Page 30 - Drumul_socialismului_1980_09

pag. l DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

pn tu
Ui nn -rU- ti ţ~a .
Fwi
i»
(Urmare din pag. 1) galităţi în drepturi, inde­ tehnico-ştiinţiiică şi cultu­ me care confruntă omeni­ lor popoare, cauzei păcii, două ţări de a contribui Ia In juru
pendenţei şi suveranităţii rală, de a întări solidarita­ rea. destinderii şi colaborării în eforturile pentru buna pre­ Tron
Comitelui Politic Executiv naţionale, neamestecului in tea şi colaborarea pe plan Comiletnl Politic Executiv Balcani, în Europa şi în în­ gătire şi desfăşurare a re­ soler
docu
a dezbătui şi aprobat pro­ treburile interne şi avan­ internaţional. apreciază însemnătatea fap­ treaga lume. uniunii de la Madrid, care romi
iectul Legii cu privire la tajului reciproc, renunţării în cadrul şedinţei s-a dat tului că România şi Repu­ Comiletnl Politic Executiv să se încheie cu rezultate IN JURU
dezvoltarea industriei mici, Ia iorţă şi la ameninţarea o deosebită apreciere con­ blica Unilă Camerun se a relevat iniluenţa determi­ pozilive în direcţia transpu­ Tran
ccrei
chemată să aducă o contri­ cu forţa, dreptului fiecărui vorbirilor dintre preşedinţii pronunţă pentru sprijinirea nantă a înlîlnirilor la nivel nerii în viaţă a prevederi­ v.'irA'
buţie sporită la dezvoltarea popor de a-şi hotărî singur Nicolae Ceauşescu şi Ah- luptei de eliberare naţiona­ înalt româno-elene asupra lor Actului final de la Hel­ vid 1
generală a economiei na­ soarta, iară nici un ames­ madou Ahidjo, desfăşurate lă a popoarelor din Africa, extinderii şi aprofundării sinki, in special a dezanga­ tele
înde
ţionale, la creşterea conti­ tec din aiară. Delegaţia ţă­ într-o atmosieră de caldă împotriva imperialismului, relaţiilor dintre România şi jării militare a continentu­ mile,
nuă a nivelului de trai al rii noastre va prezenta po­ prietenie, stimă şi respect colonialismului şi a politi­ Grecia în domeniile politic, lui, şi în acest sens, a con­ publ
poporului, permiţînd iolo- ziţia României privind găsi­ reciproc, care au evidenţiat cii de apartheid, pentru economic, tehnico-ştiinţific vocării unei conferinţe de l>rcu
sirea cu maximă eficienţă a rea unor soluţii juste şi e- hotărîrea comună de a ac­ realizarea de progrese în şi cultural, precum şi a dezarmare în Europa. Bett;
tuturor resurselor materia­ chitabile problemelor com­ ţiona pentru concretizarea, domeniul cooperării şi secu­ conlucrării pe plan interna­ Referitor la situaţia din 15.20 AJm:
15.45 „T
le şi a forţei de muncă exis­ plexe care preocupă în pre­ pe baze reciproc avantajoa­ rităţii pe continentul euro­ ţional, subliniind că evolu­ Balcani, s-a subliniat impor­ lio bc
tente în comune şi oraşe. zent omenirea, va milita se, a unor acţiuni de coope­ pean, pentru soluţionarea ţia raporturilor româno-ele- tanţa hotărîrii celor două de
pont
Această ramură de activi­ pentru stingerea focarelor rare în domeniile industriei tuturor problemelor litigioa­ ne constituie un exemplu ţări de a milita neabătut 16,03 „Tox
tate cuprinde, conform pro­ de tensiune şi conflict care constructoare de maşini, e- se dintre state mimai pe ca­ de bună vecinătate între ţări pentru întărirea înţelegerii, F'pis*
iectului de lege, unităţi de mai există în diferite zone conomiei forestiere, mecani­ le politică, prin tratative, cu sisteme sociale diierite. colaborării, încrederii, bu­ 17.00 greşi In
producţie şi de prestări de ale globului, numai şi nu­ zării agriculturii, construc­ pentru participarea activă Comitetul Politic Execu­ nei vecinătăţi şi păcii în a- nopi
servicii ale consiliilor popu­ mai pe cale politică, prin ţiei de baraje, electrificării şi egală în drepturi a tu­ tiv şi-a manifestat deplina ceastă regiune, în interesul 17.20 Uine
lare, cooperaţiei meşteşu­ tratative, pentru creşte­ urbane, precum şi in alte turor statelor la viaţa in­ satisfacţie faţă de hotărîri- cauzei securităţii şi coope­ 17.40 Muz
găreşti, cooperaţiei de con­ rea rolului şi contribuţiei domenii de interes reciproc, ternaţională, pentru adopta­ le convenite între cei doi rării în Europa şi în în­ 17,55 JPubJ
18.00 Cam
sum, activităţile industriale O.N.U. la soluţionarea, în prin crearea de societăţi rea de măsuri concrete de preşedinţi privind dezvolta­ treaga lume. A iost releva­ de
din cooperaţia agricolă de interesul tuturor popoare­ mixte şi alte forme moder­ dezarmare şi folosirea mij­ rea şi mai puternică a tă, de asemenea, -poziţia Rom
producţie, precum şi activi­ lor, a problemelor actuale ne de cooperare în produc­ loacelor economice obţinute schimburilor comerciale, ex­ celor două ţări privind so­ 18.40 Trag
18,50 1001
tatea micilor meşteşugari ale vieţii internaţionale. ţie. S-a apreciat, de aseme­ do pe urma dezarmării, în tinderea raporturilor econo­ luţionarea tuturor probleme­ 19.00 Tel o
autorizaţi şi alte activităţi Pornind de la principiul nea, hotărîrea de a se ac­ scopul dezvoltării fiecărei mice, în special în sectoare lor conflicluale din jume ft c
de producţie şi de prestări partidului şi statului că e- ţiona pentru o creştere mai naţiuni, îndeosebi pentru cura sini energia, transpor­ numai pe calea tratativelor, popi
de servicii. Potrivit proiec­ senţial pentru întărirea con­ dinamică a schimburilor co­ sprijinirea mai puternică a turile, construcţiile de ma­ şi în acest cadru şi rezol­ 19,30 La •
tului de lege, întreaga acti­ tinuă a orînduirii noastre merciale, precum şi de a se ţărilor în curs de dezvolta­ şini şi construcţiile navale, varea paşnică a situaţiei «o nu
vitate a industriei mici se socialiste, a hotărîrii po­ intensifica şi diversifica re, pentru măsuri în direc­ industriile chimică şi ali­ din Cipru, adoptarea de 1.9.45 Noi,
desfăşoară sub directa în­ porului de a-şi apăra cuce­ schimburile şi colaborarea ţia lichidării decalajului mentară, agricultura, lărgi­ măsuri in direcţia opririi 20,25 Tele
ciul
drumare şi coordonare a ririle revoluţionare este dez­ în domeniile învăţăminlului, dintre state şi edificării li­ rea cooperării in domeniul cursei înarmărilor, lichidă­ maţi
consiliilor populare, indife­ voltarea economico-socială culturii, ocrotirii sănătăţii nei noi ordini economice cercetării ştiinţifice şi teh­ rii subdezvoltării şi edifică­ stud
rent de subordonarea nni- în ritm susţinut a ţării, ri­ şi sportului . internaţionale. nologice. S-a relevat, de a- rii unei noi ordini econo­ 22,15 Tele
tăţilor în care acestea func­ dicarea continuă a nivelului Uelieiînd importanţa şi Comitetul Politic Executiv semenea, însemnătatea ho­ mice internaţionale, demo­
ţionează. înainte de a li de trai al maselor. Comi­ semnificaţia deosebită a De­ a aprobat în unanimitate tărîrii celor două state de a cratizării largi a vieţii po­
înaintat spre adoptare Ma­ telui Politic Executiv a sta­ claraţiei solemne comune, documentele, înţelegerile şi promova noi forme de co­ litice mondiale.
rii Adunări Naţionale, pro­ bilit să se reducă pe anul semnată de cei doi şeii de concluziile la care s-a laborare, între care crearea
iectul de lege va ii supus 1980 cheltuielile militare cu stat la încheierea vizitei — ajuns cu prilejul vizitei şi de societăţi mixte, inclusiv Aprobînd înţelegerile şi BUCUR
discuţiei Congresului Consi­ circa 2 miliarde de lei. De document care reafirmă a stabilit măsurile corespun­ pe terţe pieţe, precum şi de concluziile la care au ti io pro gri
Nicolae
liilor populare, precum şi asemenea, Comitelui Poli­ voinţa celor două părţi de zătoare pentru înfăptuirea a aprofunda relaţiile cultu­ ajuns preşedinţii Constantin Radio juri
şi
Ceauşescu
presei; 8
dezbaterii publice. tic Executiv a hotărît redu­ a se călăuzi permanent, în în bune condiţii a obiecti­ rale româno-elene, mai bu­ Karamanlis, Comitelui Poli­ diilor; 9,'
Comitetul Politic Executiv cerea cheltuielilor de ad­ raporturile dintre ele, după velor de colaborare şi coo­ na cunoaştere reciprocă a tic Executiv a siabilil mă­ 9.05 Râsp
a luat în dezbatere şi a a- ministraţie şi a ailor chel­ principiile deplinei egalităţi perare prevăzute, pentru popoarelor noastre. suri penlru realizarea în ce­ lor ; 1(WX
probat proiectul de lege tuieli ale stalului pe acest in drepturi şi avantajului amplificarea continuă a re­ Comitetul Politic Executiv 10.05 Muz
Din ţari
privind obligaţia activişti­ an cu circa 4 miliarde de reciproc, respectării inde­ laţiilor româno-cameruneze, şi-a manifestat deplinul a- le mai bune condiţiuni a Corul de
obiectivelor
colaborare
de
lor de partid şi de stat, a lei, fondurile respective ur- pendenţei şi suveranităţii spre binele celor două po­ leviziunii
cord faţă de concluziile la
altor cadre cu funcţii de mînd să fie folosite în sco­ naţionale, neamestecului în poare, în interesul cauzei care au ajuns cei doi pre­ şi cooperare prevăzute, pen­ ştiri ; 11,
niorilor ;
tru extinderea tot mai pu­
răspundere de a declara pul accelerării progresului treburile interne —, Comi­ păcii şi colaborării interna­ ştiri ; 12,i
bunurile de valoare, pro- multilateral al ţării şi în­ tetul Politic Executiv şi-a ţionale. şedinţi înlr-o serie de pro­ ternică a relaţiilor de slrîll- clorului
bleme actuale ale situaţiei
să prietenie şi conlucrare
prietale personală. Proiec­ făptuirii programului de ri­ exprimat convingerea că 'Jr internaţionale, faţă de ho­ 1 la 3 ;
ţ.ilor; 16,0
tul de lege va fi supus dez­ dicare a nivelului de trai al promovarea unor asemenea T o v a r ă ş u l Nicolae tărîrea României şi Greciei dintre cele două ţări şi Coord om
popoare.
baterii şi adoptării Marii poporului. raporturi de prietenie şi co­ Ceauşescu a informat, de de a extinde conlucrarea greşul al
Adunării Naţionale.. Comitetul Politic Executiv laborare corespunde intere­ asemenea, despre vizita o- dintre ele în soluţionarea ★ lor popu
roma nes <
Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, selor fundamentale ale po­ ficială întreprinsă în Româ­ marilor probleme ale con­ In încheierea şedinţei, Sfatul m
a aprobat directivele pri­ probleme curente ale acti­ poarelor român şi cameru- nia, între 3 şi 6 septembrie temporaneităţii. A fost re­ Comitetul Politic Executiv leMn de
limbii r<
vind participarea României vităţii de parlid şi de stat. nez, reprezintă o contribu­ 1980, de preşedintele Repu­ levată însemnătatea hotărî­ a stabilit o serie de mă­ muncii li
la lucrările celei de-a ★ ţie importantă la cauza des­ blicii Elene, Constantin Ka- rii României şi Greciei de suri organizatorice menite ţii coral;
XXXV-a sesiuni a Adunării Comitetul Politic Exe­ tinderii, securităţii şi coo­ ramanlis. a acţiona în continuare pen­ să asigure desfăşurarea în rumbesci
Con greş t
Generale a O.N.U., care în­ cutiv a ascultat informa­ perării în Europa şi în A- Comitetul Politic Executiv tru oprirea agravării clima­ cele mai bune condiţiuni a siliilor p
cepe în septembrie a.c., şi rea prezentată de tovarăşul frica, la lupta generală pen­ tului internaţional şi relua­ activităţii de îndeplinire a cert de
propunerile ce vor fi făcu­ Nicolae Ceauşescu asupra tru pace şi progres în în­ a dai o înaltă apreciere rea politicii de destindere planului pe 1980 şi pe în­ 20,30 Lit<
noului dialog Ia nivel înalt
te de ţara noastră cu acest vizitei oficiale eiectuate în treaga lume. şi pace, de respect, în ra­ tregul cincinal — astfel ca 20,50 Cai
prilej. întreaga activitate a ţara noastră, în perioada româno-elen şi şi-a mani­ porturile dintre state, a următoarele patru luni să O zi înti
terii nu:
festat deplina aprobare fa­
delegaţiei române la sesiu­ 27—30 august, de către Ah- Comitelui Politic Executiv principiilor egalităţii în se soldeze cu realizări ' „LaknnV
nea O.N.U. va ii consacrată madou Ahidjo, preşedintele a relevat, în acelaşi timp, ţă de rezultatele fructuoase drepturi, independenţei şi cepţionale in toate unităţi­ 5,00 Nou
promovării tezelor şi linii­ Republicii Unile Camerun. însemnătatea aprofundatului ale convorbirilor dintre pre­ suveranităţii naţionale, ne­ le economice —, precum şi turn.
lor directoare privind rela­ Comitetul Politic Executiv schimb de vederi care a şedintele Nicolae Ceauşescu amestecului în treburile in­ penlru buna organizare şi
preşedintele
Constantin
şi
ţiile internaţionale ale ţării şi-a exprimat deplina apro­ avut loc în legătură cu si­ terne şi avantajului reciproc, desfăşurare a campaniei a-
noastre cuprinse în hotărî- bare faţă de rezultatele po­ tuaţia internaţională şi mu­ Karamanlis, care confirmă renunţării la forţă şi la a- gricole de toamnă, a strîn- iCj
rile Congresului al Xll-lea zitive ale primului dialog taţiile din lumea contempo­ dorinţa României şi Greciei meninţarea cu forţa, a drep­ gerii recoltei şi executării
al partidului, în expune­ româno-camerunez la nivel rană, şi a exprimat deplina de a da un nou impuls re­ tului fiecărui popor de a lucrărilor agricole, făcîn-
DEVA
rile tovarăşului Nicolae înalt, şi care oglindesc aprobare faţă de concluzii­ laţiilor tradiţionale de prie­ du-se totul pentru asigura­ ga şi S:
Ceauşescu, în alte do­ voinţa celor două ţări de le la care au ajuns cei doi tenie, înţelegere şi conlu­ trăi fn libertate, de a dis­ rea bunei aprovizionări a Comedie
cumente de parlid şi de a dezvolta în continuare o şefi do stat în urma exami­ crare dintre cele două ţări pune singur de soarla sa. populaţiei şi satisfacerea dina de
stat, principiilor deplinei e- largă colaborare economică, nării principalelor proble­ ale noaslre, în folosul ambe­ S-a reliefat hotărîrea celor nevoilor întregii economii. RA : Rc
Taina o
tul) ; i
(ArUi) ;
Ou deplină încredere de oameni ai muncii, de ce­ Dezvoltarea agriculturii rea) ; Si
(Urmare din pag. 1) tragă în acţiune mase largi rii (Cor
TROŞAb
tăţeni, atracţie ce se exer­
dă (Rei
lui pentru cincinalul 1981— cită prin aleşii poporului în (Urmare din pag. 1) C.A.P. Aceasta a permis să Noiembr
Omul p
1985, eta ă ce va marca un o viforul luminos el fruntea obştii — deputaţii se livreze in plus la fondul (Cultura
(Munciţi
pas holărîtor pe drumul consiliilor populare. le de secretarul general al de stat peste 27 000 tone de Kilet de
griu şi aproape 8 000 tone
partidului, tovarăşul Nicolae
nostru către stadiul de ţară Dczbătînd în zilele ce ur­ Ceauşescu, la Consfătuirea orz. Asemenea rezultate (Arul) ;
mediu dezvoltată. lui al TI-leo, materializate Dezvoltarea urbanistică a mează în marele sfat al gos­ de lucru de la C.C. al bune au fost obţinute şi în cerului
în produse fizice pesle plan, localităţilor va fi pe măsura podarilor principalele direc­ NEA : C
Instituirea, din iniţia­ P.C.R. din mai a.c. au fost creşterea efectivelor şi a spre ms
tiva tovarăşului Nicolae în economii de materii pri­ marelui program de inves­ ţii după care vor acţiona luate măsuri pentru buna producţiei animaliere, în TRELA :
stepă (-M
Ceauşescu, secretarul gene­ me şi energie, în finaliza­ tiţii al următorului cinci­ în viitor consiliile populare organizare şi desfăşurare a dezvoltarea sectoarelor de NOASA
(Muncite
ral al partidului, a acestui rea unor importante obiec­ nal. Citeva coordonate ale în înfăptuirea prevederilor muncii în campaniile agri­ prestaţii şi servicii. S-a îm­ Dacă ve
larg forum democratic — tive de investiţii. acestei acţiuni vorbesc de­ celui de al Xll-lea Congres cole. Este de remarcat fap­ bunătăţit activitatea econo- brie) ;
tul că, deşi condiţiile clima­
mico-financiară a C.A.P.
(Steaua
Congresul consiliilor popu­ Tot cu acest prilej s-au spre grija ce se manifestă al partidului, ei, deputaţii, tice au fost nefavorabile, Acum, în întreg judeţul, ZA : inc
lare, ce se convoacă la fie­ adoptat hotărîri menite să pentru dezvoltarea armoni­ se vor întoarce de la acest recoltarea păroaselor s-a fă­ consiliile populare acţio­ ncrul) ;
care 5 ani — asigură per­ asigure realizarea în fieca­ oasă a fiecărei localităţi. Ea forum larg reprezentativ îm­ cut în bune condiţiuni, iar nează, sub conducerea şi în­ sau vuiţi
(Flacăra)
fecţionarea continuă a ac­ re localitate a programului este exprimată în faptul că bogăţiţi în cunoştinţe şi în numeroase unităţi au obţi­ drumarea organelor de Cercul n
tivităţii consiliilor populare, de dezvoltare economico- se va da o atenţie mai cutezanţă, gata să-şi reia nut producţii bune de griu partid, pentru recoltarea tură) ; I
(Popular
astfel incit ele să poată locul în fruntea celor ce şi orz. Astfel, C.A.P. Orăş- culturilor de toamnă, pre­ reţiii cu
socială în profil teritorial. mare localităţilor rămase în le-au încredinţat mandatul, tie, Pricaz, Lăpuşnic, Şoi- gătirea terenului şi însămîn- LAN : E
far > faţă în cele mai bune Dezvoltarea aceasta Ia tim­ urmă, oraşelor mici şi mij­ ţarea griului şi orzului, a soare (<
condiţii sarcinilor tot mai să facă* din localităţile lor muş, Romos, Haţeg, Brăniş- SIMERIA
pul viitor vizează creşterea locii şi îndeosebi viitoare­ grădini înfloritoare. Se con­ ca şi I.A.S. Simeria au rea­ legumelor şi plantelor fura­ ţiu (Mui
mari, atribuţiilor sporite cu contribuţiei judeţului nostru lor centre urbane. în ora­ lizat producţii cuprinse în­ jere, pmitru recoltarea şi tagu) (L
care au fost investite. tinuă astfel cu succes o o-
Ia asigurarea resurselor de şele mai mari şi municipii peră ale cărei dimensiuni tre 3 000—3 700 kg grîu/ha, îusilozarea furajelor, trans­
Aşa după cum se ştie, cel materii prime ale econo­ ea se exprimă în aceea că sînt definite — îndeosebi în iar C.A.P. Simeria, Romos, portul şi depozitarea nutre­
de al 11-iea Congres a fost Cristur, Rapolt, Vaidei, Bîr- ţurilor, pregătirea adăpostu­
miei naţionale, dezvoltarea — încheindu-se zonele de ultimii 15 ani — de cel mai
precedat de conferinţele ju­ energeticii pe baze hidrau­ locuinţe începute — acestea iubit şi mai luminat fiu al cea Mică şi I.A.S. Simeria rilor pentru iarnă, realiza­
deţene ale deputoţilor. Un lice şi de cărbune, dezvol­ vor ajunge cît mai aproape ţării, tovarăşul Nicolae au obţinut între 3 000—4 000 rea investiţiilor din agricul­
kg orz/ha.
tură şi îndeosebi a acelora
eveniment asemănător a tarea. intensivă a agricultu­ de imaginea de viitor a o- Ceauşescu. Aparţinînd deo­ în actualul cincinal, în din zootehnie, pentru rea­ Timpul
ziua d
avut loc nu demult şi în rii cu valorificarea superi­ raşelor noastre, înlălurîn- potrivă prezentului şi viito­ perioada care a trecut de lizarea fondului de stat la Vreme î
judeţul nostru. El a înfăţi­ oară a rezervelor zooteh­ du-se neajunsurile consta­ rului, el ne dă încredere în ia primul Congres al consi­ produsele agroalimentare. cu cerul
cădea pi
şat. cetăţenilor, prin depu­ niei. Pîrghiile pe care se va tate în trecut. forţele noastre, consolidează liilor populare, s-au obţi­ întreaga activitate are drept avea şl
taţii aleşi de ei, tabloul im­ acţiona preponderent — Am subliniat în aceste cu gîndirea şi acţiunea sa nut cele mai mari producţii scop realizarea cu succes însoţite
trice. Vi
presionant al realizărilor ob­ noul mecanism economico- rînduri doar citeva trăsă­ speranţele noastre de mai de cereale. Făcînd o compa­ şi în bune condiţiuni a în­ derat, ci
ţinute în economia şi viaţa financiar, perfecţionarea turi ale viitoarei dezvoltări bine. Cu gîndul de a-1 urma raţie cu perioada 1971—1975, tregului volum de lucrări porare,
natului
socială a judeţului in anii producţia de griu şi orz a agricole din această perioa­ Tempera
conducerii ştiinţifice — vor în perimetrul economiei şi neabătut întîmpină cetăţe­ fost în acest cincinal cu dă şi pregătirea temeinică a
actualului cincinal, realizări trebui să ducă la sporirea al vieţii sociale a judeţu­ nii judeţului nostru cel de 505 şi, respectiv, 336 kg/ha producţiei anului viitor — noaptea
iar ziua
amplificate sau consolidate eficienţei întregii activităţi lui. Esenţa rămîne aceea ca al 11-lea Congres al consi­ mai r are în I.A.S. şi cu 483 primul an al cincinalului grade. I
acum in preajma Congresu­ economice. înfăptuirea lor irebuie să a- liilor populare. şi respectiv 514 kg/ha iu 1981—1985. ţa, cenţi