Page 2 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 2
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
F U R A J E L E Consiliul popular are Iniţiativă.
© recoltate ©transportate ©depozitate se manifestă activ în. localitate
10,(10 Ora
eît mai operativ ! HUNEDOARA : zile muncă pe-şaniierele de tele Pojoga şi Sălciva o 11.00 „Ta Fiii
O EXPERIENŢĂ BUNA locuinţe, participat Ta adunarea „Tri 16,03 Ecr.
„To
buna democraţiei“, organi
® O experienţă bună a
© în toate unităţile treîmie să se manifeste un — Rîu Alb, Nucşoara, Să- CARE ÎŞI ARATĂ acumulat consiliul popular zată de Secţia propagandă Epi
înalt simţ gospodăresc © Slă la îndemâna tuturor să laşu de Sus şi Sălaşu de ROADELE *.şi în acţiunile de muncă a Comitetului judeţean de 16,55 Aln
17.15 G it
sporească baza furajeră prin valorificarea tuturor sur Jos —- în afară de paie, în voluntar-patriotică, unde a partid. Comitetul comunal 17.25 Clu
selor de nutreţuri © Aceasta este în interesul tuturor O depozitele de furaje nu s-au ® Sarcina prioritară a realizat pînă la 23 August 18.25 ItCY
tv.
O importantă sursă de furaje — cositul miriştei, al dus decit puţine fînuri. Ma I.C.S.H. — unitate ce rea un volum de lucrări cu de partid Zam şî Consiliu! 18,50 1001
ierburilor de pe culturile de cartofi, slrîngerea cole- joritatea se află în cîmp. La lizează între altele, în Hu peste 500 000 iei faţă de popular comunal; 19.00 Tel«
telor de sfeclă şi însilozarea lor • Transportul linu .Sălaşu de Jos, unde căpiţe nedoara," şi construcţiile de plan. Deputaţi ca tovarăşii Cu acest prilej, cetăţenii 19,30 Dos
rilor trebuie intensificai în loale unităţile agricole so le de fin stau aplecate în- locuinţe — este realizarea Artur Drago, Viorel Doda. celor două sate au aflat răs J9,55 Fes
t-ări
cialiste. tr-o rină, de parcă ar vrea la termen a obiectivelor de Gheorghe Şincu, cetăţeni 20.15 Tea
s-o ia singure la vale spre pe platforma Călan. Firesc, cu iniţiativă ca Ştefan Stai- punsuri la numeroase între <lin
depozitul de furaje, sînt a- aici au fost concentrate for bări cu privire la activita Gh<
In unităţile agricole so Ioan Resedea, Ioan Vulc, dunate numai paiele. Aici, ţe mari ale întreprinderii, cu — în micro 6 nord, sau mic
cialiste din cadrul Consiliu-- Nicolae Coroescu, coopera ca şi la Ohaba de sub în această situaţie, pentru Alexandru Stoenescu — în tea din agricultură, trans 21,40 .Art
tre
lui unic agroindustrial Ha tori, şi alţii care lucrau la a nu periclita realizarea pla cartierul O.M. sînt de un porturi, de pensii, legislaţie, 22.00 Coi)
ţeg, dacă în ce priveşte ac transport de fin şi la făcu Piatră, Băieşti, Ciopeia şi nului de locuinţe, consiliul mare sprijin consiliului poştă, dezvoltarea economi- Con
ţiunea de recoltare a fura tul clăilor. Era trecut de Pui, şirele de paie au fost popular municipal a luat popular. co-socială a comunei, de 22,20 Teii
jelor situaţia este bună în ora 17,00 şi oamenii lucrau făcute de mîntuială. Au în • In preocupările din
marea majoritate a C.A.P,. de zor. In depoz.ite se gă ceput să se dărîme. Ploaia măsura sprijinirii construc toamna acestui an stau : politică inlernă şi interna
(in "multe din ele închein- seau aşezate în clăi şi în pătrunde în ele în voie. torului cu forţă de muncă, plantarea a circa 4 km gard ţională.
du-se cositul fîneţelor na şire aproape 500 tone fî Nu se vede mina de gos în special calificată. Pînă viu, a 2 500 de arbori şi a întreaga acţiune, ia care,
turale, iar coasa a Il-a la nuri şi 300 tone paie, iar podar. In alte unităţi şire acum, în lunile mai—august peste 4 000 trandafiri. „Plă- alături de activişti de la ni BUCUI
trifoliene- şi lolium este pe sub formă de siloz 600 to le au fost acoperite cu folii cîte patru zidari şi trei zu minut“ de clorofilă al Hu
terminate), transportul şi ne. Alţi cooperatori lucrau de polietilenă. De ce nu se gravi din unităţi subordo nedoarei se fortifică tot mai vel de judeţ, au participai IfcUDvViu
preijf ;
depozitarea lor este depar la coasa a Il-a la lolium, la procedează şi aici la fel ? nate consiliului popular au bine. numeroşi deputaţi comunali, iliilor; 9,
te de a satisface. Dimpotri cositul miriştei şi a otăvii. Depozitarea trebuie făcută completat, în peste 3 000 Ing. NICOLAE GROZA s-a bucurat de un deosebii 9,03 RăS|
vă situaţia este îngrijoră Pe cîmp se mai găsesc mai cu grijă, nu de mîntuială, ore de muncă, un gol în şeful secţiei gospodărie interes din partea locuito lor; 10,0
10.05 Tu
toare. Aceasta rezultă atît mult de 200 tone de furaje, pentru buna păstrare şi con posibilităţile constructoru a Consiliului popular zică uşc
1
din datele prezentate de to servare a furajelor pînă la lui. In afară de aceasta, zil municipal Hunedoara rilor, care şi-au manifestat 11.00 Bu
varăşii Ioan Dumitru, pre darea lor în consum. Con nic 10—15 oameni din ca dorinţa de a mai fi organi Avanprc
şedinte, şi Ioan Medrea, cluzia care se impune, în drul personalului TESA au Z A M : „TRIBUNA zate astfel de acţiuni, fapl 12.00 BU
Din c>
prim-vicepreşedinte al con In Consiliul unic urma raidului-anchetă în asigurat pe şantierele de DEMOCRAŢIEI" — ce va sta în preocupările nostru;
siliului, cît şi din constată treprins, este că trebuie in locuinţe şi edilitare o par REUŞITA PE CARE conduce
rile făcute, în timpul rai agroindustrial Ha'ţeg tensificate eforturile la re te din muncile necalificate. CETĂŢENII Comitetului de partid îşi a cîntece;
15.00 Cir
dului nostru la C.A.P., în coltat, transportat şi depo Sprijinul va fi intensificat Consiliului 'popular comunal. Radio jiu
cîmp şi la depozitele de fu zitat. Timpul este înaintai pe baza experienţei de pînă O DORESC nate «c<
raje. La fineţe naturale nu şi nu mai îngăduie nici o acum, astfel incit un total REEDITATA ALEXANDRU BOŞCA puri le î
tlons;
s-a transportat nici 50 la cantitate care trebuie să a- de 46 muncitori zidari, zu secretar adjunct lui: 17,0 1
sută din ce s-a recoltat, iar jungă cît mai repede în amînare. gravi, dulgheri, instalatori Miercuri, 27 august 1980 al Comitetului comunal 17.05 Ra
lor; 17,!
finul de trifoi de la prima depozite. O activitate inten N. BADSU să presteze cîte o lună de un public numeros din sa- de partid Zam ale muz
coasă este şi acum pe cîmp să am întîlnit la Sîntămă rii; 20,0
în majoritatea cooperative lui Feli
ria-Orlea. Aici se transpor Români;
lor. Aşa se face că acum ta fin cu 2 camioane, o re-i con tem p
câmpul, cît vezi cu ochii, morcă şi mai multe atelaje. lin harnic gospodar obştesc ria pă
este plin de căpiţe cu fin. Primarul comunei — Teofil 21.00 Bu
Deşi înfăţişarea nu-1 tră
cultural, introducerea ilumi
Paiele, deşi secerişul s-a Deheleanu — ţinea să re dează, Ioan Handăr, din sa natului public, un drum de Cadenţe
intr-o <
terminat de mult, mai sînt marce că activitatea este tul Pane, comuna Dobra, a acces între satele Pane şi stop ini
de adunat de pe mai mult bine organizată şi oamenii împlinit 60 de ani. .După 33 Pane Sălişte, deschiderea tra
de 300 ha. Avem anul aces muncesc cu hărnicie pen de ani preş Uiţi în diferite seului de autobuze cu cap
munci de răspundere în zo
de linie in satul Pane sini
ta o bogăţie de furaje. Tre tru a aduna şi pune Ia păs na lliei (ca activist de partid, clteva dintre împlinirile la
buie să strîngem şi să de trare toate nutreţurile. şef de unitate comercială, care inimosul deputat şi-a a-
de
preşedinte
cooperativă dus contribuţia. Desigur, nu
pozităm totul. Să nu irosim Toate paiele — mai mult de de consum), se va retrage lipsesc preocupările in per
nimic. Este foarte bine că 200 tone — sînt depozitate «lin activitate: Nu Insă şi din spectivă : <lcschiderc;i drumu
în majoritatea unităţilor — in şire, iar în clăi cârca 200 fluxul unor preocupări în lui forestier Pane-Groliot din
cum sînt do exemplu cele tone de fînuri şi mai sînt beneficiul sătenilor, preocu pădurea Dobra, decolmatarea
pări care l-au călăuzit toată pe o porţiune .de G km a
din Şerel, Pui, Nucşoara de transportat încă pe a- viaţa. Din contră, acum va pîriului Pane, care in perioa
Sînpetru, Livadia, Sîntămă- tîtea. Şi aici. această lucra avea mai mult timp să se o- dele cu limp ploios inundă
cupe de problemele obştei, gospodăriile cetăţenilor şi o-
ria-Orlea, Unirea, Haţeg, re trebuie urgentată. în de pentru că, trebuie să preci goarele C.A.P. Koşcani.
Silvaş — se coseşte miriş pozitele C.A.P. Unirea sînt zăm, din 1967 încoace Ioan Ioan Handăr este an de
tea şi se obţine în acest fel adunate 100 tone lin şi 200 Handăr a fost ales, consecu an şi un activ contractant cu
un surplus de nutreţ de bu tone paie. „Mai avem de tiv in fiecare legislatură, de statul. în acest au a predai
Consiliul
în
popular
putat
nă calitate. Bun este şi adunat paiele de pe 71 ha comunal Dobra, circumscrip 1 porc, 2 viţei, 3000 litri de
lapte, precum si alte produ
faptul că s-a trecut şi la re şi. folosind 2 autocamioane, ţia electorală nr. 18. se agroaiimentare. Exemplul
Bilanţul realizărilor gospo
coltarea otăvii. 2 remorci, 6 atelaje şi circa dăreşti de folos obştesc în său este urmat de tot mai
mulţi cetăţeni din Pane cil
Sînt unităţi în care se 40 :le oameni, vom termi această circumscripţie e bo şi din celelalte sate aparţi
manifestă o mare grijă pen na depozitarea lor — sub U.F.E.T. Orăştie, sectorul utilaj tehnologic. Strungarul An gat : un magazin sătesc cu nătoare comunei Dobra
bufet construit cu contribu
tru ca furajele recoltate să linia Cornel Lăpugean, vi tonie Olar este un meseriaş care execută lucrări de înaltă ca ţia cetăţenilor, un cămin (ION COŢOI, corespondent).
lificare.
fie mai repede transportate cepreşedintele biroului exe Foto : VIRGIL ONOIU
şi depoziţiile în bune con cutiv al consiliului popular.
diţii. 'între acestea se nu La nivelul consiliului
mără C.A.P. Silvaş, Haţeg, unic mai sini de recoltat
Sînpetru, Sîntămăria-Orlea aproape 1 200 ha fineţe na Huma; cu programe de măsuri
şi Unirea. La Silvaş, de turale. Cu restante mai mari
exemplu s-au depozitat 520 se înscriu C.A.P. Livadia, nu pot fi înfăptuite sarcinile de pian
tone paie, 360 tone fînuri unde mai sînt de recoltat
şi s-au făcut 1000 tone de circa 700 ha şi C.A.P. Pui
siloz. „Noi — ne spunea cu 200 ha. La Livadia, dacă (Urmare din pag. 1) remediate. Or, toate aces
Gheorghe Prip, preşedintele paiele sînt depozitate toate tea trebuie să le plătească
- cooperativei — folosim Ia (140 tone), fin nu este mai derea de tricotaje din Pe cineva. Faptul că muncitoa * Entuziasta angajare a colectivelor ele muncă hunedore-
rele nu sînt suficient lămu
transport 4 autocamioane mult de 90 tone. Situaţia la troşani. rite, îndrumate, coordopate, ne pentru încheierea cu succes a actualului cincinal este de
monstrată şi de faptul că, de la începutul anului sl pînă în
2 remorci şi 8 atelaje. Mai Pui este ceva mai bună în Există, bineînţeles, şi le determină să se conside prezent, pe ansamblul municipiului s-au livrat suplimentar la
sînt de dus furajele de pe comparaţie cu Livadia. Aici cauze interne, care, alătu re neîndreptăţite şi aleg export produse în valoare de peste 36 milioane lei valută
36 ha. Nu lăsăm nimic pe se află în depozite toate rate celor externe, fac ca calea plecării din unitate, Ponderea acestor realizări o deţin siderurgiştii, care au înde
plinit încă de pe acum prevederile cincinalului la acest indi
cimp“. La Sînpetru, unde paiele (350 tone) şi 300 to nivelul realizărilor să se invocînd tot felul de moti cator esenţial al activităţii de producţie.
i-am găsit Ia datorie pe Pe ne de fînuri. Dar începînd situeze sub cel dorit. Fluc ve, numai pe cel real nu. * Pe baza schiţei de sistematizare a centrului civic al Rezult:
tuaţia, de-exemplu, este des
tru Gheorghiţă, preşedinte. de la Băieşti şi trecînd prin tul de mare, afectînd pro O altă problemă aflată cu Hunedoarei, municipalitatea a finalizat în bună măsură căile din 30—:
Ovidiu Migea, inginer şei, Ruşor, Galaţi, Ponor, pînă prilejul anchetei, nerezolva de acces spre noile ansambluri de locuinţe din spatele com Steaua -
Ionel Munteanu. şeful fer spre Livadia tot câmpul este ductivitatea muncii. Am de tă încă, este aceea a per plexului turistic „Rusca". Ca urmare, circulaţia rutieră pc Bu Dinamo
levardul Dacia — in spaţiul cuprins între acest complex şi
dus aceasta din compararea
F.C. Bai
mei zootehnice. Angeîa Ză- plin de căpiţe cu fin. La rezultatelor pe două luni. sonalităţii juridice. între sediu] poştei — a fost deviată pe partea stingă a sensului de Chimi
qreanu, tehnician veterinar, Şerel şi Rîu Bărbat situaţia In luna mai, lună cu fluc prinderea (deşi are această intrare in oraş, ceea ce a permis atacarea lucrărilor de ame „U“ Cit
najare a sensului giratoriu din acest punct, care va da un
Univ.
Mirurr Aîe'xe şi Viorol Pă- este aceeaşi. Iar în C.A.P. tuaţie mai mică, productivi titulatură) nu are persona plus de siguranţă şi fluiditate circulaţiei pe această arteră vi F.C.M. (
trui, şoferi, Nicolae Bora, din comuna Sălaşu de Sus tatea muncii, calculată la litate juridică. De aici o se tală a municipiului. S.C. ]
producţia netă, a fost rea rie de neajunsuri, care îşi * Pornindu-se de la imperativul creşterii eficienţei econo Poli. laţ
A.S.A. 4
lizat? în proporţie de 151 pun amprenta asupra orga mice, a activităţii Ce producţie, la fabrica de încălţăminte a F.C. .
la sută, iar în iulie — de nizării producţiei şi a mun fost organizată o dezbatere la concret pe téma: „Dotarea F.C. COI
Duminică pe ogoars — zi rodnică numai 90,7 la sută. De la e- cii, asupra contractelor ca tehnică şi modul de utilizare a ei“, Ia care au participat lu Poli. Ti!
crători cu înaltă calificare, şefi de brigăzi, maiştri şi tehni
F.C.M
conomisla Sanda Linder, re nu se încheie direct de cieni din cadrul fabricii. Ceahlău]
Ziua de duminică a fost 506 tone fînuri, 647 tone din compartimentul planifi către întreprindere, ci prin ★ Casa municipală de cultură găzduieşte mîine, la orele C.S. Tir
Rapid
folosită intens la „executarea paie şi însilozarea a 510 to care, am aflat că fluctua centrală, şi alte asemenea 19,30, spectacolul muzical „Melodii nemuritoare“, prezentat de C.F.R. <
lucrărilor agricole de sezon. ne nutreţ. Au fost efectuate ţia mare din ultimul timp impedimente. Considerăm că Teatrul maghiar de stat din Timişoara, aflat în turneu pe C.F.R. T
F.C.M
rezolvarea acestei probleme
meleaguri hunedorene.
Munca depusă, hărnicia me araturi pe 255 ha, s-au pre s-ar datora unor sume de trebuie urgentată, şi atunci Fond
bani pe care anumite mun
★ In cadrul acţiunii permanente de popularizare a ştiin
canizatorilor şi a coopera gătit pentru semănat 131 ha, citoare sînt obligate să le alta ar fi situaţia, la între ţei şi legilor ţării, jurişti şi medici hunedoreni au susţinut o lei.
torilor s-au concretizat în au fost transportate 350 to plătească. Acestea repre prinderea de tricotaje Pe dezbatere la întreprinderea de tricotaje pe tema „Urmării*
balotaren paielor de pe 181 ne gunoi de grajd şi s-au zintă, de fapt, imputaţii troşani. nefaste asupra sănătăţii femeUor ale avortului delictual“, în Bl
care au participat numeroase lucrătoare clin cadrul întreprin
în colectivul de aici stă
ho şi eliberarea a 192 ha, fertilizat cu îngrăşăminte pentru depăşirea consumu ruie un optimism robust în derii.
Grădina zoologică din pădurea de pe dealul Chizidului
transportul şi depozitarea a chimice şi naturale 139 ha. rilor şi risipă de materiale realizarea sarcinilor de şi-a îmbogăţit în ultima vreme pensiunea eu noi specii de Timpu
din neglijenţă. Ceea ce în
seamnă că aici nu s-a în plan pe anul în curs. Mă animale şi păsări din diverse zone ale ţării şi de pe alte con ziua de
mea se
ţeles în întregime sarcina surile stabilite pot conduce tinente. In rindul achiziţiilor din aceste zile se numără, prin generai
tre altele, numeroase păsări, un maiestuos leu şi o familie
variabil,
 începui recoltarea cartofilor fiecărui muncitor de a gos la rezultate mai bune, însă de vulpi din Camerun. "dea ploi
podări cît mai bine zestrea
nu sînt suficiente pentru
caracter
întreprinderii. Nesuprave- realizarea integrală a sarci * Ieri, la clubul „Siderurgistul" au fost deschise cercurile va sufla
In mai multe unităţi a- sîngeo.rgiu, Brad şi Mestea nilor de plan, mai ales că lehnico-aplicative dc croitorie şi stenodactilografie. In prezent sificări
gherea unei maşini, func
gricoie socialiste din jude căn. La C.A.P. Şoimuş, în ţionarea în gol duc Ia ru pentru anul viitor sînt pre se fac ultimele pregătiri pentru inaugurarea cursurilor de km/oră
lui nostru a începiit recol primele două zile, s-a strîns perea acelor de la maşini văzute şi importante sarcini limbi străine — rusă, engleză, franceză şi germană — care peratura
prinsă î
vor fi frecventate în acest an de circa 200 hunedoreni.
tarea cartofilor de toamnă. recolta de pe 6 ha. mal în număr mare. Uneori a- la export. Factorii în drept iar cea
Intre acestea se află C.A.P mult de 60 tone, la briga par deso defecţiuni la pro trebuie să intervină decis, SABIN IONESCU 21 grad!
ceaţă.
Şoimuş, Dobra, Batiz, Strei- da din satul Balata. duse, care nu mai pot fi cît mai repede cu putinţă.
