Page 32 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 32
Paq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 105 9 MIERCURI, Î0 SEPTEMBRIE 1980
Republicii Zambia, Kenneth David lamia
prilejul vizitei efectuate în „Sîntem cu toţii foarte im • Simpozion. „Mihail Kogălniceanu — om politic, Istoric,
Continuarea convorbirilor institut în luna aprilie a a- presionaţi de ceea ce am ziarist şi orator“ a iost titlul simpozionului organizat la Casa
de cultură din Petroşani.
cestui an. putut vedea în acest foarte ® Ieri, in sălile de apel ale întreprinderilor miniere for
au
continuare,
în
maţiile artistice din localităţUe Văii Jiului au prezentat la
important centru. Nici o re
fost
oficiale prezentate maşini de recol voluţie agricolă nu poate intrarea şi ieşirea minerUor din schimb, atractive spectacole
tat cartofi, sfeclă de zahăr, reuşi fără asemenea echipa de muzică populară şi uşoară in cinstea fruntaşilor în pro
ducţie.
(Urmare din pag. 1) porului palestinian, pe baza cinepă, struguri, tutun, pre mente. Noi, în Zambia, cre • Curs de calificare. O sută de oameni ai muncii de la
dreptului său la autodeter cum şi maşini folosite în dem că vizita noastră va preparaţiUe Coroeşti, Lupeni şi Petrila participă la un curs
minare şi constituirea unui zootehnie. deschide o nouă etapă de de. calificare în meseria de preparator cărbune.
a Cu contribuţia cetăţenilor din comuna Aninoasa a fost
state, a tuturor problemelor stat palestinian indepen Sintetizind, în încheie cooperare între cele două j reparat drumul „Valea Piscului“ din localitate.
ce confruntă omenirea, por- dent, la asigurarea indepen rea vizitei, impresiile pro ţări ale noastre. Felicitîn- ; a Cupa de toamnă. Luni, 8 septembrie, s-a dat startul în
nindu-se de la respectarea denţei şi integrităţii terito duse de această semni du-vă pentru aceste succe- i competiţia fotbalistică dotată cu „Cupa de toamnă“ la care
principiilor deplinei egali riale ale tuturor statelor din ficativă expoziţie, preşedin se remarcabile, vă dorim, I participă opt echipe din Petroşani — I.U.M.P., l.M. Dilja, l.M.
şi
Livezeni,
Tricotajul
Sănătatea,
C.F.R.,
I.R.I.U.M.P.,
tăţi în • drepturi, indepen regiune. tele Kenneth David Kaun de asen mea, noi şi noi iz- ! I.C.P.M.C.
denţei şi suveranităţii na T o v a r ă ş i i Nicolae da a consemnat în Cartea bînzi în toate acţiunile | a Azi şi mîine la Clubul sportiv şcolar Petroşani au loc
concursuri de selecţie pentru copii (băieţi şi fete), care intră
ţionale, neamestecului în Ceauşescu şi Kenneth David de onoare a Institutului : dumneavoastră viitoare“. ' în acest an in- clasa I şi doresc să înveţe schiul In mod or
treburile interne şi avanta Kaunda au reafirmat hotă- ganizat. Concursul se desfăşoară între orele 17—19, iar copiii
jului reciproc, nerecurgerii rîrea României şi Zambiei trebuie să fie însoţiţi de părinţi.
a „Disciplina în producţie — condiţie esenţială pentru rea
la forţă şi la ameninţarea de a conlucra tot mai strips În judeţul Prahova lizarea '-Sarcinilor economice ale întreprinderii" a fost tema
cu forţa, de la dreptul su pe arena mondială, de a-şi discuţiei la îritHhirea dintre secretarul comitetului de partid
prem al fiecărei naţiuni de aduce o contribuţie activă După-amiază, preşedinte re de maşini româneşti. A- . al minei Vulcan şi tinerii din căminul 3.
a dispune de propriile des la soluţionarea justă şi du le Kenneth David Kaunda, dresîndu-se conducerii în- | • Turneu. Opera de stat din Timişoara se află într-un
tine. rabilă a marilor probleme împreună cu persoane ofi treprinderii, oamenilor mun- J turneu în Valea Jiului. Ieri a prezentat la Casa de cultură
din Petroşani opereta „Contesa Marilza“ de Kalmann, iar tas—
în acest sens, a fost re ale contemporaneităţii, la ciale zambiene, a făcut o cii de aici, preşedintele | tăzi va prezenta spectacolul cu opereta „Silvia“, de acelaşi
levată importanţa soluţio instaurarea unui climat de vizită în judeţul Prahova. Kaunda a spus apoi: „Am * autor.
nării politice globale a si pace, securitate, încredere înaltul oaspete a fost în fost foarte impresionat de I CONSTANTIN IOVĂNESCU
tuaţiei din Orientul Mij şi colaborare în Europa, A- soţit de tovarăşul Ilie ceea ce faceţi dumneavoas- J
lociu, care să ducă la re frica şi în întreaga lume, Verdeţ, membru al Comite tră, de realizările pe care ■
tragerea Israelului din teri la înfăptuirea idealurilor tului Politic Executiv al le-aţi obţinut. Dorim să a- l
toriile ocupate în 1967, in nobile de libertate, inde C.C. al P.C.R., prim-minis- vem în viitor cit mai mul- J Cronica mea
clusiv din Ierusalimul arab, pendenţă şi progres ale tu tru al guvernului, de alte te contacte cu dumneavoas- i
la rezolvarea problemei po- turor popoarelor. persoane oficiale române. tră. Vă felicit din inimă“. J orice caz ar trebui să în
veţe — şi nu numai ei —
Primul obiectiv vizitat a Coloana oficială s-a în- ? Sînt lucruri în viată pe un lucru: că în final de
La institutul de cercetări, fost cunoscuta întreprinde dreptat apoi spre comuna I care nu le po[i dobîndi, ori- joc n-au voie să creeze po
Bucov.
*
re „1 Mai“, producătoare
de utilaj petrolier şi insta La sosirea Ia cooperativa | cîte eforturi ai face, decîl ziţia de ofsaid, că ceea ce
proiectări şi inginerie laţii necesare industriilor agricolă de producţie din ■> cu trecerea timpului. Unul un arbitru rău intenţionat
sau din greşeală ezită să
miniere, metalurgice şi chi comună, oaspeţilor li se I dintre acestea este expe
mice. prezintă cîteva panouri cu J rienţa. Este tocmai ceea ce facă pe parcursul a 60-70
tehnologică pentru Directorul întreprinderii a grafice şi o expoziţie de i a lipsit unora dintre noi la de minute, sperînd ca totuşi
prezentat cîteva date sem produse agro-alimentare ca-1 Braşov. echipa gazdă să marcheze
nificative privind istoricul re sintetizează potenţialul j Intrasem deja în minutul dintr-o situaţie mai clară,
mecanizarea agriculturii unităţii, profilul ei. Oaspe productiv al agriculturii ( de prelungire. Se profila un în ultimele minute — vezi
ţilor li se prezintă mache prahovene, precum şi per- ' 0—0 clar, fără dubii, cu campionatul nostru —, de
în cursul dimineţii de viziteze o expoziţie de ma tele instalaţiilor de foraj şi spectivele de dezvoltare în ] toate încercările tuşierului ciziile, în situaţiile dubioa-'
marţi, după încheierea ce şini agricole, organizată în ale agregatelor aferente, viitorul cincinal. ,. Rădulescu de a fringe echi se, avantajează totdeauna
lei de^a doua runde de con curtea Institutului, unde pentru săparea sondelor pî- Preşedintele Kaunda vizi- 1 librul jocului. Secundele se pe gazde. Şi chiar în con
vorbiri la nivel înalt româ- este prezentată întreaga sis nă la adîncimea de 10 000 tează unele sectoare ale u- * scurgeau, atacurile gazdelor diţiile acestea Andone ar fi
no-zambiene, preşedintele temă de tractoare, maşini, de metri, precum şi mache nităţii. eşuau, dar în acelaşi timp avut trei soluţii: 1. să iasă
Partidului Unit al Indepen utilaje, şi instalaţii care se tele unor platforme de fo La sfîrşitul vizitei, pre- ' începuse să se instaureze mai repede la joc, la soli
denţei Naţionale, preşedin utilizează în agricultura ţă raj marin, toate creaţii ale şedinţele zambian, după ce > periculos în rîndul jucăto citarea libcro-ului; 2. să
tele Republicii Zambia,' rii noastre. Au fost înfăţi gîndirii tehnice româneşti. a -mulţumit pentru primirea 1 rilor noştri un sentiment pună mina pe minge (se
Kenneth David Kaunda, a şate utilizările tractoarelor Tovarăşul Kenneth David călduroasă ce i-a fost fă- 1 de siguranţă, o deconccn- afla la 25 m de poartă),
făcut o vizită' la Institutul de 45. 65, 150 şi 180 CP, Kaunda s-a interesat de u- cută a notat în cartea de ! trare. Aşa se face că la o nu să încerce să lovească
de cercetări, proiectări şi maşin' care acoperă în nele caracteristici tehnice onoare a C.A.P.: „Pe par- ( minge respinsă dincolo de cu capul; 3. să facă fault
inginerie tehnologică pen treaga gamă a lucrărilor a- şi performanţe ale acestor cursul întregii vizite am * centrul terenului, Pescarii a tehnic (prinderea adversa
tru mecanizarea agricultu gricole, precum Şi cele din utilaje şi a avut cuvinte de văzut în practică un exenu I preluat nestingherit, Pelcu rului de tricou). El a ales-o
rii, domeniul zootehniei şi al apreciere la adresa com piu a ceea ce înseamnă pu- , a ezitat să atace prin -pre pe a patra, incercînd, gre
înaltul sol al poporului îmbunătăţirilor funciare. petenţei muncitorilor, teh terea aparţinînd poporului. I sing, Dubinciuc a ieşit şit. recuperarea mingii.
zambian a fost însoţit, în Preşedintele Kaunda a ur nicienilor, inginerilor caro Partidul Comunist Român şi * (greşit) la joc, iar Andone In orice caz, un lucru po
această vizită, de tovarăşul mărit cu deosebită atenţie concep şi produc aceste a- remarcabilul său conducă- j a întîrzial o fracţiune de se zitiv în jocul echipei îl re
Ilie Verdeţ, membru al Co explicaţiile gazdelor, cerce- gregaie. tor merită, toate felicitările I cundă, ezitînd între a ieşi prezintă marca putere de
mitetului Politic Executiv tînd fiecare tractor, intere- noastre. Să faceţi totul pen- ' şi a-şi marca adversarul di luptă arătată pe întreg
al C.C. al P.C.R., prim-mi- sindu-se de performanţele în încheierea vizitei, to tru a continua activitatea | rect — Păraschivescu. - De parcursul jocului, dar, spun
nistru al guvernului. tehnice ale maşinilor expu varăşul Kenneth David de înfăptuire a revoluţiei - ajuns la experienţa lui Pcs- eu, în detrimentul unei lu
Au luat parte persoane se. Kaunda a consemnat în car ■socialiste“. caru pentru a trimite un cidităţi tactice care ar fi
oficiale române şi zambie- De acelaşi interes s-au tea de onoare a întreprin Seara, preşedintele Kaun- ■> balon lung spre careul de pulul totuşi să ne aducă
derii aprecierile sale deose
ne. bucurat şi grupele de ma bite la adresa realizărilor da şi persoanele care l-au | 16 metri, acolo unde Pa- succes. Dacă faza de apă
Vizita preşedintelui Ken şini de prelucrare a solu acestei unităţi reprezentati însoţit s-au înapoiat în Ca- ; raschivcscu a intuit situaţia, rare s-a jucat bine — cu
toată echipa —, adversarii
neth David Kaunda la a- lui, fertilizare cu îngrăşă ve a industriei constructoa- pitală. | rămînind, după părerea neavînd decîl două situaţii
cest institut a constituit un minte, şi de semănat, ma noastră, intr-o flagrantă po mai lucrate, faza de atac n-a
bun prilej de a cunoaşte şini avînd un mare randa ziţie de ofsaid. Acesta a fost bine susţinută; greşe
progresele făcute de Româ ment şi o productivitate a Depunerea unei coroane i preluat nestingherit, hm lile de construcţie ale apă
nia în domeniul mecaniză muncii sporită. Gabricl a rămas fixat pe li- rătorilor centrali, ca şi în
rii agriculturii, de a pro Cu viu interes a fost ■ nia porţii şi vîrful de atac gheţarea pe pozi(ii defensi
specta posibilităţile extinde examinată şi grupa maşini de flori j al gazdelor — în luptă cu ve a fundaşilor de margi
rii colaborării româno-zam- lor de recoltat păioase şi Andone, care şi-a dat sca ne privind echipa de un
biene intr-un sector de o culturi prăşitoare. Marţi dimineaţă, tovară coroană de flori la Monu- I ma de greşeala— făcută, randament ofensiv mai a-
deosebită însemnătate pen înalţii oaspeţi au fost in şul Kenneth David Kaunda, mentul eroilor luptei pentru ' revenind — a împins min propial de intenţiile noas
tru economia zambiană — formaţi că realizarea celor preşedintele Partidului Unit libertatea poporului şi a J gea în plasă cu tibia : 1—0. tre. La aceasta a contribuit
agricultura. mai noi tipuri de maşini a- patriei, pentru socialism. > Sigur, golul putea fi a- şi ieşirea din joc a lui
Gazdele au invitat pe gricole cu utilizări multi al Independenţei Naţionale Ceremonia s-a încheiat | nulal dacă tuşierul Rădu Klein (arcadă spartă), aflat
preşedintele Kaunda şi per ple a fost indicată de tova (UNIP), preşedintele Repu cu vizitarea rotondei mo- .. lescu, uluit şi el de ocazia într-unul din cele mai bune
soanele care îl însoţesc să răşul Nicolae Ceauşescu. cu blicii Zambia, a depus o numentului. f care i se oferea, ar fi ridi
cat steagul, dar în spate meciuri ale lui. Am greşit
le lui se afla antrenorul se şi eu Ia o fază uşoară în
(Urmare din pag 1) al Motrului, minerii de la t cund al echipei gazdă, A- prima repriză, a greşit şi
Angajare plenară Lupeni, Bărbăteni şi Paro- î lecu, (care în ultimele 15 Gabor la cele 4-5 situaţii
hai, Kovacs Sigismund, ion şeni nu-şi precupeţesc e- I minute a dirijat deciziile e- clare din finalul de parti
dă, de unu contra unu, pre
Pintecan, Nicolae Oprea — în anii care au trecut de la Kalman Geza — adevăraţi forturile pentru a-şi înde- J zitantului tuşier de bc o ferind acţiunea individuală
de la producţie, de Pompei Congresul al IX-lea al recordmeni ai randamente plini ritmic sarcinile de ţ parte opusă locului stabilit în locul pasei la Dumi-
Tomolea, Gheorghe Onofrei P.C.R., de cînd la condu lor înalte, ai producţiilor plan, asigurînd metalurgiei J prin decizie federală antre
şi Emilian Zamfir — de la cerea partidului se află to superioare de cărbune. cantităţi sporite de cărbu- | norilor şi conducătorilor de trache, adăugîndu-se şi a-
pregătiri şi investiţii. varăşul Nicolae Ceauşescu, Iată trei puternice colec ne pentru cocs, pentru pro- « club), care, la protestele portul sub cota obişnuită a
După cum se ştie, l.M. au muncit cu abnegaţie şi tive miniere din marele ba ducţia de oţel a patriei. | noastre, a începui să-l îm mijlocaşilor noştri de atac,
Paroşeni a fost desemnată dăruire, hotărîţi să răspun zin carbonifer al Văii Jiu- Acum, cu mai puţin de » pingă pe tuşier spre centrul Pelcu şi Rednic. Dar cam
pionatul se joacă mai de
spre a deveni mină model dă prin fapte grijii partidu Jui, care au înţeles deplin terenului. Aceasta — pozi
pe M.M.P.G., unitate etalon lui şi statului faţă de con că cerinţele crescînde de patru luni înaintea încheie- I ţia antrenorului Alecu — a parte. Important este ca
rii anului 1980 şi cincinalu- }
din toate punctele de vede diţiile lor de muncă şi de cărbune cocsificabil ale eco fost dealtfel şi obiectul pro fiecare să înveţe ceva din
re. Aşa cum ne declara Va- viaţă, înscriind realizări nomiei naţionale — cu con lui 1976—1980, minerii de i testului nostru pe lingă ob greşeli. Mă gîndesc ce eram
eu la vîrsla lui Rednic şi
sile Nemeş, secretarul comi deosebite de la începutul a- secinţe imediate în redu aici dau zor pentru ampli- J servatorul federal, după Gabor. Nimic. Şi, totuşi, a-
tetului de partid pe între nului: o producţie supli cerea importului cărbunelui ficarea succeselor pe care i terminarea jocului. cumulările au venit cu
prindere, această onoare i-a mentară de cărbune cocsi- pentru cocs, deci a efortu-- le-au obţinut pînă în pre- I Dar să revin la expe timpul, iar saltul calitativ
angajat mai mult ca ori- ficabil de peste 6 800 tone. lui valutar al statului — zent şi pregătesc temeinic i rienţă. Este al doilea meci dintr-o dată: România —
cînd pe minerii de la Paro Se cuvine să notăm şi aici, trebuie onorate exemplar, producţia anului viitor, ho- I pe care-l pierdem în fina- Elveţia 4—2 în anul 1966,
şeni, trebuind să se organi la mina „pionier“ în meca înfăptuind neabătut indica tărîţi să-i asigure înalte î lurile de repriză — Ia Di-
zeze exemplar, pentru a ob nizarea lucrărilor din sub ţiile date de tovarăşul condiţii de calitate şi efi- j namo în min. 44, la un pe cînd jucam în divizia
ţine realizări deosebite în teran, aportul considerabil Nicolae Ceauşescu în vizi cienţă, contribuind astfel la * corner, şi acum —, ceea ce B. Pe cînd şi băieţii noşlri
în echipa naţională ?
producţie. Conştienţi de a- al brigăzilor conduse de tele efectuate în Valea Jiu dezvoltarea continuă a eco- I denotă din partea băieţilor
ceste sarcini, minerii de la Titu Teacenco, Meszaroş lui şi Ia recenta adunare nomiei naţionale a Româ- * lipsă de concentrare. In MIRCEA LUCESCU
Paroşeni — unitate realizată Gavrilă, Fazakaş Francisc, populară din bazinul minier niei socialiste. I
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef) Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20708 din întreprinderi şi instituţii.
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257. Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).