Page 22 - Drumul_socialismului_1980_09

Pag î DRUMUL SOCIALISMULUI NR. /

D
7 £
Dimensiuni cantitative şi calitative Cu cită speranţă ne în­ oferi satisfacţii deosebite a- titudine nu ezită s-o facă fl,M Tot
»,«5 ¡join
dreptăm paşii spre acei oa­ lunci cînd moartea clinică „în dublu“ şi metodele noi 9,15 Fito
colaborarea
deprinse,
pii :
în condiţia femeii din meni în halate albe capabili nu este o piedică de hetre- medicii din seefie. cu Profil Siidoriţa ¡parí
cul pentru a înloarcc un om
să aline dureri, să ne redea
sodt
încrederea şi bucuria de a la viată. Sau momente de — Ca să fii bun pediatru s 9,40 Onu
Judeţul Hunedoara trăi! amărăciune atunci cînd toa­ — spunea Szilagyi Drago 10.00 via?
La Spitalul municipal Hu­ te încercările se dovedesc Carmen, mcilic pediatru la Atelierul de confecţii j 11.45 BUC
Cercetlnd evoJuţia afirmării iemeiicr în viaţa poli­ metalice Brazi. Se distin- \ 12.30 De
tică, economică şi socială a judeţului, constatăm că nedoara, din personalul sa­ zadarnice. „Sufăr pentru circumscripţia şcolară nr. 3 ge aici o femeie în salo- l 13.00 Telt
aceasta se află într-un continuu proces de dezvoltare. nitar, aproximativ 90 la su­ fiecare om chiar dacă ştiu Hunedoara — trebuie mul­ petă : Viorica Amarinei. / 13,05 Albi
15,20 In»
Ultimul deceniu şi jumătate, de cînd în funcţia supre­ tă sînt femei, l-am cerut că s-a făcut totul pentru el, tă dăruire şi dragoste pen­ Mamă şi sudoriţă în ace- 1 15.45 Şal»
mă de conducere a partidului se află tovarăşul Nicolae directorului spitalului, dr. cînd nu mai avea nici o tru copii. Trebuie să ştii în laşi timp. Lucrează de ¿ 10.00 Telt
Ceauşesca, reprezintă o etapă calitativ superioară în Alexandru Marincscu, să şansa“. primul rînd pediatrie dar şi 20 de ani. / 17.30 Ede: Fito
ortopedie, dermatologie etc.,
procesul afirmării depline a femeii in viaţa societăţii formuleze o apreciere la a- Şi lot esenţiale pentru pentru a trata o boală sau Acum, execută nişte J 13,25 Za»
dresa muncii depuse de fe­
româneşti. Măsurile eseclive întreprinse de parlid pri­ meile în halate albe care-şi munca unei sore medi­ a îndruma spre un specia­ flanşe pentru tuburile \ 18,41) Mic
rate
vitoare la afirmarea femeii în întreaga viaţă cconomico- cale sînt, după părerea Ra- de aeraj. Vezi flacăra e- Í J.0,00 Teii
socială şi politică a ţării au puternice reverberaţii şi desfăşoară activitatea aici. faelei Morariu, operativita­ list. Depistarea şi tratarea leclrodului şi-ţi spui : / 19.15 In i
„Din faptul că sînletn uni­
la timp a unor boli este
în judeţul nostru. Acestea se exprimă pe două planuri tate fruntaşă pe Iară rezul­ tea cu care execută indica- foarte imporantă pentru cite flăcări n-au ieşit 1 gres
pop
esenţiale. Avem în vedere, în primul rînd, puternica şi tă că avem cadre bine pre­ dezvoltarea ulterioară a co­ din mîinile agile, îndîr- ţ 19,33 «ab
masiva pătrundere a femeilor spre un număr tot mai gătite profesional — foarte piilor. ) jite, dibace ale acestei ţ 20.45 Fito
mare de locuri de muncă în ramurile tradiţionale ale multe formate la Liceul sa­ Vieţi închinate — De ce credeţi că ma­ ţ femei 1 Mîinile ei sînt o ) cu­
ră
judeţului. nitar Hunedoara —, oameni, joritatea pediatrilor sînt fe­ t flacără. Flacără lîn$-“ ţ a s
fn al doilea rind, ne referim la o formă extensivă cu dragoste de muncă, so­ mei ? } flacără. Flacără gerr ‘ : câni
de lărgire a posibilităţilor de participare nemijlocită a licitudine şi grijă fală ele — Pentru că ele se apro­ ! nînd flacără. O cunSsc / 22.15 Teii
femeilor la creşterea producţiei de bunuri materiale bolnavi“. Apoi, cu exigen­ V ă pie mai uşor dc copii, îi în­ ţ toţi, o apreciază toţi. In- ţ m S
necesare dezvoltării economico-sociale a ţării. în urma ta care-i caracterizează în­ ţeleg mai bine decîl „talii“. i firmind orice prejudecată Í
vizitelor de lucru întreprinse în judeţ de către secreta­ treaga activitate, nc-a in­ Iiile medicului, omenia în Fiind mame, înţeleg mai I care ar spune că munca / LUNI,
rul general al partidului, din iniţiativa şi sub directa dicat cîteva nume de me­ relu(iile cu bolnavii. uşor atît suferinţa copilului ţ pe şantiere e un apanaj 1
sa conducere, au fost întreprinse ample programe refe­ dici şi cadre medii — fe­ Cornelia Oprişa, laboranl- cit şi a mamei care intră ^ exclusiv al bărbaţilor. ^ In jurul
mis
ritoare la cîteva direcţii esenţiale ale creşterii produc­ mei, a căror activitate me­ biolog, lucrează de şase ani în cabinet. i Privind-o cum lucrea- ( mm
ţiei de cărbune şi metal, cu largi implicaţii economico- rită să fie evidenţiată: A- la laboratorul spitalului. In Deşi lucrează în secţii di­ - j ză, privind arta mîinilor ? Ini
sociale asupra marilor centre industriale din Valea driana Mihai, Lavinia Opriş, contact direct cu bolnavii ferite toate cele trei inter­ ţ ei, poţi să te adîneeşli ţ Kai
mu­
Jiului, Hunedoara, Brad, Deva etc. Rafacla Morariu, Maria Da- vine doar sporadic, la cu­ locutoare au un inimilor co­ i în reverie. Mie mi-a ve- l de p
Dinamica creşterii numărului de femei fn producţia vid, Maria Radu. Cornelia noştinţă, în schimb, dc su­ mun : dragostea fa(ă de oa­ ? nit în minte Geo Bogza. / prci
Zar
materială, ca şi în domeniile vieţii spirituale, este în­ Oprişa, Szilagyi Drago Car­ ferinţele acestora prin pro­ meni, pentru a căror sănă­ \ O femeie minea un măr... ţ to VI
soţită îndeaproape de un element calitativ exprimat sub men. dusele lor patologice. De tate nu precupeţesc nici l Chiar dacă altele sînt di- ( 15.30 Em
forma promovării lor consecvente în sfera conducerii. Am cunoscut trei dintre multe ori dc rapiditatea şi timp, nici efort, nici price­ / mensiunile. / glib
Dacă în anul 1977 numărul femeilor membri ai consi­ aceste femei în alb. exactitatea cu care execută pere. Mici un pref- nu li se ) O privesc cu admira- ' 18.20 K.P
por
liilor oamenilor muncii din uniiăţile judeţului era de Rafaela Morariu este analizele depinde diagnosti­ pare prea mare pentru a \ ţie şi o întreb : \ 18.50 1001
206, in prezent această cifră se ridică la 466. Femeile soră şefă la medicală II carea şi rezolvarea operativă reda semenilor lor bunul / — Cum vi se pare Í 19,00 Tel
reprezintă 31,2 la sută din numărul membrilor birouri­ — cardiologie. Esenţială i a unui caz grav. Sînt pri­ cel mai dc pref: SĂNĂ­ 1 munca pe şantier pentru / 19.20 In
am
lor organizaţiilor de bază ale partidului, 43,1 la sută se pare dragostea pentru' a- lejuri de satisfacţie pentru TATEA. ^ o femeie ? ţ con
din cei ai membrilor comitetelor comunale de parlid, ccaslă meserie, „stăpînirea laboranta a cărei muncă a Trei femei în halate albe. 19.35 Cue
32,2 la sulă din cei ai comiteleior orăşeneşti, 30,1 la de sine şi curajul venind cu contribuit la vindecarea unui _ Cu visele, bucuriile şi tris­ • — M-am obişnuit, de- ^ 4 19,55 Dm
„Vi
t oarece trăiesc doar pe
sută din membrii Comitetului judeţean de partid. timpul“. Sînt calită(i foarte om. Şi lot printre bucuriile teţile lor. Trei vicii închi­ ^ şantiere, vine răspunsul. \ wir
Mai elocventă este reprezentarea lor în rîndurile necesare cînd viata pacien­ Corneliei Oprişa se numără, nate vieţii. i Şantierul e a doua casă t 20.35 Roí
ten
deputaţilor în consiliile populare. Faţă de anul 1975, ţilor e pe muchie de cutii. atît pe lingă reuşita fiecărei ? pentru mine. Aici sînt J Epl
ponderea tor a crescut în 1280 astfel: în consiliile Momente dificile care pol analize, pentru a cărei cer­ VIORICA ROMAN ţ şi multe bucurii pe care ţ 21.30 In
populare comunale de la 3,6 ia sută la 36,1 la sută în l ţi le dă munca. Noi, fe- 4 gre
poj
¡280, în cele orăşeneşti de ia 13,4 la sulă la 36 la sulă, ? meile, lucrăm acolo unde ¡ 21.50 Int
ui cele municipale de la 22,4 la sută la 37,6 la sută, Cum vă poaie ajuta „Pagina femeii“? ) sintera puse. Nu ne co- 1 22.20 Tet
iar in Consiliul popular judeţean a ajuns de la 25,2 la Asemenea imagini tiîni (j dim. t
suia ta 30,3 la sută în 1980. Dacă în 1975 ■ în nici '<) tot mai frecvente in jude­ rsr-^.a
comună din judeţ nu exista femeie primar, azi 9 co­ ţul nostru. Afirmaţia este Dorind să aflăm păreri şi -re şă vîndă semipreparate || — Ce lucraţi aici ? I I C I
mune au primari din rîndul femeilor. susţinută de faptul că în opţiuni în legătură cu mo­ culinare. i — Aici am făcut su- i
domeniul industriei uşoare dul în care sînt tratate în • Nicoleta Lucescu, lu­
lată doar cîteva elemente care reflectă convingător ponderea femeilor a cres­ ziar problemele femeii, ale crător gestionar la magazi­ i dura la cintre, cofraje, ' DEVA
aplicarea pe plan iocaj a orientărilor date de partid cut în ultimii ani, ajtmgind promovării şi afirmării ei nul „Ulpia“ Deva: Ar fi \ vagoneţi, platforme. ^ Să <Fatr
privitoare ia promovarea curajoasă a femeilor, atît în la 81,5 La suta din totalul necesare nişte dialoguri în­ î — Cum lucrează o fc- i (Arta) ;
populaţiei feminine ocupate
vară); I
sfera producţiei materiale, cil şi în aceea a conducerii în judeţ. în muncă şi în viaţă, am tre ziarişti şi lucrători co­ / melé pe şantier ? / şament
colective. întreprins un sondaj de o- ? — Noi lucrăm la ega- J lă (Fine
pinie în rîndul cîtorva fe­ merciali în scopul îmbună­ gâ ? (S
ţ lítate cu bărbaţii. Astă ]
mei. tăţirii activităţii în unită­ i iarnă am lucrat în con- l odată c
Mireasa
Tată cîteva răspunsuri la ţile comerciale. / diţii destul de grele. Prin ¡ torul);
întrebarea: „în ce direcţii 9 Prof. Valeria Sloian, ţ zăpadă şi. polei, ne-am-l -'•'H’mjor.
credeţi că vă poate ajuta director !a Biblioteca jude­ ^ luptat cu frigul. ■■•Jîiî M
ziarul ?“. ţeană : în revenirea, cu ar­ Noiembi
ticole, la unele . neajunsuri i — Ce spuneţi femeilor 4 la trop)
• Nicoleta Vlădulescu, semnalate, / care se tom să vină pe / LUPENt
desenator tehnic, Centru) » Didina Pocnani, educa­ ) şantiere ? ' t II (Cult
rii şi
de proiectare Hunedoara: toare, Grădiniţa nr. 3 De­ \ —Le spun c:ă viaţă \ resc) ;
tinereţii
Ziarul ar trebui să militeze va: Ziarul ne poate ajuta 4 pe şantier e frumoasă! 4 Blestemi
mai mult pentru a demon­ în direcţia popularizării u- , \/î Ar A rvi^rtc««! J ternul ti
Viorica
Amarinei. O /
stra că în faţa societăţii a- nor aspecte deosebite lega­ .1 eroină a" hidrocentralei j (Luceai;
tît soţul cit şj soţia sînt te de exercitarea unor în­ ţ de pe Riu Mare-Retezat. ţ ZOI) ui
TEI LA :
răspunzători pentru forma­ datoriri profesionale şi ob­ / Exemplu în muncă. O i clUdere
rea tinerei generaţii. şteşti. 1 femeie care susţine că J NINOAS
« Doina Stoica, inginer ★ ţ pe şantier „femeile iu- \ ciioresc)
se revo
la întreprinderea de trico­ în următoarele pagini ale ^ crează la egalitate cu ^ BRAD :
taje Hunedoara : înfiinţarea, femeii, lunar, voiri, publica bărbaţii“ ! s întoarce
GURAB.
în Hunedoara, a unor ma­ alte răspunsuri la întrebări TIBERIU DAIONI nui g
gazine tip „Gospodina“, ca- privitoare la munca şi via­ RAŞTIE
ţa femeilor din judeţul nos­ trla); b
La Ţesătoria de mătase mininâ. Sîntem asiguraţi că tru. lele (F
BA): Si
Deva, programul de activi­ Două comisii de femei, două femeile participă la aranja­ cultură)
(Populai
tate întocmit pe trimestru] rea expoziţiei „Salonul de CAL AN
III, după care-şi desfăşoară artă fotografică eperg-om“, La sugestiile dumneavoastră tulul,
munca comisia de femei de moduri de a mu mi eu tema „Energia şi omul“ seriile I
aici. cuprinde nu mai pu ce se va organiza între tură); 8
Iunie); :
ţin de 10 puncte. Mobiliza-, Paralel cu calificarea în ca 10 ia sută. Aceasta nu !9—31 octombrie a.c. Nu-î Ustăfi despre: secrete ale frumuseţii Nil — s<
rea femeilor la realizarea meseria de ţesător, le in­ e o scuză a slabei activităţi puţin pentru o lună şi ju­ 1LTA :
sarcinilor de plan, preocu­ văţăin cum se lucrează ia ce o desfăşoară aici comi- mătate de aici încolo ? Soarele, căldura, praful, te tuturor tipurilor de ten; (Lumina
parea pentru policalificarea preparaţie, la canetal. la sia de femei, care nu are Chiar dacă angajamentul de apa sărată de' mare, acceii- emulsie demachianlă Mar- pa — Si
rcsc).
muncitoarelor tinere, coor- urzit, bobinat, tievcdit. fi- nici măcar întocmite pro- muncă patriotică pe acest iuează secreţia de grăsime garcía, Mimoza — pentru
donarea muncii âslîe) ca gramele de -activităţi pe ul­ an e realizat în proporţie şi transpiraţie dind pielii un tenurile grase, acneice. Ur-
atunci cind sînt concedii, ,— în domeniu) muncii tímele două trimestre. E a- de 70 la sută, aceasta nu aspecl lucios, unsuros, în- tnează apoi completarea de­
sa fie acoperită o zonă ma"' obşteşti aţi reuşit să faceţi devărat că şi femeile de la ponte fi o acoperire a ne- le snind chiar formarea machiem ce o putem face
"întinsă do lucru de către tot ceea ce v-aţi propus secţii chimică in virtutea satisfăcătoaroi activităţi des­ pnstulelor acneice — la te- cu infuzii calmante: muşe-
o ţesătoare. economisirea aici ? profesiilor şi muncii ce o făşurate de membrele comi­ ntil gras, iar la cel uscat ţel, coada şoricelului, tei,
de materii prime, energie — în mare parte, da. Fe- efectuează, au participat Ja siei do femei de la „Elec- şi deshidratat se accenluea- sunătoare — pentru lenuri-
electrică şi combustibili, or­ raeife au înţeles să facă punerea în funcţiune a gru­ trocentrale“. za uscăciunea, deshidratarea le uscate, normale şi des-
ganizarea unui schimb de permanent dovadă preţuirii pului 6 de 210 MW, prin şi ridurile. hidrátate, sau cu infuzii
experienţă la „Mătasea ro­ ce li se acordă. Ele au analiza apei pentru spăla­ Se impune, deci, nu nu­ Ca o măsură'de prim or- astringente : albăstrele, păl-
şie“ Cisnădie etc. sînt sar­ participat electiv şi la a- rea acidă a cazanului şi mai întocmirea unui pro- din sînt şedinţele dc cură- lagină, cimbru, mărar —
cini pe care şi le-a asu­ menajarea noii cantine din uleiurilor folosite in insta­ gra.: de activitate care să tare superficială şi profun- pentru tenurile grase,
mat comisia de femei de . incita fabricii, şi la acţiu­ laţii, a purităţii hidrogenu­ cuprindă o serie de măsuri dă ce se vor executa la ca- Tenurile sensibile uscate
aici. nile de gospodărire şi în­ lui de răcire a generatoru­ în direcţia formării convin­ bínetele cosmetice. Vor ur- se vor expune la soare pro-
Dirjfr-o discuţie cu preşe­ frumuseţare din jur, ia în­ lui. gerilor înaintate ale femei­ ma apoi . îngrijirile zilnice, te jale cu o cremă grasă vi-
dinta acesteia, Otilia An- grijirea terenului agricol lor. în antrenarea lor intr-o ce se vor face acasă pentru taminizată, neparfumată.
draşescu, deducem că aces­ distribuit întreprinderii. Aş Din aduceri aminte pre­ organizată şi largă activita­ pregătirea tenului, pentru • Tenurile grase şi chiar ae-
tea nu sînt doar formal in­ mai adăuga că am ajutai şedinta comisiei de femei, te patriotică de gospodări­ menţinerea aspectului este- neice nu se vor proteja în
serate pe o hîrtie prinsă alte comisii de femei din Iuiiana Dancu, no asigură că re şi înfrumuseţare a în­ tic şi sănătos al acestuia. timpul expunerilor la soare,
într-un dosar. municipiu, care au confec­ au fost prezentate, la staţia treprinderii de punere în Aceste îngrijiri vor con- deoarece prezintă avantajul
— în ce fel vă ocupaţi ţionat îmbrăcăminte pentru de radioamplificare, porţre- valoare a rezervelor inter­ sta în demacheri zilnice, di- că soarele în. combinaţie cu
de policalificarea tinerelor copii, furnizîndu-le bucăţi , leie muncitoarelor fruntaşe ne întărirea ordinii si dis­ mincaţa şi seara, cu lapte apa de mare sau aerul ozo-
muncitoare ? de materiale cu defecte Corneliu Bonea şi Floarea ciplinei, ci şi respectarea si emulsii demachiaiite din nat de ta munte diminuează
— Practica pe care o. fa­ mici care s-ou scos ia croi. Ad im şi că, sub îndruma­ lui întocmai, aşa cum o do- care se recomandă: lapte secreţia sebacee şi ajută
ce clasa de fete şi băieţi, Ponderea femeilor în to­ rea comitetului de partid, . vedeşle comisia do femc de Doina emulsie demachian- chiar la vindecarea acnen.
;
pe care-i pregătim pentru o talul personalului muncitor unt-le posturi de !a camere­ la Ţesător!« do mă)-’- Ui DarcMe, lapte demá- (Tatúa Jucţin Mooioiu, co-
secţie de ţesătorie ia Lu- la întreprinderea .Hlectro- le. de comandă au fost ocu­ ■■k'-ant Oerno'tal — indica- respondenlu — Deva)
peni, o coordonez personal. centrale“ Deva este de cir- pate cu Forţa de muncă fc- ESTEKA ' c