Page 33 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 33
fi&lKÎM* »*'
Qd 1&S1W
încheierea vizitei în ţara noastră
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1T1-VÀ !
Y'
a preşedintelui Republicii Zambia,
¡Cernelii Oavid Kaunda
Ultima rundă a convorbirilor oficiale
La Palatul Consiliului de stimă şi înţelegere recipro denţă, pentru emancipare e-
Stat s-au încheiat, miercuri, că, cei doi preşedinji au. conomică şi socială.
10 septembrie, convorbirile continuat schimbul d.e pă Cei doi preşedinţi au rea
oficiale' între tovarăşul reri în probleme actuale a- firmat satisfacţia ţărilor
Nicolae Ceauşeseu, secre le vieţii politice interna noastre faţă de proclama
tar general al Partidului ţionale. rea noului stat Zimbabwe
Comunist Român, preşedin Examinînd situaţia din A- — încununare strălucită a
tele Republicii Socialiste frica, tovarăşii Nicolae luptei* eroice a poporului
Mirai România, şi tovarăşul Ke? Ceauşeseu şi Kenneth David zimbabwe :— şi au relevat
nneth David Kaunda, pre Kaunda au subliniat soli dorinţa României, şi -Zam-
şedintele Partidului Unit al daritatea României şi Zatn- biei de a dezvolta larg, în
Independenţei Naţionale, biei cu lupta popoarelor de noile condiţii, relaţiile cu
preşedintele Republicii Zam pe acest continent împo această ţară.
T o v a r ă ş i i
Nicolae
SI AL COKS I II U LU I POPULAR JUPEŢEfllU bia. triva imperialismului, colo Ceauşeseu şi Kenneth David
nialismului • şi neocolonia-
In cadrul ultimei runde
de convorbiri, care s-a lismului, a Oricăror forme Kaunda au subliniat nece-
desfăşurat în aceeaşi atmos de domina'ţie şi asuprire,
Anul XXXII, nr. 7 106 JOI, 11 SEPTEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani feră de caldă prietenie, pentru libertate şi indepen (Continuare în pag. a 3-a)
Ieri, în Capitală, s-au deschis Ceremonia semnării
Dedarafiei comune
Lucrările cehii de al n-iea Ceauşeseu, secretar general cipat t o v a r ă ş a Elena
La ceremonie au parti
T o v a r ă ş u l
Nicolae
al Partidului Comunist Ro Ceauşeseu şi tovarăşa Be.Hy
mân, preşedintele Republi Kaunda.
Congres al consiliilor populare tovarăşul Kenneth David ţii, cei doi preşedinţi au
în încheierea solemnită
cii Socialiste România, şi
închinat o cupă de şam
Kaunda, preşedintele Parti
dului Unit al Independen- panie pentru dezvoltarea şi
ţei Naţionale, preşedintele întărirea continuă a prie
Republicii Zambia, au sem teniei şi colaborării rp-
nat, în .cadrul unei cere mâno-zambiene, in folosul
monii care a avut loc, şi spre binele ambelor ţări
miercuri, 10 septembrie, la şi popoare, al cauzei păcii,
Palatul Consiliului de Stat, înţelegerii şi cooperării in
Declaraţia comună. ternaţionale.
i Iii -IIii
wmîm ?
La invilaţia tovarăşului Nicolae Ceauşeseu, pre
şedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei
Elena Ceauşeseu, lovaiăşuf-Canaan Sodiiulo Banana,
preşedintele Republicii Zimbabwe, va efectua, împreu
nă cu tovarăşa Janel Banana, o vizită oficială de
prietenie în Republica Socialistă România în cea de-a
dona jumătate a lunii septembrie 1980.
Omogenitatea brigăzilor - factor
de bază in realizarea
sarcinilor de pian
După opt luni cîte au tre într-o analiză anterioară
cut de la începutul anului, ne-am oprit asupra greută
privită prin prisma realiză ţilor de ordin tehnic, ştiut
rilor, mina Lonea nu se si fiind că la Loneu încă mai
Aspect de la deschiderea lucrărilor celui de-al II-lea Congres al consiliilor populare, tuează pe un loc prea bun există necazuri pe fluxul
în rîndul întreprinderilor do transport, abatajele me
în prezenţa tovarăşului torial, creşterea şi diversi re depind prezentul socia Ceauşeseu, pe lovarăşa miniere din Valea Jiului. canizate nu produc la ca
Nicolae Ceauşeseu, secretar ficarea producţiei industria list şi viitorul comunist al Elena Ceauşeseu, oferin- Din cele opt luni planul la pacitate atit datorită dotă
general al Partidului Comu le şi lărgirea micii industrii patriei noastre. du-le flori, îmbrăţişîndu-i şi producţia fizică a fost rea rii tehnice, adică a deselor
nist Român, preşedintele Re în vederea valorificării su La lucrări participă de sărulîndu-i cu dragoste. S-a lizat doar în două — fe defecţiuni la complexele
publicii Socialiste România, perioare a resurselor locale putaţi în consiliile populare s c a n d a t cu însufle bruarie şi martie —, în ce mecanizate, cît şi datorită
miercuri dimineaţa s-au des şi a forţei de muncă, înflo judeţene şi preşedinţi ai ţire „Ceauşeseu — P.C.R.“, lelalte înregist'rîndu-se mari condiţiilor de zăcămint nu
chis în Capitală lucrările ce rirea agriculturii, realizarea consiliilor populare munici „Ceauşeseu şi poporul“, restanţe. Nici perspectivele întotdeauna propice exploa
lui de-al U-lea Congres al construcţiei de locuinţe, pale, orăşeneşti şi comuna cuvinte care exprimă în pe luna septembrie nu sînl tării cu asemenea lehnolo-
consiliilor populare judeţe amplificarea şi moderniza le. Sini prezenţi, ca invi modul cel mai elocvent u- prea îmbucurătoare, mai
ne şi al preşedinţilor consi rea serviciilor, sistematiza taţi, membri ai C.C. al nitatea întregului nostru ales că după prima decadă CONSTANTIN IOVĂNESCU
liilor populare municipale, rea teritoriului;' îmbunătăţi P.C.R., ai Consiliului de popor în jurul partidului şi minusul depăşeşte 5 000 to
orăşeneşti şi comunale, e- rea activităţii de gospodă Stat şi ai guvernului, de al secretarului său general, ne de cărbune. (Continuare in pag o 3-a)
veniment cu adinei semnifi rire comunală, ridicarea putaţi în Marea Adunare hotărîrea naţiunii noastre
caţii in amplu] proces de gradului de pregătire şi, Naţională, conducători de de a înfăptui neabătut po
perfecţionare a vieţii poli perfecţionare a forţei de instituţii centrale, organiza litica partidului şi stalului,
tici, economice şi sociale muncă, dezvoltarea învăţă- ţii- de masă şi obşteşti, ac obiectivele fixate de Con
din patria noastră. mîntului şi culturii, a ac- tivişti de partid şi de stat, gresul al Xll-lea al pTîrlidu- Al VI Aea simpozion
Inslituţionalizat din ini tiuniior de ocrotire a sănă personalităţi ale vieţii ştiin iui.
ţiativa tovarăşului Nicolae tăţii publice, creşterea con ţifice şi culturale clin în La sosirea în sală, tova de informatică şi conducere
Ceauşeseu ca cel mal larg tribuţiei consiliilor populare treaga ţară. răşul Nicolae Ceauşeseu, lo
şi reprezentativ for colectiv la rezolvarea tuturor pro Slut de faţă şefi ai misiu varăşa Elena Ceauşeseu,
de conducere şi dezbatere, blemelor legate de îmbună nilor diplomatice acreditaţi ceilalţi tovarăşi din condu în zilele de 10, 11 şi 12 bordînd o largă paletă de
Congresul se înscrie ca o tăţirea condiţiilor de muncă la Bucureşti, membri ai cerea partidului şi statului, septembrie, la Deva se des teme: conducerea produc-
puternică şi grăitoare măr şi de viaţă ale cetăţenilor. corpului diplomatic, cores sînt salutaţi cu vii şi pu făşoară ai Vl-lea simpozion ţiei în unităţile M.M.P.G.,
turie a preocupării consec Pavilionul central al Com pondenţi ai presei străine. ternice aplauze, urale ne- de informatică şi conduce urmărirea cheltuielilor fi-
vente pe care partidul şi plexului expoziţional din Este ora 8,30. Tovarăşul sfîrşite. Se s c a n d e a z ă re, organizat de Consiliul nanciar-contabile, programa
statul nostru o manifestă Piaţa Scînteii, care găzduieş Nicolae Ceauşeseu şi tova cu însufleţire, minute în judeţean al sindicalelor şi rea, lansarea, şi urmărirea
pentru atragerea intr-o şi te lucrările Congresului răşa Elena Ceauşeseu sînt şir, „Ceauşeseu — P.C.R.“, Centrala minereurilor Deva, producţiei, cercetare, pro
mai largă- măsură a mase consiliilor populare judeţe întîmpinaţi, la sosirea în .Ceauşeseu şi poporul“. în colaborare cu Ministerul iectare, automatizare ş.a„
lor de oameni ai muncii, ne şi a.1 preşedinţilor con faţa Pavilionului central al Se intonează Imnul de Minelor, Petrolului şi Geo îiriăţişînd problemele actua
fără deosebire de naţionali siliilor populare municipale, Complexului expoziţional, Stal al Republicii Socialiste logiei şi Laboratorul jude le şi de perspectivă ale in
tate, la elaborarea şi adop orăşeneşti şi comunale, este cu puternice urale şi ovaţii România. ţean de informatică din troducerii tehnicii de calcul
tarea hotărîrilor menite să împodobit sărbătoreşte. Pe de numeroşi bucureşteni. Lucrările Congresului sini Cluj-Napoca. La prestigioa electronic în organizarea,
asigure 'înfăptuirea neabă fundalul sălii, drapele roşii Cei prezenţi au dat glas deschise de tovarăşul Con sa manifestare, înscrisă în conducerea şi urmărirea ac
tută a Programului partidu şi tricolore încadrează por sentimentelor de profundă stantin Dăscălescu, membru actuala' ediţie a Festivalului tivităţii din întreprinderile
lui de edificare a societăţii tretul secretarului general dragoste şi preţuire pe care al Comitetului Politic Exe naţional „Cintarea Româ miniere, .geologice şi petro
socialiste multilateral dez al partidului, preşedintele cetăţenii Capitalei, întregul cutiv, secretar al C.C. al niei“, participă informati- liere, în lumina sarcinilor
voltate în ţara noastră. ţării, tovarăşul Nicolae nostru popor le nutresc fa P.C.R., care a spus: cieni şi, specialişti din în stabilite de Congresul al
într-un puternic climat de Ceauşeseu. ţa de conducătorul partidu „Din împuternicirea Co treprinderi miniere, petro Xll-lea al partidului în a-
lucru, participanţii la acest în sala marelui forum lui şi statului nostru, de mitetului Central al Parti liere şi geologice, cadre din cesl domeniu. Participanţii
reprezentativ forum al de domue-şte o atmosferă însu- numele şi activitatea căruia dului Comunist Român şi a instituţii de* invăţămînt su-, au vizitat salonul de infor
mocraţiei noastre socialiste, fleţită, caracteristică re sînt legate toate marile în Consiliului de Stat al Re perior, institute de proiec matică deschis la casa de
împuterniciţi ai obştei prin uniunilor de lucru organiza făptuiri ale României socia publicii Socialiste România, tări în ramura respectivă,
votul unanim de la 9 mar te în ultimii 15 ani —- de liste, progresul şi bună declar deschise lucrările ce alţi invitaţi. Simpozionul, cultură, sub titlul „Exprod-
tie, dezbat ansamblul de cînd la conducerea partidu starea întregului nostru lui de-al 11-lea Congres al care s a deschis ieri, în sala inf 1980“, au asistat la o
r
măsuri şi de programe cu lui şi a ţării se află tova popor. Grupuri de tineri, consiliilor populare judeţe mare a casei de cultură, îşi demonstraţie de teleprelu-
privire la realizarea plnnu- răşul Nicolae Ceauşeseu — pionieri şi şoimi ai patriei ne şi al preşedinţilor con- desfăşoară lucrările în plen crare a datelor cu C.C.E.M.
rllor de dezvoltare econo- în scopul dezbaterii proble rau înconjurat cu bucurie şi pe secţiuni.- comunicările Petroşani şi C.C.E.M. Cluj-
mico-sociaîă în profil teri melor fundamentale de ca pa tovarăşul Nicolae {Contmuaie in pag. a 4-a) înscrise la ordinea de zi a- Napoca.
