Page 21 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 21

í&iim IKL Slàec ih -
                                                                                              încheierea vizitei în fara noastră
                                 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ !
                                                                                                a preşedintelui Republicii Elene,


                                                                                                         Constantin Karamanlis



                                                                                           Sîmbătă,  6  septembrie,  s-a   şi  popoarele  noastre,  Ia  cau­  cunoaştere  reciprocă,  pen­
                                                                                         încheiat  vizita  oficială  în­  za  păcii,  securităţii,  destin­  tru  promovarea  idealurilor
                                                                                         treprinsă  în  ţara  noastră,  la   derii  şi  cooperării  in  Bal­  de  pace,  progres  şi  bună­
                                                                                         invitaţia  preşedintelui  Re­  cani,  în  Europa  şi  în  întrea­  stare ale tuturor popoarelor.
                                                                                                                    ga-  lume.  Convorbirile  avu­
                                                                                                           Româ­
                                                                                                 Socialiste
                                                                                         publicii
             mu                                                                          Ceauşescu,  de  către  pre­  Ceauşescu  cu  preşedintele   pe • aeroportul- Otopeni, îm­
                                                                                                                                                Ceremonia  plecării  înal­
                                                                                                                    te  de  preşedintele  Nicolae
                                                                                         nia,  t o v a r ă ş u l   Nicolae
                                                                                                                                              tului  oaspeţe  s-a  desfăşurat
                                                                                         şedintele  Republicii  Elene,
                                                                                                                                              podobit sărbătoreşte.
                                                                                                                   Constantin  Karamanlis,  în­
                                                                                         Constantin Karamanlis.
                                                                                                                   ţelegerile  convenite  vor  sti­
                                                                                                                                                Mii  de  bucurcşteni  aflaţi
                                                                                                                   mula  şi  mai  mult  dezvolta­
                                                                                                                                              aici  au  înlîmpinat  cu  înde­
                                                                                                 preşedintelui
                                                                                                              Ka-
                                                                                          Vizita
                                                                                         ramanlîs  în  România  a  con­
                                                                                                                                              doi
                                                                                                                                                   preşedinţi,
                                                                                                                                                               cxiirimîn-
                                                                                                                   ne  pe  plan  politic,  econo­
                                                                                         stituit  un  nou  moment  re­
                                                                                                                                              du-ţ!'i  satisfacţia  penir-ti  re­
                                                                                                                   mic,  tehnico-ştiinţific,  pre­
                                                                                         marcabil  în  bogata  cronică   rea  conlucrării  româno-ele­  lungi  ovaţii  sosirea  celor
                                                                                         a  bunelor  relaţii  tradiţio­  cum  şi  în  domeniul  vieţii   zultatele  fructuoase  ale  con­
                                                                                         nale   româno-elene,   repre-   internaţionale,   relevînd,   o   vorbirilor  dintre  cei  doi  şefi
                                                                                        zentînd  o  contribuţie  de  sea­  dată  în  plus,  însemnătatea   de stat, aclamînd pentru
          Şl flt CONSItlULUI POPIILflB JUDEŢEAN                                         mă  la  dezvoltarea  prieteniei   deosebită  a  contactelor  la   (Continuare in pag. a 4-a)
                                                                                        şi colaborării dintre ţările
                                                                                                                   nivel înalt pentru mai buna
                                                                                                   Consfătuirile cadrelor didactice
           Anui XXXII, nr. 7103   DUMINICĂ, 7 SEPTEMBRIE 1930     4 pagini — 30 bani
                                                                                                    Calitatea şi eficienta învăţămîntului-
                                                                 Nc  apropiem  dc  un  e-                      în miezul dezbaterilor
                                                               venimenl  cu  semnificaţii
                                                               majore  în  viata  tării  —
                                                                                          ieri,  la"  Deva,  Hunedoara,
                                                               cel  de  al  ll-lca  Congres  al   Petroşani,  Lupeni,  Orăştie,   sfăluirilor   au   participat   au fost îndeplinite sarcinile
                                                                                                                   membri  ai  Biroului  Comite­
                                                                                                                                              stabilite de Congresul e-
                                                               consiliilor  populare,  sfat
                     Timpul trece,                             suprem  al  reprezentanţilor   Haţeg  şi  Brad  —  s-au  des­  tului  judeţean  de  partid,  şi   ducaţiei şi învăţămintutu
                                                               obştii,  moment  la  care  a   făşurat  lucrările  consfătuiri­  ai  Comitetului  executiv  al   pentru ridicarea calităţi
                                                                                                                                              activităţii instructiv-educa
                                                                                                                   Consiliului
                                                                                                                              popular
                                                                                                                                       jude­
                  restanţele rămîn.                            privi  în  urmă  ca  şi  a   lor  cadrelor,  didactice  din  u-   ţean,  educatori,  învăţători,   tive, precum şi direcţiile
                                                               privi  înainte,  înseamnă
                                                                                        nităţile  de  învăţămînt  hu-
                                                               motiv de îndreptăţită mîn-   nedorene.   Desfăşurate   în   profesori,  maiştri-inslructori,   principale de acţiune pen
                        Pînâ cînd ?                            dric.  Nu  este  localitate  pe   plen  şi  pe  secţiuni,  lucrări­  reprezentanţi  ai  Ministeru­  tru sporirea eficienţei în
                                                               harta  judeţului  în  care   le  consfătuirilor  din  acest   lui  Educaţiei  şi  Învăţămîn-   văţămîntului în anul şcola
                                                                                                                       !
                                                               forţa obştii conduse 'de re­                        tuJu ,  ai  întreprinderilor  pa-   1980—-1981. în cele zece
         Acum  nu  se  mai  poate  in­  Vorbind  obiectiv,  trebuie                     an,  au  pus  în  centrul  dez­  tronatoare,   ai   comitetelor   secţiuni (specialităţi) s-au
        voca  sub  nici  un  motiv  sta­  să   recunoaştem   că   s-au   prezentanţii  săi  în  consi­  baterilor  problemele  calită­  cetăţeneşti  de  părinţi,  acti­  examinat Ţnodalităţile de
        rea  timpului  In  justificarea   perpetuat  şi  iii  august  de­  liile  populare  să  nu  se  fi   ţii  şi  eficienţei  învăţă  alin­  vişti de partid şi de stal.  realizare a obiectivelor cu
        activităţii  necorespunzăloare   ficiente  mai  vechi  referi­  mau  i  fes  lai  binefăcător.   tului,  direcţionale  de  ce]   Eveniment   de   majoră   prinse în programele şcola
        din   domeniul   investiţiilor.   toare  la  asigurarea  unor   Consiliul popular — ex-  de-al   Xll-Iea   Congres   al   semnificaţie  în  viaţa  şcolii,   re, de predare a unor ca
        Nici  măcar  lipsa  unor  con­  amplasamente,   documenta­                      partidului  şi  de  primul  Con­  consfătuirile  cadrelor  didac­  pitolo mai dificile, de utili
        diţii  tehnice  sau  de  aprovi­  ţii.  utilaje  şi  echipamente,               gres  al  educaţiei  şi  invăţă-   tice  au  dezbătut,  în  şedin­
        zionare  cu  materialele  ne­  la  aprovizionarea  corespun­  CONSILIUL POPULAR   mîntuiuî. La lucrările con-  ţe plenare, modul în care  (Continuare in pag. a 3-a
        cesare.  Şi  atunci  cum  se   zătoare  cu  materialo  şi  exis­
        face  că  în  loc  ca  luna  au­  tenta  forţei  de  muncă  ne­  ARE INIŢIATIVA,
        gust  să  aducă  o  îmbunătă­  cesare,   la   activitatea   de   SE MANIFESTĂ ACTIV
        ţire  a  situaţiei  generale  a   transport  şi  de  industriali­
        investiţiilor  judeţului,  a  a-   zare  a  lucrărilor  ş.a.m.d.   jN LOCALITATE
        dăugat  noi  restanţe,  cifra   Dar  nu  este  mai  puţin  ade­
        nerealizării  planului  la  to­  vărat  că  în  spatele  unor  a-                                                                        21     : * toii .J. . ... Oasil
        tal  investiţii  fiind,  de  la  în­  semenea   deficienţe   şi-au   Deputaţii                                                          d<?  cultură  din  Orăştie  a
        ceputul  anului,  de  peste  o   făcut  loc  prea  multe  lipsuri                                                                       avut  loc  expunerea  cu  te­
        jumătate  milion  l e i ? ]   Cum   subiective:  slabă  organiza­                                                                       ma  „Probleme  actuale  ale
                                                                                                                                                politicii  partidului  şi  statu­
        se  poate  explica  oare  că   re,  indisciplină,  proastă  gos­                                                                        lui  nostru“.  A  conferenţiat
        din  numărul  mare  de  orga­  podărire,  pasivitate  şi  chiar   presie  a  puterii  statale  a-                                       releu   Ir   nat,   lector   la
        nizaţii  de  construcţii  im­  indiferenţă.  Sint  multe  o-   cordală  prin  mandat  celor                                             C.C.  al  P.C.K.  Din  audito­
                                                                                                                                                riu  au  făcut  parte  cadre  dc
        portante   din   judeţ   doar   bieclive   cu   termenele   de   mai  buni  reprezentanţi  ai                                           partid  şi  dc  suit,  conducă­
        Şantierul  C.M.  Electrocen-   finalizare  depăşite,  iar  alte­  cetăţenilor  —  tine  in  mîi-                                        tori  ai  organizaţiilor  de  ma­
        trale  şi  G.S.G.F.I.  Deva  şi-au   le  —  din  planul  anului  cu­  nile  sale  întreaga  viată  e-                                   să  si  obşteşti  din  întreprin­
                                                                                                                                                deri  şi  instituţii,  cadre  di­
        îndeplinit  şi  depăşit  sarci­  rent  —  neatacate  încă.  Cu   conomico-socială  a  unei                                              dactice.
        nile  de  plan  de  Ia  începu­  prilejul   diferitelor   analize   localităţi  şi  nu  esle  dome­                                      De  asemenea,  la  fabrica
        tul  anului,  în  timp  ce  şan­  s-au  căutat  şi  găsit  justifi­  niu  in  care  să  nu  intervi­                                    de  cărămizi  dc  la  Pricaz
                                                                                                                                                    desfăşurat
                                                                                                                                                                 dialog
                                                                                                                                                             un
                                                                                                                                                s-a
        tierul   T.C.M.M.   Deva,   cări,  s-au  făcut  promisiuni,   nă  cu  autoritate,  determi­                                             ştiinţific  cn  tema  „Există
        Grupul  do  şantiere  Riu  Ma-   dar  concret  s-au  întreprins   nând transformări în bine.                                            mai   multe   forme   de   a-
        •i-e-Reiezat,  t.C.M.M.  Petro­  prea puţine lucruri.    O  operă  grandioasă  ca                                                       teism
        şani.  I.C.S.  Hunedoara,  şan­  Precum  lesne  se  poate   aceea  a  construcţiilor  de                                                 g  STATIT  MODERNE  DE
        tierul  de  montaj  al  I.R.E.   constata,  timpul  trece,  res­  locuinţe  c  pe  calc  să  se                                       5  AUTOBUZ.  Consiliul  popu­
        Deva  au  realizări  între  54,6   tanţele  se  adună  pe  şantie­  dcsăvîrşcască,  numărul  a-                                          lar  al  comunei  Bretea  Ro­
        la  sută  (primul  din  această   re,  dar  se  pune  întrebarea   partamentelor   Construite                                           mână  construieşte,  cu  parti­
                                                                                                                                                ciparea  cetăţenilor  trei  sta­
        enumerare)  şi  86,8  ia  sută   firească :   Pînă cînd ? O-  în  anii  socialismului  in                                               fii  de  autobuz  acoperite,  pe
        (ultimul)?   Ce   -răspunsuri,   biectivele  din  planul  pe  a-   judeţ  ridieîndu-se  la  pes­                                        b.N.  GG.  respectiv  in  satele
                                                                                                                                                Ruşi,  Bretea  Strei  şi  Plopi,
        ci!  de  cit  plauzibile,  ar  pu­  cest  an  nu  mai  suferă  a-   te  65  000.  La  temelia  în­                                     situate  de-a  lungul  acestui
        tea   da   conducerile   unor   minare,  pentru  că,  odată   făptuirii  ideii  de  sistema­                                            drum naţional.
        mari  unităţi  beneficiare  de   cu   noul   an   şi   cincinal,   tizare  a  localităţilor  stă
                                                                                                                                                    PENTRU
                                                                                                                                                              apArakea
                                                                                                                                                 n
        investiţii,  ca  C.S.  Hunedoa­  vor  veni  noi  sarcini,  mai   munca  acestor  neobosiţi                                              PATRIEI.  Astăzi  încep  în
        ra,  i.V.  Călan,  I.E.  Deva,   importante,  mai  mobiliza­  reprezentanţi  ai  maselor,                                               judeţ  instruirile  comandan­
        I.U.M.  Petroşani,  l.M.  Bar­  toare.  Vremea  este  bună,   deputaţii,  care,  din  locul                                            ţilor  formaţiunilor  tinerelu­
        za,  '.P.E.G.  Deva,  „Vîsco-   condiţiile  de  lucru  —  de  a-   unde  societatea  i-a  aşezat                                        lui  pentru  apărarea  patriei
        za“  Lupani,  C.M.  Deva,  I.C.   somenca.  Trebuie  doar  strîn-   spre  împlinirea  unor  ros­                                        din  rîndul  elevilor  de  liceu,
        Orăştie  —  şi  lista  ar  putea   se  rîndurile,  mobilizate  toa­  turi. au gindit şi au linia­                                       tn  cursul  săptăniinii  care
        continua  mult  —  pentru'ne­  te  forţele,  folosite  deplin  u-   rii  cum  trebuie  procedai                                         incepe   mîine,   comandanţii
        real  izările  cu  care  se  pre­  tilajele,  timpul  de  lucru,   mai  bine  pentru  a  accele­                                        de  centre  şi  de  detaşamen­
        zintă  pe  opt  luni  ale  anu­  potenţialul  uman,  pentru  ca   ra această operă. Persona­                                            te  de  ia  şcolile  generale  vor
        lui  ?  Sau  alte  întreprinderi,.  pe  fiecare  şantier,  la  fieca­  lizarea urbanistică a loca-                                      participa   la   instruiri   pc
        de  asemenea  cu  „firmă  so­  re  obiectiv  şi  lucrare  să  se                                                                        zone  şi  munieinii.  organiza­
        noră“  în  judeţ,  penlru  mi­  simtă  accelerarea  ritmurilor   I. CIOCLEI                                                             te  cu  sprijinul  formaţiilor
        nusurile  mari  din  activita­  de execuţie, să se ajungă                                                                              de  gărzi  patriotice  şi  a  In­
        tea  de  construcţii-monlaj  în                        (Continuare în pag. a 3-a)    Furnalul nr. 3 de la întreprinderea „Victoria“ Călan.  spectoratului   şcolar   jude­
                                                                                                                         Foto: VIRGIL ONOIU
        regie proprie.             (Continuare  in  oag.  o  3-a)                                                                               ţean.
        • • e c a c e e e o o s o e a  • • « » « • « • • • « • • o * • • e v o « * * o » o o 0 « a «  ® o » o o s > 0 9 e u * » < u 0 © o e « e e e o ® i » e 0 ® a > o
                                                                                                                                                 n    DESTINATE   POPU­
          Aceasta  a  fost  tema  con­                                                                             liza în acest an. Cum con-   LAŢIEI.  La  Vaţa  de  .Tos
        Şerban,  preşedintele  Consi­ STRÎNGEREA şs depozitarea forajelor                                          sidefaţi acest stadiu       s-au  terminat  ultimele  re­
        vorbirii  noastre  cu  Ştefan                                                                                              ?
                                                                                                                     —  Ca  necorespunzător.  Şi
        liului   unic   agroindustrial                                                                             iată  de  ce:  dacă  în  C.A.P.   tuşuri  ale  spaţiilor  interioa­
        Hunedoara.                      acţiuni ce se cer grabnic încheiate                                        Minerău,  Buituri  şi  Pestişu   re  de  Ia  parterul  noului
                                                                                                                                               bloc  cu  5G  de  apartamente
          E3  PAIELE  —  IMPOR­                                                                                    Mare  cantităţile  prevăzute   situat  în  centrul  comunei.
        TANTA  SURSA  DE  FU­      de  seriozitate.  Tocmai  pen­  că  nu  prea  ţine  cu  noi.  Or,               au  fost  în  totalitate  realiza­  Aici  vor  fi  amplasate  noul
        RAJE                                                                            cuţi,  confruntate  cu  serioa­  te,  nu  la  fel  se  prezintă  si­  local  al  poştei,  o  farmacie,
                                   tru  că,  în  afara  faptului  că   dacă  tovarăşii  din  conduce­  se  probleme  în  asigurarea
         —  Secerişul  cerealelor  pă-   paiele  sînt  considerate  pro­  rile  unităţilor  C.A.P.  Izvoa­  bazei  furajere  pentru  pe­  tuaţia  in  C.A.P.  Nandru.   o  unitate  pentru  lcgume-
        ioase  s-a  încheiat  demult.   ducţia   principală   pentru   re,  Nandru,  Cinciş  nu  vor   rioada  de  iarnă.  Este  ade­  Izvoare,  Cinciş,  Boş  şi  Dum­  fruete  şi  Un  magazin  de
        Cum  se  acţionează  pentru   sectorul  zootehnic,  strînge­  lua măsuri imediate, care  vărat  că  aici  presele  de  ba­  brava. Mai sint aproape >500   artizanat.
        strîngerea,  transportarea  şi   rea  lor  asigură  front  de  lu­              lotat  au  ajuns  mai  tirziu,   ha  de  pe  care  căpiţele  de   a  UN  TÎRG  FOLOSITOR,
        depozitarea paielor ?      cru  pentru  executarea  la                          dar  printr-o  bună  organi­  fin  nu  au  fost  transportate   tn  zilele  dc  3  şi  1  septem­
         —    într-adevăr,  în  toate   timp  a  arăturilor  de  vară  şi   în Consiliul unic   zare  a  muncii  se  poate  ca   şi  depozitate.  Şi  aceasta  în   brie,  Ia  Brad  a  avut  Ioc
        unităţile  agricole  socialiste   pregătirea  terenului  pentru                 în  trei-patru  zile  să  se  ter­  condiţiile   în   care   timpul   „Tirgul  cooperaţiei  meşteşu­
        din  cadrul  consiliului,  sece­  semănăturile de toamnă.  agroindustrial       mine  adunatul  paielor  şi  în   este foarte capricios.  găreşti“.  S-au  vîndut  pro­
                                                                                                                                               duse  în  valoare  de  230  000
        rişul  s-a  încheiat  de  aproa­  —  De  ce  „în  majoritatea                   aceste unităţi.,             —-  Care  sînt  cauzele  aces­  lei  şi  s-au  încheiat  contrac­
        pe  3  săptămîni.  Şi  nu  ori­  unităţilor C.A.P.“ ?       Hunedoara                                      tei situaţii ?              te  pentru  un  fond  de  mar­
        cum,  ci  cu  rezultate  dintre   —  Planul  pe  consiliu  încă                  ţg DE PE I ÎNEŢELE NATU­    —  în  primul  rînd  slaba   fă in valoare de 8G0 000 leg
        cele  mai  bune.  Am  trecut   nu  a  fost  realizat  integral.   să  ducă  la  încheierea  cit   RALE  IMPORTANTE  CAN­  coordonare  a  activităţii  de   V. PÂTAN
        apoi  cu  toate  forţele  la   S-au  strîns  şi  depozitat  pî­  mai  grabnică  a  acestei  ac­  TITĂŢI  AŞTEAPTĂ  SA  FIE   transport. în unităţile cu
       strîngerea  şi  depozitarea  pa­  nă  acum  paiele  de  pe  895   ţiuni,  se  poate  ca  paiele  să   TRANSPORTATE  Convorbire consemnată de
        ielor.  Această  acţiune  este   ha  din  cele  1002  ha.  Se  mai   putrezească  pe  cîmp.  Cu  a-   —  în  depozite  se  găsesc   MIRCEA DIACONU
        privită,  in  majoritatea  uni­  află  în  cîmp  peste  200  to­  tît  mai  mult  cu  cit  aceste   doar  două  treimi  din  canti­
        tăţilor C.A.P., cu maximum  ne paie. Şi timpul se pare  unităţi au fost, în anii tre­  tatea planificată a şe rea-  (Continuare în pag. a 3-a)
                                                                                                               /
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26