Ia elaborarea strategiei interna ţ pil, dar şi cu sufletul de i
,45 — Trans- 25 000 tone. nice) în brigăzi de abataj loan Raczek, secretarul co ţionale pentru al treilea deceniu al Naţiunilor Unite pentru i părinte' luminat ele scuti- '
irectă : oere- (cu aproximativ 40 de pos mitetului de partid pe sec dezvoltare“ s-a intitulat masa rotundă organizată in această i meniul mulţumirii Petru ţ
lecării prc- • Trei complexe mecani săptămână de Casa de cultură din Petroşani la I.C.S.A.
Kepublicii zate „ au răsturnat“ gra- turi pe 24 ore) — şi, mai tor — am pregătit prima O La Petroşani, în zona pieţii agroalimentare, se allă in \ Popcscu din Drohcla 'Ir. I
nstautin Ka- iicul realizărilor, dar şi ales, schimbări în însăşi brigadă. Cum ? Am ales o finisare un nou bloc de locuinţe. Pentru locatarii care sc 1 Severiii ne scrie o seri- /
mentalitatea oamenilor. • mentalitatea minerilor, re brigadă bună, cea condusă vor muta aici, ca şi în alte blocuri din oraş, magazinul de l soare. O scrisoare in ca- j
¡iteca mobilă a pus recent în vînzarc noi garnituri de mobilă —
Organizaţia de partid — nunţarea la un mod de a de Matyas Laszlo, miner de bucătărie tip „Zira" şi „Iza“. camere combinate tip ..Mu * re ne cere să mulţumim, t
duca tiv centrul gravitaţional al muncii, cel clasic, şi adop destoinic, comunist de nă reşul", sufragerii „Nina" şi „Narcisa“, precum şi mobilă de i în numele dumnealui, per- !
Itural-artistic- preocupărilor colectivului • tarea unor noi metode de dejde, şi am completat-o cu hol tip „Şoim»ş“. I soHalului medical al Spi- 1
© La teatrul din Petroşani, in vederea deschiderii stagiu
’.C. Argeş — Cu notă maximă la cunoş lucru în subteran. S-ar pu cei mai buni mineri-comu- nii, au început repetiţiile la piesa de teatru „Tache, Ianke şi 1 talului din oraşul llrad ţ
Marc tinţe profesionale poţi rata tea afirma că noi, totuşi, nişti. Ei au introdus şi mon Cadîr" de Victor Ion Popa, iar Teatrul maghiar de stat Timi ţ medicului Viorel Băda, ca- (
i politică „examenul“ de brigadier. beneficiam de experienţa şoara a prezentat ieri un concert-spectacol eu melodii nemu 1 rc a intervenit prompt, ’
îri tat utilajul, tot ei au rămas ritoare.
Sectorul III de la mina celor de la sectorul IV. în- să-l exploateze. Pe parcursul • In vederea începerii noului an .şcolar, la Liceul indus
inarea' C011- Lupeni înregistra la jumă tr-adevăx, am preluat şi din introducerii celorlalte com trial din Vulcan va fl pus în funcţie un circuit închis tle te
xmsiliilor leviziune, care va ajuta intr-o' măsură mai mare elevii în în \
tatea anului trecut un mi plexe am avut grijă ca în
opcdia nus de 12 000 tone faţă de fiecare schimb, posturile suşirea noilor cunoştinţe. s
© La Aninoasa a luat fiinţă uii cineclub. Un alt eineelub
la baie" — plan la extracţia de cărbu cheie să fie ocupate de că (Studio 18 — Minfilm), al clubului cultural studenţesc Petro s.
de Neil Si ne. De ’ atunci şi pînă în Imperativul tre comunişti. Concomitent şani a terminat un documentar intitulat „Folosirea materiilor
le cântecului prezent colectivul a avut o perfecţionării continue cu întărirea numerică a or prime şi auxiliare in unităţile economice ale Văii Jiului şi i salvînd viaţa lui Marcel ^
un film de animaţie „Infarctul", care preia o idee mai
evoluţie continuu ascenden a vieţii interne ganizaţiei noastre, ne-am veche, intr-o transpunere nouă. I Daniel, aflat în tabără la ţ
tă. Recuperînd restanţele, de partid preocupat să cuprindem cit © Centrele de recoltare a fructelor de pădure, zmeurei şi ţ Vaţa de Jos. Ceea ce fa- l
minerii acestui sector au în mai mulţi membri de partid afinelor, din Valea Jiului sînt pregătite să primească zilnic ^ cern cu plăcere. '
cheiat anul cu un plus de în brigăzile direct produc cantităţi cit mai mari. Măsura a fost luată pentru a valorifica ţ UN FAPT DESTUL
cit mai bine roadele pădurii, în această perioadă optimă de
'■•50 tone, iar după opt luni experienţa lor. Numai că tive. Astfel, 85 la sută din recoltare. 1 DE OBIŞNUIT, \
din anul curent, cu cele aici primeau botezul subte numărul comuniştilor lu © Muzeul mineritului, în colaborare eu biblioteca munici j ASTĂZI... ||
25 000 tone extrase supli ranului primele complexe pală Petroşani, au organizat o expoziţie de carte social-poli-
tică sub genericul „Sub conducerea partidului spre noi victo
I: 6,00 Ha- mentar se situează în frun mecanizate româneşti. Tre crează în aceste formaţii. rii in construcţia socialistă". Expoziţia este deschisă pînă in i Am intitulat astfel rin- ţ
dimineţii; 7,00 tea întrecerii pentru cit mai Ei se află mereu în frunte, 20 septembrie a.c. în sala muzeului. 1 durile acestea, pentru că 1
8.00 Revista buia să le facem să funcţio ei dinamizează energiile tu
urierul melo- mult cărbune. Ce s-a în- neze în condiţiile concrete turor ortacilor. CONSTANTIN IOVĂNESCU \ fapte asemănătoare am )
ietin de ştiri; tîmplat la sectorul III, ce de zăcămînt ale sectorului l consemnat deseori în pa- j
radio la Să- La sectorul III există a- , ginile ziarului nostru. La l
letiti do ştiri; metamorfoze s-au produs în nostru, să învăţăm să le cum brigăzi puternice, bine
iterară radio; sînul colectivului, ce a fa mînuim, să le reparăm, in 1 postul de miliţie din Hă- }
jocuri popu- cilitat această vertiginoasă tr-un cuvînt, să dovedim închegate, în care majori rău s-a prezentat zilele >
letdn de ştiri; ascensiune ? valoarea acestor utilaje. Şi tatea componenţilor sînt po I trecute localnicul Ioan /
iltural; 11,25 licalificări, brigăzi ce-şi de
J" : Paul Mc — Fără îndoială că fac asta din mers, aducînd cit ) 7 rufaş, care a predat un J
Avanpremi e- torul hotărîtor îl constituie mai mult cărbune la supra păşesc ritmic sarcinile de i porlmoneu cu acte perso- |
12.00 Buletin introducerea, începînd din faţă. plan. Au fost, desigur, şi i riale şi o sumă mare dc l
Radiopublici- unele necazuri şi frămîntări, VĂ RĂSPUNDEM siliul popular al comunei 1 bani găsite în Deva. Ca
comoara fol- semestrul II, 1979, în aba Rezultatele pe care le-am Mărlineşti. Am vorbit cu
.1; 12,45 Muzi- tajele sectorului nostru a obţinut dovedesc în primul dar au fost învinse. LA ÎNTREBARE ^ şi în atîtea alte ca- ţ
ladă; 12,00 De celor trei complexe meca rînd valoarea utilajelor mi Deci, ce-a fost hotărîtor în secretarul Consiliului popu i zuri, păgubaşul — N.D. i
1,00 Meridian- ascensiunea colectivului în lar al oraşului Călan să vă I din Cerlej — a intrat re- }
lio jurnal; 16,15 nizate S.M.A. 2, complexe niere româneşti (sectorul Petru Boia — Stănija. In elibereze actul solicitat.
ies Last; 16,30 româneşti, fabricate la III este dotat în totalitate fruntea sectoarelor minei \ pede în posesia valorilor î
it cu minut ; I.U.M. Petroşani — ne spu cu complexe de producţie Lupeni ? Fără îndoială şi conformitate cu prevederile Ioan Stanciu — Ribiţa. l pierdute, aducînd mulţii- l
ţi şl muzică ; introducerea mecanizării, art. 8 din Legea 3/1977, pen Potrivit prevederilor Legii / miri alît cinstitului cela- i
ti cu eîntece : nea inginerul Alexandru autohtonă), temeinica orga tru a beneficia de pensie
tomânia ; 20,40 Blaj, şeful sectorului. Dacă nizare a muncii, puternica valoarea complexelor româ nr. 26/1967, drepturile de ) ţean din Hărău cit şi or- i
g; 21,00 Bu- înainte realizam o produc mobilizare a colectivului la neşti, dar in primul rînd pentru munca depusă şi li concediu de odihnă neefec ( gariclor dc stat care l-au ţ
; 22,00 Radio- ţie de 300 tone pe zi, du realizarea sarcinilor de activitatea organizaţiei de mită de vîrstă trebuie să a- tuat pînă la data pensionă ’ ajutat. ^
ron ornat dan- veţi o vechime minimă în rii se compensează în bani,
tletin de ştiri; pă introducerea complexe plan, adoptarea conştientă partid, a tuturor comunişti ^ „REORGANIZARE“ ^
de ştiri; 0,05— lor producţia zilnică a ajuns de către toţi a sarcinilor şi lor, capacitatea lor de a se muncă de cel puţin 30 ani. conform perioadei lucrate in
muzical noc- la 900—1000 tone, iar acum obligaţiilor ce le reveneau implica în miezul proble Cei 10 ani lucraţi în gru anul respectiv, cuprinsă în i S-a deschis noua secţie l
se ridică la peste 1100 to prin exploatarea noilor teh melor colectivului, de a re pa I de muncă vi se soco tre începutul anului şi data 1 de coafură din centrul o- }
ii e/zi. nologii, prin noua lor cali aprinde in inimile minerilor tesc ca atare, însă fără a pensionării. \ raşului Deva. „Foarte bi- j
Să nu se creadă cumva tate de mineri-tehnicieni. pasiunea şi răspunderea în se scădea din vîrstă nici Gh. Parasca — Hunedoa i ne“ — a spus o parte din ^
MA un an. Avînd lucraţi numai
că lucrurile au mers chiar Aici şi-a dovedit tăria or muncă, de a le inocula în ra. Condiţiile participării la I clientela feminină. Foarte i
aşa uşor.. Introducerea me ganizaţia de partid, capaci conştiinţă hotărîrea de a fi 20 de ani, puteţi solicita concurs în vederea ocupării ) rău — a spus cealaltă J
i cadru Ia ma- canizării In sectorul nostru tatea de a organiza, de a azi mai buni ca ieri, de a pensionarea la împlinirea funcţiei de maistru sînt pre i parte. De unde izvorăşte ^
)rumul- oaselor vîrstei de 62 ani.
ia (Grădina de presupunea schimbări esen se afla mereu în centrul da ţării cit mai mult căr văzute în Legea nr. 6/1977 , această nepotrivire dc pă- l
doara: Deta- ţiale pe plan organizatoric, preocupărilor colectivului. bune. Maria Şerb — Baru. Aşa privind rolul şi atribuţiile * reri ? Iată de unde. Con- l
tisiune specia- în structura şi componenţa — înainte de a trece la cum prevede art. 15 din sta maistrului în producţie. \ ducerea cooperativei cu ţ
Cine mă stri- MIRCEA LEPĂDATU tut, retragerea din coope
gistul); Sosea brigăzilor — care trebuiau exploatarea în abataje fron- Miron Giurgiu - Tîrnava \ « transferat“ cos-
îălăreţ (Arta) ; rativa de credit se poale de Criş. Fiind pensionai ™tiaencle de la coafura
ren (Construc- ® Angajament onorat. în proporţie de 86 la sută. din vacanţa mare a anului face numai după doi ani . \ de pe strada Lemn la 1
H
şi li-
*“ /
DŞANI : Omul 1980. de iâ înscriere, iar în ca pentru munca depusa „ ,„tî i / noua unitate dm centru. \
întoarce (Uni- Purtătorii cravatelor roşii cu ® în tabere. In aceste zi mita de virsta nu aveţi \ „ , , , . , , )
i din tren (7 tricolor din judelui Hune le s-au reîntors din taberele © Locuri fruntaşe. După zul că aţi beneficiat de îm ' ! Un întreg schimb de rnun- i
Deznodămînt doara au adăugat, în zilele de la munte şi de la mare cum s-a mai anunţai, repre prumut numai după doi ani ră în r A P P t că (22 de coafeze) nu au
(Repu’ " "V ; zentanţii pionierilor hunedo- de la achitarea ultimei rate i în unitate nici o cosme- \
oala curajului vacanţei mari, noi valori ac peste 1000 de pionieri din Floarea Kulici — Hune- ’ liciană. Coafura cu cel [
); Răzbuna- ţiunilor întreprinse pentru o- judeţ. 150 dintre ei şi-au pe reni au ocupat locul 111 pe a împrumutului. în caz de
roz (Mun- norarea angajamentului de trecut o parte din vacanţă pe ţară la etapa finală a con deces a unuia dintre soţi, doara. în perioada la care ) ma [ mare vad din oraş J
V U L C A N : muncă patriotică asumai cursului naţional „Cutezători partea socială a celui dece vă referiţi nu aţi avut caii- l funcţioneze cu secţie de \
ninlului, bles- dat se trece la partea so tatea de persoană încadrată , cosmetică... lipsă. Decît l
— seriile I-H pentru. anul ¡980. Ei au co spre viilor“. Desfăşurată în în muncă, deci nu benefi- * —„« —. >
LONEA : Bi- lectat şi trimis furnalelor hu- judelui Suceava, faza finală cială a celuilalt soţ, iar la 1 aşa „reorganizare ,
iinerul); ANI- nedorene 707100 kg materiale a conferit purtătorilor crava cerere se restituie unuia ciaţi de vechime în muncă \ bine...
:ania (Munci- dinlre urmaşi, pe baza îm utilă pentru pensie. J
■ANI : Furtuni feroase, depăşindu-şi cu peste telor roşii cu tricolor din ju
Noiembrie) ; 30 la sută angajamentul asu deţul nostru mai multe locuri puternicirii celorlalţi urmaşi,
1 păianjen se de vacantă fruntaşe. La cele 6 probe, date în faţa preşedintelui şi tru cauciucuri noi de *
teaua roşie) ; mat, iar la recoltarea plante a contabilului cooperativei,
auiraglul (Pa- lor medicinale şi-au dovedii, hunedorenii au ocupat două tractor, care cauciucuri se |
oglinzi para- de asemenea, hărnicia. Ea locuri 1 (la ciclocros şi sem după ce s-au reţinut even ştie, nu se găsesc în co- *
); GEOAGIU- nalizare cu fanioane), locul tualele datorii. Acestea sînt mert. Luat la întrebări, a fj
rul (Casa de este măsurata azi în 137030 malul Dunării, în noul oraş condiţiile în care vă puteţi
TEG : Zîzania kg plante medicinale dăruite Orşova, alţi 150 la Sălişlca III la artă plastică (Mihai spus vechea glumă cu J
RAZI: Perla : Iacob şi Florin Mareş), iar retrage din cooperativa de „le-am cumpărat de la un |
Hemul pămîn- sănătăţii oamenilor. Frumoa Sibiului, 80 la Ocniţa (Vîl- la concursul fulger din Parcul credit şi puteţi să obţineţi ® Aur şi argint. Elisa- cetăţean din Constanţa“. I
uil iubirii — se rezultate au înscris şi la cca), iar cei mai mulţi în ta par' .a socială a soţului de beta Radovan avea domi- Adică, vine el turistul din J
laşa de cultu- colectarea sticlelor şi borca dendrologic din Gura Humo
r : Moarte pe berele din judeţele Argeş, rului, pioniera Anca Hrisov, cedat. •ciliul stabil în Timişoara, Constanta cărînd ditamai I
[-11 (Mureşul); nelor, şi la valorificarea ma Covasna şi Caraş-Sevcrin. din Hunedoara, a ocupat lo Alexandru I. Lăscoi. Re dar negoţul ilicit îl prac- patru cauciucuri de trac-
lă în deltă culaturii. Pînă în prezent, Alte sute de pionieri şi-au cul I. Locul II la această gistrul de naşteri din anu) tica în Deva. La un recent tor numai ca să facă o a-
angajamentul de muncă pa luat startul spre mare — la probă a revenit unui repre 1940, pentru cei din satul „inventar“ al fondului de facere tocmai la Ghelari I
EESgSSSa^a triotică asumat pentru între Năvodari —, tabăra care va zentant al Şcolii generale nr. Grid, se găseşte la primă marfă aflat în posesia E.R., în concluzie : nu te ocupa
im gul an 1980 a fost realizat găzdui ultima serie de şcolari 6 Pelrila. ria din Călan, şi nu la Con- miliţia a descoperit bijute- de cauciuciiri dacă n-ai
rüde circa 150 grame aur, fantezie.
Pe adresa Comitetului refuzat să te servească cinci lănţişoare de argint, ® Chiar dacă restauran-
tragerii din 5
80 : municipal Deva al P.C.R. Curajul de a semna fiindcă era ora închiderii, porţelan de import, arti- tul devean „Astoria“ nu
. 45, 20, 4, 63, sosesc zilnic scrisori în ca atunci să te transformi în cole cosmetice şi de con- are încă vechime în pro-
re cetăţenii sesizează anu detectiv, să-i urmăreşti toa fecţii. Negoţul a ţinut cam ducţie, are însă un renu-
mite stări de lucruri, atitu întîmplă ca cel ce scrie să ministratorul unei asociaţii te drumurile şi toate miş un an fără să fie desco- me: cine bea aici un pă-
a : 43, 38, 26 ameninţe: „Dacă lucrurile de locatari este certat cu
51, 67. dini, abateri de la etică şi cările, să-l împroşti cu no perit, deoarece în acest hărel, devine puternic şi
echitate ş.a. Scrisorile con nu se vor rezolva pe plan disciplina şi nu se ocupă roi printr-o curajoasă... a- sector se lucrează pe tă viteaz. Recent, un fante
de cîştiguri : local, voi merge pînă la de rezolvarea problemelor
stituie obiectul unor atente nonimă ? cute. Cine au fost cumpă de Mintia, Nistor Gelu
investigaţii .din partea or Bucureşti“. sesizate de locatari, că une Desigur, unele anonime se rătorii ? O să apară ei ca Mircea, proaspăt absol
ganului şi a activiştilor de Care ar fi motivele ce-i le consilii ale oamenilor dovedesc a fi întemeiate. martori la proces... vent de penitenciar, a
partid. La o mare parte din determină pe unii cetăţeni muncii procedează nejust la Verificările întreprinse în Cu aur şi argint a um ieşit din loca] şi a sărit
scrisori sînt chemate pen să recurgă la anonimat ? repartizarea apartamentelor. urma primirii lor au scos la blat şi Căidărar Valeriu cu pumnii la un trecător
tru soluţionare (cînd situa Teama de urmări, teama de Şi asemenea iexemple s-ar iveală situaţii în care se din Petroşani. în afara Paşnic. Tot recent, Romu-
babil pentru 6 răzbunare a celui recla mai putea da.
80 : Vremea se ţia o reclamă) conducerile impunea luarea unor mă faptului că a fost prins lus Cîmpeanu (maistru_ la
ioasă şi conti- diferitelor întreprinderi şi mat ? Se mai întîmplă ca în urma verificărilor ca vînzînd la preţ de speculă LR.E. Deva !) a necesitat
eălzească. Ce- instituţii. Pentru operativi după lecturarea unei scri re au solicitat mult timp suri urgente pentru redre 25 grame de aur, a tra- doi lucrători de miliţie şi
i mult senin, tate, pentru limpezirea lu sori, să rămîi cu un gust activiştilor noştri s-a con sarea lucrurilor. Rezolvarea
al
fia în genera] lor ar fi fost însă mult mai ficat şi 200 grame argint , memb ri gărzilor pa-
triAiir'Q cnro a ti iirmnili.
. . _
iturile minime crurilor se impune însă, să amar. Se simte dincolo de statat că nimic din ce au industrial sustras de la triotice spre a fi imobili
îse între 7 şi fim ajutaţi şi de cei care scrisul prefăcut, minciuna, scris anonimii nu corespun rapidă dacă scrisorile erau zat.
cele maxime semnate. Facem apel la toţi I.M. Dîlja de către elec Pentru orice eventuali-
grade. Dimi- solicită sprijinul. Este vorba intenţia de inducere în e- dea adevărului. Alţii ţintesc cei care se adresează orga tricianul Resiga Nicolae.
:eaţă. de curajul de a semna scri roare, . răfuiala personală. spre anumite persoane din _ _. . tate, amintim personalului
8 septembrie soarea trimisă, de a da nu alte domenii: sănătate, în- nului de partid să âîSă cu © Lipsa de fantezie, restaurantului că legea in-
. se menţine mele şi adresa exactă. So Este cazul scrisorilor a- rajul opiniei, curajul sem Asta se referă la Rus Au- terzice vînzarea băuturilor
er variabil, cu nonime trimise comite văţamînt ş.a. Dacă fiul tău gustm dm Ghelari. Dum- alcoolice persoanelor afla-
nporare spre sesc încă unele anonime, tului municipal de partid a primit, să zicem, o notă năturii, asigurîndu-1 la rîn-
[ re de ebrietate.
valului, cînd prin care autorul sau auto dul nostru de profunda te nealui a fost surprins în t î n s a
e
ia, rii reclamă anumite lucruri. ce reclamau faptul că de 4, pentru neştiinţă (a- meinicie a cercetării. Simeria tocmai pe cînd se Apa minerală şi siropul
treme frumoa- masa de la cantina restau vem convingerea că pe
: încălzire. Cer Uneori acuzaţiile sînt deo pregătea să expedieze de coacăze nu sînt intei-
•os. Vînt slab, sebit de grave, iar în locul rant de pe strada Lenin nr. drept), atunci profesorul VICTOR CIZAR prin mesageria C.F.R. pa- zise.
in nord-est şi 2 nu ar fi corespunzătoare trebuie să fie obiectul unei activist
ilog de servi- numelui apare „un grup de Rubrică realizată cu sprijinul
•asgyak) locuitori“, „un cetăţean“, din punct de vedere al. gra scrisori calomnioase ? Sau, al Comitetului municipal Inspectoratului iudetean de interne
„un binevoitor“ ? Se mai majului şi calităţii, că ad dacă vînzătorul cutare a de partid Deva