Page 21 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 21
í&iim IKL Slàec ih -
încheierea vizitei în fara noastră
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ !
a preşedintelui Republicii Elene,
Constantin Karamanlis
Sîmbătă, 6 septembrie, s-a şi popoarele noastre, Ia cau cunoaştere reciprocă, pen
încheiat vizita oficială în za păcii, securităţii, destin tru promovarea idealurilor
treprinsă în ţara noastră, la derii şi cooperării in Bal de pace, progres şi bună
invitaţia preşedintelui Re cani, în Europa şi în întrea stare ale tuturor popoarelor.
ga- lume. Convorbirile avu
Româ
Socialiste
publicii
mu Ceauşescu, de către pre Ceauşescu cu preşedintele pe • aeroportul- Otopeni, îm
Ceremonia plecării înal
te de preşedintele Nicolae
nia, t o v a r ă ş u l Nicolae
tului oaspeţe s-a desfăşurat
şedintele Republicii Elene,
podobit sărbătoreşte.
Constantin Karamanlis, în
Constantin Karamanlis.
ţelegerile convenite vor sti
Mii de bucurcşteni aflaţi
mula şi mai mult dezvolta
aici au înlîmpinat cu înde
preşedintelui
Ka-
Vizita
ramanlîs în România a con
doi
preşedinţi,
cxiirimîn-
ne pe plan politic, econo
stituit un nou moment re
du-ţ!'i satisfacţia penir-ti re
mic, tehnico-ştiinţific, pre
marcabil în bogata cronică rea conlucrării româno-ele lungi ovaţii sosirea celor
a bunelor relaţii tradiţio cum şi în domeniul vieţii zultatele fructuoase ale con
nale româno-elene, repre- internaţionale, relevînd, o vorbirilor dintre cei doi şefi
zentînd o contribuţie de sea dată în plus, însemnătatea de stat, aclamînd pentru
Şl flt CONSItlULUI POPIILflB JUDEŢEAN mă la dezvoltarea prieteniei deosebită a contactelor la (Continuare in pag. a 4-a)
şi colaborării dintre ţările
nivel înalt pentru mai buna
Consfătuirile cadrelor didactice
Anui XXXII, nr. 7103 DUMINICĂ, 7 SEPTEMBRIE 1930 4 pagini — 30 bani
Calitatea şi eficienta învăţămîntului-
Nc apropiem dc un e- în miezul dezbaterilor
venimenl cu semnificaţii
majore în viata tării —
ieri, la" Deva, Hunedoara,
cel de al ll-lca Congres al Petroşani, Lupeni, Orăştie, sfăluirilor au participat au fost îndeplinite sarcinile
membri ai Biroului Comite
stabilite de Congresul e-
consiliilor populare, sfat
Timpul trece, suprem al reprezentanţilor Haţeg şi Brad — s-au des tului judeţean de partid, şi ducaţiei şi învăţămintutu
obştii, moment la care a făşurat lucrările consfătuiri ai Comitetului executiv al pentru ridicarea calităţi
activităţii instructiv-educa
Consiliului
popular
jude
restanţele rămîn. privi în urmă ca şi a lor cadrelor, didactice din u- ţean, educatori, învăţători, tive, precum şi direcţiile
privi înainte, înseamnă
nităţile de învăţămînt hu-
motiv de îndreptăţită mîn- nedorene. Desfăşurate în profesori, maiştri-inslructori, principale de acţiune pen
Pînâ cînd ? dric. Nu este localitate pe plen şi pe secţiuni, lucrări reprezentanţi ai Ministeru tru sporirea eficienţei în
harta judeţului în care le consfătuirilor din acest lui Educaţiei şi Învăţămîn- văţămîntului în anul şcola
!
forţa obştii conduse 'de re tuJu , ai întreprinderilor pa- 1980—-1981. în cele zece
Acum nu se mai poate in Vorbind obiectiv, trebuie an, au pus în centrul dez tronatoare, ai comitetelor secţiuni (specialităţi) s-au
voca sub nici un motiv sta să recunoaştem că s-au prezentanţii săi în consi baterilor problemele calită cetăţeneşti de părinţi, acti examinat Ţnodalităţile de
rea timpului In justificarea perpetuat şi iii august de liile populare să nu se fi ţii şi eficienţei învăţă alin vişti de partid şi de stal. realizare a obiectivelor cu
activităţii necorespunzăloare ficiente mai vechi referi mau i fes lai binefăcător. tului, direcţionale de ce] Eveniment de majoră prinse în programele şcola
din domeniul investiţiilor. toare la asigurarea unor Consiliul popular — ex- de-al Xll-Iea Congres al semnificaţie în viaţa şcolii, re, de predare a unor ca
Nici măcar lipsa unor con amplasamente, documenta partidului şi de primul Con consfătuirile cadrelor didac pitolo mai dificile, de utili
diţii tehnice sau de aprovi ţii. utilaje şi echipamente, gres al educaţiei şi invăţă- tice au dezbătut, în şedin
zionare cu materialele ne la aprovizionarea corespun CONSILIUL POPULAR mîntuiuî. La lucrările con- ţe plenare, modul în care (Continuare in pag. a 3-a
cesare. Şi atunci cum se zătoare cu materialo şi exis
face că în loc ca luna au tenta forţei de muncă ne ARE INIŢIATIVA,
gust să aducă o îmbunătă cesare, la activitatea de SE MANIFESTĂ ACTIV
ţire a situaţiei generale a transport şi de industriali
investiţiilor judeţului, a a- zare a lucrărilor ş.a.m.d. jN LOCALITATE
dăugat noi restanţe, cifra Dar nu este mai puţin ade
nerealizării planului la to vărat că în spatele unor a- 21 : * toii .J. . ... Oasil
tal investiţii fiind, de la în semenea deficienţe şi-au Deputaţii d<? cultură din Orăştie a
ceputul anului, de peste o făcut loc prea multe lipsuri avut loc expunerea cu te
jumătate milion l e i ? ] Cum subiective: slabă organiza ma „Probleme actuale ale
politicii partidului şi statu
se poate explica oare că re, indisciplină, proastă gos lui nostru“. A conferenţiat
din numărul mare de orga podărire, pasivitate şi chiar presie a puterii statale a- releu Ir nat, lector la
nizaţii de construcţii im indiferenţă. Sint multe o- cordală prin mandat celor C.C. al P.C.K. Din audito
riu au făcut parte cadre dc
portante din judeţ doar bieclive cu termenele de mai buni reprezentanţi ai partid şi dc suit, conducă
Şantierul C.M. Electrocen- finalizare depăşite, iar alte cetăţenilor — tine in mîi- tori ai organizaţiilor de ma
trale şi G.S.G.F.I. Deva şi-au le — din planul anului cu nile sale întreaga viată e- să si obşteşti din întreprin
deri şi instituţii, cadre di
îndeplinit şi depăşit sarci rent — neatacate încă. Cu conomico-socială a unei dactice.
nile de plan de Ia începu prilejul diferitelor analize localităţi şi nu esle dome De asemenea, la fabrica
tul anului, în timp ce şan s-au căutat şi găsit justifi niu in care să nu intervi de cărămizi dc la Pricaz
desfăşurat
dialog
un
s-a
tierul T.C.M.M. Deva, cări, s-au făcut promisiuni, nă cu autoritate, determi ştiinţific cn tema „Există
Grupul do şantiere Riu Ma- dar concret s-au întreprins nând transformări în bine. mai multe forme de a-
•i-e-Reiezat, t.C.M.M. Petro prea puţine lucruri. O operă grandioasă ca teism
şani. I.C.S. Hunedoara, şan Precum lesne se poate aceea a construcţiilor de g STATIT MODERNE DE
tierul de montaj al I.R.E. constata, timpul trece, res locuinţe c pe calc să se 5 AUTOBUZ. Consiliul popu
Deva au realizări între 54,6 tanţele se adună pe şantie dcsăvîrşcască, numărul a- lar al comunei Bretea Ro
la sută (primul din această re, dar se pune întrebarea partamentelor Construite mână construieşte, cu parti
ciparea cetăţenilor trei sta
enumerare) şi 86,8 ia sută firească : Pînă cînd ? O- în anii socialismului in fii de autobuz acoperite, pe
(ultimul)? Ce -răspunsuri, biectivele din planul pe a- judeţ ridieîndu-se la pes b.N. GG. respectiv in satele
Ruşi, Bretea Strei şi Plopi,
ci! de cit plauzibile, ar pu cest an nu mai suferă a- te 65 000. La temelia în situate de-a lungul acestui
tea da conducerile unor minare, pentru că, odată făptuirii ideii de sistema drum naţional.
mari unităţi beneficiare de cu noul an şi cincinal, tizare a localităţilor stă
PENTRU
apArakea
n
investiţii, ca C.S. Hunedoa vor veni noi sarcini, mai munca acestor neobosiţi PATRIEI. Astăzi încep în
ra, i.V. Călan, I.E. Deva, importante, mai mobiliza reprezentanţi ai maselor, judeţ instruirile comandan
I.U.M. Petroşani, l.M. Bar toare. Vremea este bună, deputaţii, care, din locul ţilor formaţiunilor tinerelu
za, '.P.E.G. Deva, „Vîsco- condiţiile de lucru — de a- unde societatea i-a aşezat lui pentru apărarea patriei
za“ Lupani, C.M. Deva, I.C. somenca. Trebuie doar strîn- spre împlinirea unor ros din rîndul elevilor de liceu,
Orăştie — şi lista ar putea se rîndurile, mobilizate toa turi. au gindit şi au linia tn cursul săptăniinii care
continua mult — pentru'ne te forţele, folosite deplin u- rii cum trebuie procedai incepe mîine, comandanţii
real izările cu care se pre tilajele, timpul de lucru, mai bine pentru a accele de centre şi de detaşamen
zintă pe opt luni ale anu potenţialul uman, pentru ca ra această operă. Persona te de ia şcolile generale vor
lui ? Sau alte întreprinderi,. pe fiecare şantier, la fieca lizarea urbanistică a loca- participa la instruiri pc
de asemenea cu „firmă so re obiectiv şi lucrare să se zone şi munieinii. organiza
noră“ în judeţ, penlru mi simtă accelerarea ritmurilor I. CIOCLEI te cu sprijinul formaţiilor
nusurile mari din activita de execuţie, să se ajungă de gărzi patriotice şi a In
tea de construcţii-monlaj în (Continuare în pag. a 3-a) Furnalul nr. 3 de la întreprinderea „Victoria“ Călan. spectoratului şcolar jude
Foto: VIRGIL ONOIU
regie proprie. (Continuare in oag. o 3-a) ţean.
• • e c a c e e e o o s o e a • • « » « • « • • • « • • o * • • e v o « * * o » o o 0 « a « ® o » o o s > 0 9 e u * » < u 0 © o e « e e e o ® i » e 0 ® a > o
n DESTINATE POPU
Aceasta a fost tema con liza în acest an. Cum con- LAŢIEI. La Vaţa de .Tos
Şerban, preşedintele Consi STRÎNGEREA şs depozitarea forajelor sidefaţi acest stadiu s-au terminat ultimele re
vorbirii noastre cu Ştefan ?
— Ca necorespunzător. Şi
liului unic agroindustrial iată de ce: dacă în C.A.P. tuşuri ale spaţiilor interioa
Hunedoara. acţiuni ce se cer grabnic încheiate Minerău, Buituri şi Pestişu re de Ia parterul noului
bloc cu 5G de apartamente
E3 PAIELE — IMPOR Mare cantităţile prevăzute situat în centrul comunei.
TANTA SURSA DE FU de seriozitate. Tocmai pen că nu prea ţine cu noi. Or, au fost în totalitate realiza Aici vor fi amplasate noul
RAJE cuţi, confruntate cu serioa te, nu la fel se prezintă si local al poştei, o farmacie,
tru că, în afara faptului că dacă tovarăşii din conduce se probleme în asigurarea
— Secerişul cerealelor pă- paiele sînt considerate pro rile unităţilor C.A.P. Izvoa bazei furajere pentru pe tuaţia in C.A.P. Nandru. o unitate pentru lcgume-
ioase s-a încheiat demult. ducţia principală pentru re, Nandru, Cinciş nu vor rioada de iarnă. Este ade Izvoare, Cinciş, Boş şi Dum fruete şi Un magazin de
Cum se acţionează pentru sectorul zootehnic, strînge lua măsuri imediate, care vărat că aici presele de ba brava. Mai sint aproape >500 artizanat.
strîngerea, transportarea şi rea lor asigură front de lu lotat au ajuns mai tirziu, ha de pe care căpiţele de a UN TÎRG FOLOSITOR,
depozitarea paielor ? cru pentru executarea la dar printr-o bună organi fin nu au fost transportate tn zilele dc 3 şi 1 septem
— într-adevăr, în toate timp a arăturilor de vară şi în Consiliul unic zare a muncii se poate ca şi depozitate. Şi aceasta în brie, Ia Brad a avut Ioc
unităţile agricole socialiste pregătirea terenului pentru în trei-patru zile să se ter condiţiile în care timpul „Tirgul cooperaţiei meşteşu
din cadrul consiliului, sece semănăturile de toamnă. agroindustrial mine adunatul paielor şi în este foarte capricios. găreşti“. S-au vîndut pro
duse în valoare de 230 000
rişul s-a încheiat de aproa — De ce „în majoritatea aceste unităţi., —- Care sînt cauzele aces lei şi s-au încheiat contrac
pe 3 săptămîni. Şi nu ori unităţilor C.A.P.“ ? Hunedoara tei situaţii ? te pentru un fond de mar
cum, ci cu rezultate dintre — Planul pe consiliu încă ţg DE PE I ÎNEŢELE NATU — în primul rînd slaba fă in valoare de 8G0 000 leg
cele mai bune. Am trecut nu a fost realizat integral. să ducă la încheierea cit RALE IMPORTANTE CAN coordonare a activităţii de V. PÂTAN
apoi cu toate forţele la S-au strîns şi depozitat pî mai grabnică a acestei ac TITĂŢI AŞTEAPTĂ SA FIE transport. în unităţile cu
strîngerea şi depozitarea pa nă acum paiele de pe 895 ţiuni, se poate ca paiele să TRANSPORTATE Convorbire consemnată de
ielor. Această acţiune este ha din cele 1002 ha. Se mai putrezească pe cîmp. Cu a- — în depozite se găsesc MIRCEA DIACONU
privită, in majoritatea uni află în cîmp peste 200 to tît mai mult cu cit aceste doar două treimi din canti
tăţilor C.A.P., cu maximum ne paie. Şi timpul se pare unităţi au fost, în anii tre tatea planificată a şe rea- (Continuare în pag. a 3-a)
/