Page 29 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 29
Afci încep în Capitală lucrările celui de-al II-lea
CONSILIILOR POPULARE
, : , .
Vizita în ţara noastră a
preşedintelui Republicii Zambia,
Kenneth David Kaunda
Continuarea convorbirilor oficiale
Marţi, 9 septembrie, au ţiind mutaţiile, transformă liticii de destindere, cola
continuat convorbirile ofi rile revoluţionare care au borare şi pace, de respect
ciale între tovarăşul loc în lume, ca urmare a a- al independenţei naţionale.
Nicolae Ceauşescu, secre firmării tot mai puternice A fost manifestată îngri
tar general al Partidului ■a voinţei popoarelor, a lup jorarea în legătură cu per
Comunist Român, preşedin tei lor pentru libertate, pa petuarea stărilor conflictua-
tele Republicii Socialiste ce şi progres. le din diferite zone geogra
România, şl tovarăşul Ken Cei doi preşedinţi au re fice şi apariţia altor focare
neth David Kaunda, pre levat, totodată, preocuparea de încordare, cu menţine
şedintele Partidului Unit al României şi Zambiei faţă rea unor situaţii complexe
flîtGflN fll CDMITUÜLÜI JUDETEfllU HUlVEDOflBft AL P.C.R Naţionale, de deteriorarea climatului încă nesoluţionate, care
Independenţei
preşedintele Republicii Zam politic mondial, apreciind pun în pericol pacea, secu
că este imperios necesar ca
Sl flL C0IMSILIULUI POPULAR JUDETEAIU bia. popoarele, forţele înaintate ritatea şi S-a independenţa
considerat
popoarelor.
In cadrul acestei noi. run
« • • —••••■■ ______ ' ___________________________ ■ ■ • • • • * ' • •
de de convorbiri, tovarăşii de pretutindeni să acţione că, în condiţiile internaţio
Nicolae Ceauşescu şi Ken ze ferm pentru a pune ca nale actuale, trebuie făcut
neth David Kaunda au avut păt vechii politici de do totul pentru reglementarea,
Anul XXXII, nr. 7105 MIERCURI, 10 SEPTEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani un schimb aprofundat de minaţie şi inegalitate, pen pe cale politică, prin trata
păreri cu privire Ia proble tru oprirea tensiunii din tive, a diferendelor dintre
me esenţiale ale vieţii po viaţa internaţională, pentru
litice internaţionale, eviden- reluarea şi continuarea po (Continuare in pag. a 4-a)
Şsdinţs $hIMÉ|
Cu deplină încredere în viitorul
: : V tí ' 5:‘; luminos al patriei
Astăzi, în Capitală îşi în deosebită acordată de către nomiei şi vieţii sociale a
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae rii proceselor de producţie, reducerii per cepe lucrările cel de al II- partid organelor locale ale localităţilor pe al căror te
Ceauşescu, secretar general al Partidului sonalului auxiliar şi creştere a personalu lea Congres al consiliilor puterii şi administraţiei de ritoriu acţionează. Răspun
Comunist Român, marţi, 9 septembrie, a lui direct productiv. Au fost examinate populare judeţene şi al pre stat, adîncirii continue a de derile lor cresc cu atît mai
avut Ioc şedinţa Comitetului Politic Exe concluziile studiilor întreprinse la indicaţia şedinţilor consiliilor popu mocraţiei noastre socialiste. mult acum, cînd sint che
cutiv al C.C. al P.C.R. conducerii partidului, personal a tovarăşu lare municipale, orăşeneşti In cei aproape 30 de ani mate să aducă o contribu
Comitetul Politic Executiv a dezbătut un lui Nicolae Ceauşescu, într-un număr de şi comunale. care au trecut de Ia consti ţie deosebită la înfăptuirea
raport cu privire la stadiul realizărilor, întreprinderi din ramuri economice diver Eveniment de importanţă tuirea lor, consiliile popu prevederilor celui de al
pînă la sfîrşitul primului semestru al aces se. Comitetul Politic Executiv a indicat să majoră în viaţa polilico-so- lare şi-au dovedit pe deplin XII-Iea Congres al partidu-
tui an, a principalilor indicatori tehnico- se intensifice acţiunea de raţionalizare a cială a ţării, Congresul —
economici aprobaţi pentru capacităţile de fluxurilor de producţie, îmbunătăţirea teh veritabil sfat al gospodari maturitatea în a conduce
producţie puse în funcţiune. S-a constatat nologiilor de fabricaţie, mecanizare a unor lor ţării — reflectă atenţia treburile complexe ale eco (Continuare in pag. a 2-a)
că în toate ramurile industriei s-a manifes lucrări grele şi cu volum mare de muncă
tat preocupare penlru^realizarea, la terme manuală, utilizare raţională a capacităţilor
nele stabilite şi la volumul prevăzut în de producţie, extinderea polideservirii ma
proiect, a producţiei globale şi a celei fi şinilor, precum şi luarea altor măsuri cu
zice. Comitetul Politic Executiv a consta caracter tehnic şi organizatoric. Va trebui
tat, în acelaşi timp, că o serie de întreprin să se asigure un grad mai înalt de mecani
deri noi produc sub indicatorii planificaţi, zare şi automatizare a lucrărilor de trans
lipsind economia naţională de cantităţi im port uzinal, manipulare şi depozitare, con
portante de produse. Toate întreprinderile, comitent cu adoptarea unor tehnologii şi
■ "straiele industriale, ministerele sînl fluxuri de fabricaţie care să reducă la mi
tK/iigate să acţioneze cu cea mai mare fer nimum volumul acestor lucrări. S-a trasat
mitate pentru realizarea producţiei la ni sarcina ca, pe baza tuturor acestor măsuri,
velul întregii capacităţi, funcţionarea ire Comitetul de Stat al Planificării şi ministe
proşabilă şi exploatarea raţională a utila rele economice să aibă în vedere, la ela
jelor şi instalaţiilor, respectarea strictă a borarea planului pe anul viitor, reducerea
normelor în vigoare de reparaţie şi între personalului auxiliar şi creşterea număru
ţinere, aprovizionarea ritmică cu materii lui personalului direct productiv.
prime. într-un timp cît mai scurt, toate uni In continuare, Comitetul Politic Executiv
tăţile industriale noi să lucreze la para a discutat şi adoptat o serie de măsuri le
metrii proiectaţi. gate de desfăşurarea Congresului consilii
Comitetul Politic Executiv a dezbătut un lor populare şi al preşedinţilor consiliilor
raport privind stadiul acţiunii de întărire a populare. Harnicii locuitori al Hunedoarei au făcut din „Cetatea de foc“ un oraş al florilor şl
ordinii şi creştere a productivităţii muncii zonelor verzi. în imagine, vedere spre hotelul „Rusca“ din noul centru civic al munici
piului.
Foto: V, ONOIU
în întreprinderi, mecanizării şi automatiză (Continuare in pag. o 2-a)
ASTĂZI, TRANSMISII DIRECTE LA RADIO
ŞI TELEVIZIUNE
— în jurul orei 11,00, solemnitatea semnării docu
mentelor oficiale româno-zambiene. trăgînd suplimentar 28 000 nizare —, un exemplu demn
— în jurul orei 14,45, ceremonia plecării tovară „Trebuie să facem totul pentru a asigura tone de cărbune. Cu cele de urmat îl constituie tî-
şului Kenneth David Kaunda, preşedintele Partidului realizarea, în 1985, a cel puţin 15—16 mi mai bune realizări se situea nărul colectiv al minei Băr
Unit al Independenţei Naţionale, preşedintele Republi lioane tone de cărbune ! Pînă în Î990 să asi ză sectoarele: III, cu 25 970 băteni, care, sub îndruma
cii Zambia, care, împreună cn tovarăşa Betty Kaunda, tone de cărbune în plus, IV, rea competentă a organiza
a efectuat, Ia Invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, gurăm din Valea Jiului cel puţin 80 la sută cu 12 552 tone de cărbune ţiei de partid, a consiliului
secretar general al Partidului Comunist Român, pre din cărbunele cocsificabil pentru metalurgia extras peste plan şi VII, cu oamenilor muncii şi a direc
şedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei din România". un spor de producţie de torului Ovidiu Avramescu,
Elena Ceauşescu, o vizită oficială de prietenie în ţara 6 095 tone de cărbune. Bri a luat un start bun de la
noastră. NICOLAE CEAUŞESCU găzile remarcate în obţine începutul anului şi a depă
rea acestor succese sînt şit lună de lună prevederile
(Din jcuvîntarea rostită la marea adunare de plan, avînd Ia această
populară de la Lupeni — august 1979) cele conduse de Grigore oră un spor de producţie
Atribuţii şi răspunderi deosebite Costache — sectorul III, de peste 23 000 tone de
Constantin Popa şi Teodor cărbune cocsificabil. Orga-
o Cea mai mare mină nizîndu-şi temeinic munca
în dezvoltarea agriculturi din Valea Jiului — în abataj pe cele patru-
cea mai mare depăşi schimburi, folosind/ la capa
Avindu-se în vedere im lea al P.C.R. privind dez re de plan. OBIECTIVUL CENTRAL AL
portanţa deosebită a agri voltarea şi modernizarea o Un exemplu demn de citate utilajele şi instalaţii
culturii — ca ramură de producţiei agricole, înfăp urmat: Î.M. Bărbăteni, MERILOR VĂII JIULUI le moderne din dotare şi
timpul efectiv de lucru la
bază a economiei naţionale tuirea unei profunde .revo 9 „Mina model“ face în front, minerii din Bărbăteni
— consiliilor populare le-au luţii în agricultură, consi semnaţi paşi înainte.
fost conferite atribuţii şi liile populare din judeţul şi-au realizat şi depăşit rit
răspunderi deosebite în gos nostru au desfăşurat şi des Consemnăm că trei între mic randamentele, extrăgînd
podărirea şi folosirea raţio făşoară o activitate perma prinderi miniere din Valea zilnic însemnate cantităţi de
nală a fondului funciar, în nentă pentru mobilizarea şi •Jiului au extras peste plan cărbune peste plan. Să men
realizarea indicatorilor de antrenarea tuturor celor ce în cele opt luni şi aproape Valea Jiului şi cea mai ma Boncalo — sectorul IV şi ţionăm şi brigăzile cu cele
plan privind creşterea pro muncesc pe ogoare ca a- o decadă din acest an 57 800 re producătoare de cărbune Ion Rotaru — sectorul VII. mai bune rezultate de la
ducţiei vegetale şi a celei ceste sarcini să fie îndepli tone de cărbune: LM. Lu cocsificabil din ţară — I.M. Dacă I.M. Lupeni are u- începutul anului curent:
zootehnice. nite cu cinste. în spiritul peni — 28 000 tone; I. M. Lupeni — se menţine în pri nele circumstanţe în obţi cele conduse de Kovacs Mi-
Acţionînd pe baza sarci indicaţiilor şl sarcinilor da- Bărbăteni — 23 000 tone; mele rinduri ale hărniciei nerea acestor frumoase rea
nilor ce le revin din hotă- I.M. Paroşeni — 6 800 tone. şi realizărilor în producţie lizări — fiind mina cu cel DUMITRU GHEONEA
r.îrile Congresului al XII- (Continuare în pag. a 2-a) Cea mai mare mină din de la începutul anului, ex- mai ridicat grad de meca (Continuare in pag. a 4-a)