Page 23 - Drumul_socialismului_1980_09

Í DUMINICĂ, 7 SEPTEMBRIE 1930 pag. a

Calitatea şi eficienţa învâţâmîntului Timpul trese, restanţele rămîn. Pînă cînd ?

(Urmare din pag. 1) lor de practică. întîlnirile disciplinele de cultura ge­
profesorilor de educaţie fi­ nerală şi 47 la concursurile (Urmare din pag. I) Experienţa a dovedit şi în Iar în investiţii este ne­
zA, zare a mijloacelor noi de zică, muzică şi arte plastice pe meserii, cînd s-au obţi­ investiţii că atunci şi acolo voie acum, mai mult ca
învăţămînt. Educatorii şi în­ au reliefat sporirea valorii nut cele mai bune roade din rapid în grafice cu toate unde se munceşte bine, or­ oricînd, de rezultate. Să
BRIE lucrările, îneît să fie ter­ ganizat şi cu toată răspun­ ne mobilizăm cu toţii pen­
văţătorii au stăruit asupra educative ale disciplinelor ultimii ani la instruirea
! necesităţii asigurării conti­ pe care le slujesc întru for­ practică a elevilor şi la dis­ minate la timpul planificat. derea se obţin şi rezultate. tru a le obţine!
eî nuităţii intre grădiniţă şi marea estetică şi întărirea ciplinele de ştiinţe sociale
pentru co*
plăxi din şcoală, creşterii nivelului de sănătăţii elevilor. —, dezbaterile au pus ac­
leului. Epl- pregătire a elevilor şi li­ Un loc aparte în consfă­ cent pe ridicarea neconteni­ UNITĂŢI BENEFICIARE DE INVESTifli
chidarea repetenţiei la ci­ tuirile de ieri l-a ocupat tă a calităţii pregătirii po-
nitfcatea CU REZULTATE BUNE PE OPT LUNI
i clul primar. Profesorii de secţia istorie-ştiinţe sociale, litico-ideologice a cadrelor
luzicii limba română au pus accent ale cărei lucrări s-au des­ didactice, însuşirea de către
atriei pe cultivarea la elevi a ca­ făşurat la nivel judeţean, acestea a documentelor de (în paranteze — realizările la consirucţii-montaj)
linieal pacităţilor de exprimare co­ şi care a beneficiat de o partid şi de stat, pentru îm­
xilieuo rectă orală şi scrisă, iar în documentată prelegere, pe bunătăţirea acţiunilor de I.Ii. Deva 133,7 (145,1) C.J.E.F.S. Deva ¡07,6 (107,8) s
secţia limbi străine s-a a- teme ale politicii externe a formare şi dezvoltare a con­ Întreprinderea de confecţii O.J.T. Deva 106,7 (112,1) l
nalizat trecerea la predarea României, susţinută intr-o ştiinţei socialiste a elevilor. 1
: „Marital Vulcan 109,9 G.I.G.C.L. Deva 103,5 (113,3)
odul 3 unitară a acestora. aleasă ţinută ştiinţifică Consfătuirile au pretins ca­ I.A.S. Simeria 109,4 (105,7) I.P.I.C.C.F. Deva 102,1 (100,0) s
icumentar De o largă participare de Petru Ignat, lector drelor didactice din judeţul !01,7 (102,4)
I.M. Hunedoara
t pentru cei s-nu bucurat dezbaterile din al C. C. al ‘ P.C.R. Dez­ nostru ca, sub îndrumarea Inspectoratul silvic Î09 (100,2) I.U.T.I.F.P.E.C. Deva 101,5 (iOO ) 7
judeţean
secţiile disciplinelor funda­ baterile au pus accent organelor şi organizaţiilor Direcţia judeţeană de drumuri „Plafar“ Orăştie 100
arca Con- mentale — matematică, fi­ pe introducerea în conţinu­ de partid, sa se mobilizeze 107,8 (100 ) 100
«siUilor zică, chimie, biologie — tul cursurilor a tezelor şi mai mult pentru realizarea şi poduri Deva Secţia de umbrele Brad i
•ici (III) precum şi cele de agricul­ aprecierilor cuprinse în do­ integrală a planului de şco­ UNITĂŢI RESTANŢIERE LA TOTAL INVESTIŢII t
c: „Un taxi tură şi geografie, unde a- cumentele Congresului al larizare — îndeosebi pentru Petroşani 61,8 1
n“. Premiu - plicarea noilor programe şi Xll-lea al partidului, în cu- C.S. Hunedoara 64,1 ( 58,2) 41,5 ( 22,9) {
Producţie profilele prioritare ale eco­ I.V. Călan 89,2 ( 81,2) I.P.N.C. Orăştie
lo-r amerl- manuale, integrarea experi­ vîntările tovarăşului Nicolae nomiei judeţului, în con­ I.R.E. Deva 89,2 ( 91,4) C.C.S.M. Petroşani 76,3 i T
mentelor în lecţii, realiza­ Ceauşescu la consfătuirile sens cu necesităţile forţei I.E. Haţeg 65,3 ( 67,4) întreprinderea de tricotaje \
rea caracterului practic-a- de lucru de la C.C. al de muncă — pentru ridica­ I.E. Deva 79,4 ( 96,3) Hunedoara 59
plicativ al cunoştinţelor au P.C.R. Necesitatea integră­ rea calităţii instructiv-edu- Ţesătoria de mătase întreprinderea de încălţăminte \ 1
fost concretizate prin stabi­ rii, cu mai multă răspunde­ 84,3 1
Deva
Hunedoara
tembrie lirea unor măsuri eficiente re, în cursuri a documente­ cative şi sporirii eficienţei „Vîscoza“ Lupeni 79,3 ( 54,1) I.V.V. Deva 68,9
34,5 ( 25,8)
de acţiune. Disciplinele teh­ lor de partid şi de stat a procesului de predare-învă- 38,3 ( 66,7) \ 1
,00 — Trans- ţare, pentru integrarea în- l.U.M. Petroşani 91 { 61,8) O.G.A. Deva
rectă : Cere­ nologice., au oferit cadrelor caracterizat dezbaterile fie­ Exploatarea de cuarţ I.C. Orăştie 42,4 ( 17,6) 1
rii tovarăş u- de specialitate şi maiştri- cărei secţiuni. Deşi au ac­ văţămîntului cu cercetarea Uricani C.M. Deva 90,9 ( 71,4) s
teth David lor-instructori prilej de re­ centuat rezultatele meritorii şi practica socială, pentru 53,8 ( 56 j
preşedintele educarea complexă, multi­ „Marmura“ Simeria 87,3 J.P.L. Deva 76,6 ( 85,3) i
Unit al In­ levare a modalităţilor de ale anului de învăţămînt I.M. Barza 82,5 ( 67,8) I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva 82,2 ( 81,9) Í }
ii Naţionale, lucru folosite în vederea 1970—1980 — cînd promo- laterală a tineretului cu ac­ I.P.E.G. Deva 85,5 ( 8,3) I.A.S. Haţeg 33,8 ( 58,7) I
e Hepublicii pregătirii temeinice a elevi­ vabililatea a înregistrat 97 cent pe educarea materia-
npreună cu Tipografia Deva 70,7 ( 58,9) I.M.P. Deva 81,2 ( 54,8) s
letty Kaunda lor, de asigurare a corelării la sută, cînd olimpiadele list-ştiinţifica, patriotică, „Avicola“ Mintia 62,3 ( 81,9) „Vidra“ Orăştie 52,7 ( 97,2) (
in limba ma- cunoştinţelor tehnologice cu şcolare s-au concretizat în cetăţenească şi revoluţio­ \ l.S.C.I.P. Orăştie 74,5 ( 81,8) Direcţia judeţeană P.T.Tc. J
cele obţinute in timpul ore­ 24 de premii şi menţiuni la nară. Deva 85 ( 84,3) l
•eeană — re- I.I.C. Deva 93,3 ( 59,6) \
Inspectoratul şcolar întreprinderea de bere \
i Strîngerea şi depozitarea furajelor judeţean 65,9 ( 58,5) Haţeg 47,1 ( 47,9) { 7
v : aplicarea Comitetul judeţean pentru Ţesătoria de mătase \
mecanism e- cultură şi educaţie Lupeni 23,9 (101,5) l
(Urmare din pag. 1) nutreţurilor şi-au adus o depozitarea furajelor re
7
ondial contribuţie de seamă trac­ vine conducerilor unităţilor socialistă 55,7 ( 27,9) întreprinderea de produse » \
ar ştiinţific : rezultate slabe la acest ca­ toriştii Dorin Pop, Constan­ C.A.P., am repartizat mem­ Direcţia sanitară Deva 62,3 ( 47,4) electrotehnice Petroşani 57,9 (107,6) i
Charles I)ar- F.P.N.C. Mintia 20,'4 ( 23,3) Staţiunea de cercetări )
pitol s-a lucrat unilateral. tin State, Luca Hacicu, Va- brii biroului executiv în aşa 39,9 (117 )
ilefon : „Prie- Adică mijloacele de trans­ sile Cişlaru şi Vasile Ne­ fel îneît să acoperim toate D.G.A.I.A. Deva 50,3 ( 7,3) pomicole Geoagiii *
tru comun“. port au fost masate la o meş. Sînt doar cîţiva dintre unităţile. Şi dacă încă se J.I.L. Simeria 29,8 ( 28,4) I.J.L.F. Deva 95,6 (113,9)
S întreprinderea de tricotaje I.AT.S.A. Piteşti 95.3 (107,5)
inavea Con- singură acţiune, ceea ce a oamenii care şi-au dovedit mai întîlnesc situaţii nedo­ s
consiiiilor dus la neglijarea altora. De hărnicia şi priceperea pe o- rite aceasta se datorează exi­ UNITĂŢI RESTANŢIERE LA CONSTRUCŢII-MONTAJ
acest lucru se fac vinovaţi goare. genţei slabe întilnite la unii )
ru opereta l.T.A. Deva 103,2 (59,5) l.F.E.T. Deva 103,2 (95,6)
preşedinţii, inginerii şefr şi ■ ACŢIUNI ALE CON­ membri ai biroului. Sintem I.M.M.R. Simeria 114,5 (20,3) Combinatul minier s
şefii secţiilor do mecani­ DUCERII CONSILIULUI U- colegi, sintem prieteni, dar I.M.C. Deva 104,4 (79,3) Valea Jiului 102,2 (86 )
zare. NIC fiecare să-şi facă datoria I.P.T.L.F. Haţeg 105,6 (34,5) I.A.S.. Mintia 102,1 (71,9) \
¡SS CU 109 TONE PESTE — Cum s-a acţionat la ni­ conştiincios acolo unde lu­
flAi
PLAN LA SILOZ velul consiliului penlru re­ crează. Mai este mulţ de REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCTIÍ-MONTAJ DE CĂTRE
— Ce rezultate s-au obţi­ glementarea situaţiilor ne­ lucru în privinţa unei coor­
cadru ia ma- nut la recoltarea şi însilo- corespunzătoare ? donări mai exacte între ma­ PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII
rumul oaselor 90,2
a (Grădina de zarea furajelor ? — Atît în şedinţele birou­ surile luate de inginerii şefi Şantierul C.M. Electrocentrale 0. G.A. Deva
lOARA: Deta- — La nivelul consiliului lui executiv cit şi în adu­ şi şefii secţiilor de mecani­ Deva 101,4 1. R.E. Deva (şantierul
isiirne epecia- unic am realizat 1309 tone nările generale ale consiliu­ zare, între toţi cei chemaţi G.S.C.F.I. Deva 101 de montaj) 86,8
cine mă strl- sa conducă unităţile C.A.P.
îistul); Şasea siloz faţă de 1 200 tone lui unic aceste situaţii au Trustul de construcţii Deva 96,6 l.C.S. Hunedoara 81,1
ăiâreţ (Arta); plan. Se remarcă aportul u- făcut obiectul unor analize Rezultatele de pînă' aqum Grupul de şantiere energomontaj
en (Consiruc- nităţilor C.A.P. Huituri şi temeinice. Chiar dacă prin­ demonstrează ca acolo unde „Transilvania“-Mintia 96,2 I.C.M.M. Petroşani 79,4
1ŞANI : Om ui Pesiişu Mare. La recoltatul, cipala răspundere privind există înţelegere, competen­ I.U.Ţ.i.P.P.EC. Deva 92 Grupul do şantiere
ntc>j • — (Unir ţă, spirit. de răspundere; Rîu Mare-Reţezat 62,7
4.0 rfn 'transportul şi ihsilozarea strîngerea, transportarea şi Grupul de şantiere energoconslrucţia
Deznodaimn, totul merge bine, .iar unde Devă-Mintiâ 90,3 Şantierul T.G.M.M. Deva 54,6
(Republica) ; nu...
>aia curajului @ ÎN CONCLUZIE UNITĂŢI BENEFICIARE CARE NU SI-AU REALIZAT PLANUL
Artista, dola- Deputaţii
mii (Muneito- — Rezultatele bune sînt DE CONSTRUCŢII-MONTAJ ÎN REGIE PROPRIE
AN : Elixirul, departe de a constitui mo­
Muncitoresc) ; Direcţia sanitară Deva 97,9 Direcţia judeţeană de drumuri
nîntulul, bies- (Urmare din pag. 1) la cutare sau cutare între­ tiv de automulţumire. Din I.A.S. Haţeg 97,4 şi poduri Deva 06,1
— seriile I-II prindere de la care speră cele arătate pînă acum re­ 59,7
LONEA : Bi- iese cit se poate de clar l.F.E.T. Deva 96,1 l.T.A. Deva
mnerul); pe- liţăţilor este rodul eforturi­ să obţină o mină dc ajutor C.M. Deva 95,5 D.G.A.I.A. Deva 53,9
>ea.ş ia des- lor financiare făcute in a- pentru cauza lui, ce se iden­ că avem încă multe pro­ I.M. Hunedoara 95,5 Direcţia judeţeană P.T.Tc.
citoresc) ; A- cest. sens de stai, dar trans­ tifică întotdeauna cu cea a bleme care aşteaptă rezol­ 51
lîzania (Mun- vări grabnice. Conducerii Inspectoratul silvic lleva ■ 95 Deva
CANI: Nap oii formarea in locuinţe şi edi­ cetăţenilor pe care-i repre­ consiliului unic, fiecărei u- I.M. Barza 92,1 întreprinderea de bere
Noiembrie) ; ficii publice, in bulevarde zintă. Orele acestea libere Combinatul minier Haţeg 49,7
! păianjen se largi ori in magistrale de sacrificate în numele fru­ nităţi socialiste îi sta în
teaua roşie) ; putinţă să le rezolve în cel Valea Jiului 86,7 U.J.C.M. Deva 49,5
: Moartea u- apă şi termoficare, a unor museţii locului în care mai scurt timp. Dorim cu G.I.G.C.L. Deva 78,3 I.M.M.R. Simeria 43,8
Minerul) ; O- sume alocate, aceasta este trăim se adună în cursul I..I.V. Deva 71
tfragiul (Pa- acţiunea concretă a oameni­ unui an în contul celor mai toţii ca, la bilanţul final al 70,5 I.P.N.C. Orăştie 30,8
oglinzi para- mulţi dintre noi cu zecile, acestui an, sa fim prezenţi I.Î.L. Simeria I.P.I.L.F. Haţeg 23,3
); GEOAGIU- lor in fruntea cărora se si­ cu rezultate care să ne si­ I.A. S. Mintia 69,4
ul (Casa de tuează cu cinste deputaţii. in contul lui se adună cu „Vidra“ Orăştie 67,7 I.M.P. Deva 16,7
}?EG : zîzanio Aceasta este o parte a în­ sulele. Acceptarea delibera­ tueze între consiliile unice 64,3 I.C. Orăştie 15,4
RAZI: Perla : de frunte ale agriculturii U.J.C.C. Deva
hemul pfimîn- tregului care alcătuieşte tă a acestui travaliu îl în­ hunedorene. __ _____
nil iubirii — prezentul oraşelor şi satelor dreptăţeşte la respectul ob­ —___ _ —------ ------- -
laşa de cultu- noastre. Ceea ce sc face cu ştii şi, pentru că-l respectă,
Express {li oamenii îl urmează.
UA: Moarte pe mijloacele puse la dispozi­
[-11 (Mureşul); ţie de stat se întregeşte prin Schiţind portretul deputa­ muzica era mai greu. Pir. 3
lă în deltă ceea ce cetăţenii realizează tului — acest personaj colectiv la urmă, a intrat noaptea
fîELAIÎI : Cli- în orele lor libere penlru care numără la nivelul în­
I-II (Muncito- în cofetăria „ileana“ do
a-şi face mai frumoase, mai tregului judeţ peste 1500 unde a furat magnetofonul
bine gospodărite aşezările. dc oameni — ni sc mai cu benzile aferente şi ce
Luăm, bunăoară, Hune­ relevă o realitate, o trăsă­ ¿cru/âiitftri mai era pe acolo, adică
doara. Ea înseamnă foiţa tură a sa — prevederea sau • La fix. Lăcătuş Ioni­ 800 de lei. Şi tocmai cînd
economică pe care i-o im­ anticiparea. Mereu în con­ • in organizarea consiliului municipal al F.D.U.S., zi­ că din Hunedoara a aflat Gruiţă asculta transpus
primă respiraţia cuptoarelor tact cu oamenii, deputatul lele trecute a avut loc — la casa de cultură - o largă
■>abil pentru 7 „Tribună a democraţiei“, avînd ca temă de dezbatere ac­ că punctualitatea este o melodia „Banii n-aduc fe­
iO : Vremea va de plămădit metalul, în­ învaţă să vadă înainte în calitate a omului. Dar cum ricire“. l-au deranjat nişte
ieral instabilă, seamnă un oraş de 90 000 timp şi cînd i se oferă pri­ tivitatea de servire a populaţiei prin comerţ. Cu acest pri­ asta nu se poate fără un tovarăşi în uniformă...
mult noros. de locuitori, construit a- lejul avansează în numele lej,s-au făcut şi unele propuneri de îmbunătăţire a mun­
oi locale, care proape în întregime în anii obştii idei care nu o dată cii în domeniul respectiv. .ceas bun, a tăbărît asu­ • Pe tarlale. în această
îaracter de a- pra cetăţeanului lopos Pe­
; şi de Cescăr- socialismului. Dar înseamnă se materializează în planuri • „Uniţi in gind şi ideal pentru traducerea în viaţă a tru şi, după ce l-a ame­ perioadă de recoltări, în.
Izolat, canti- şi o oază de verdeaţă şi o şi de acolo în realităţi. In documentelor Congresului al Xlf-iea al partidului" — este timp ce unii se ocupă cu
ipitaţii pot de- grădină dc flori. Putini ştiu felul' acesta formele de par­ tema dezbaterii ce va fi organizată marţi, 9 septembrie, la ţit cu pumnii, i-a luat culesul, alţii se ocupă cu
cu fc
vînlul va su- ceasul. Plus vreo 500 de
31-1
cu intenalii- că aproape pentru fiecare ticipare la conducere se îm­ căminul cultural din cartierul Ceangăi. lei. sustrasul. Ilie loan, CI
rin Ï
e din sud-vest. locuitor al oraşului este bogăţesc,. participarea capă­ • Prin participarea la recentul „Tirg al cooperaţiei călău Victor şi Şaman
, noaptea vor meşteşugăreşti“ organizat ta Brad, cooperativa „Progresul" Miliţia municipiului a Constantin, din Simeria,
tre B şi 13 gra- plantat un trandafir şi un tă conţinut nou, vigoare. fost şi ea punctuală la în-
fn tre 12 şi 24 pom. ‘Toţi, sau aproape toţi, Ne mai despart puţine zi­ a realizat — în ceie două zile — un venit de 25 009 lei lîlnirea cu Ionică. Adică precum şi Pravai Gheor-
au fost plantaţi în acele ore le de data cînd în inima din vînzarea produselor sale : articole de tricotaje, con­ l-a luat cu ceas cu tot. ghe din Hunedoara au sus­
babii pentru 8 de care vorbeam, cînd de­ ţării sfatul deputaţilor în fecţii pentru femei şi ceaprazărle. tras legume din tarlalele
ie 1880: Vreme putatul dezbracă haina pro­ consiliile populare judeţene • In cadrul stagiunii permanente în judeţul nostru, O- • Melomanul. Peşterea- C.A.P. Simerla, iar de la
cerul tempo- pera română din Timişoara prezintă astăzi, orele 19, la • nu Gruiţă din Hunedoara, I.A.S, Deva au furat ceapă
ir cădea aver- fesiei sale zilnice şi animă şi al primarilor îşi va în­
ploaie. cu exemplul său pe semeni. cepe lucrările. Este unul casa de cultură, opereta „Silvia" de E. Kalmann, Iar mii- a aflat altceva. Anume, că Gros Alexandrina şi Turi-
El ştie că nimic nu vine din prilejurile fericite în ne, tot la. orele 19, opereta „Contesa Maritza“. muzica este aceea care te ca Doina. La rîndul lor,
vreme insta- gîdilă în mod plăcut la au fost culeşi de organele
ma,i mult no­ de la sine dacă nu se zbate care ei, deputaţii, vor dez­ • Revedere după 25 de ani. Ieri a avut loc întrlnlrea
ta ploi tempo- şi aşa se face că-l înlîlneşli bate în numele nostru coor­ absolvenţilor piomoţlei din 1955 a liceului de fete şi li­ ureche. Ureche avea. cu in drept...'
ir aven şl ca­ mereu preocupai de ceva, donatele viitorului pe ca- ceului „Decebal". Revedere emoţionantă, clipe fericite,
isă. (Metcoro- Rubrică teatirJiâ cu sprijinul
iu: r.iana tu- ba la consiliul popular, ba re-l privim cu încrede şi bucurie, amintiri... Inspectoratului udetoan de Inîsm«
la asociaţia de locatari, ba optimism. DOINA COIOCARU