Page 37 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 37
Din cronica întreceri socialiste
V-
LA C.S. HUNEDOARA CONTINUĂ SERIA PRIN ORGANIZAREA
SUCCESELOR ŞI CREŞTEREA
PRODUCTIVITĂŢII
Muncitorii, tehnicienii şi in merat, 14 002 tone oţel, 16 326 MUNCII
ginerii de itt Combinaiul si tone laminate finite pline ş.a.
derurgic Hunedoara continuă Aceste realizări de prestigiu Mai silit trei luni şi juntâ-
seria succeselor in producţie. argumentează hotărlrea cu tate piuă la încheierea ulti
Bilanţul încheiat după priine- caro este implicat colectivul mului an al actualului cinci
lo 8 luni ale acestui an con C.S.H. în bătălia ce arc ea nal şi minerii <le la Barza
semnează depăşirea planului obiectiv încheierea cu succe continuă seria succeselor în
se cil mai frumoase a aces
producţiei globale cu aproa producţie. Pină in prezent ei
pe 5,5 milioane lei, a planu tui ultim an al actualului au reuşit să-şi depăşească
lui producţiei marfă cu peste- cincinal şi pregătirea condi planul producţiei globale cu
210 milioane lei, obţlnîndu-se ţiilor petitru trecerea Ia în 4,1 la sută iar al producţiei
peste pian lfi 633 tone cocs făptuirea cincinalului urmă- marfă eu 2 la sută. In sor
metalurgic, 53 942 tone aglo -Tor, timente fizice, la minereuri
concentrate, plusurile se ri
dică la 2 tone zinc, 7 tone
REALIZĂRI MERITORII ALE FORESTIERILOR cupru, 85 tone sulf şi 107(1
tone calcită. Toi în această
O activitate susţinută pen degajări în plantaţii, preli- perioadă s-au recuperat şi
tru realizarea exemplară a minindu-sc depăşirea sarcini refolosit liî tone materiale
sarcinilor ce le revin pentru lor anuale şi la acest indi metalice pentru confecţiona
acest an desfăşoară şi lucră cator cu circa 3 la sută. D<; rea unor piese de schimb,
torii Ocolului silvic Pui. Ca asemenea, au fost puşi in pentru efectuarea unor repa
urmare a eforturilor depuse, valoare 55 000 mc de pădure. raţii şi întreţineri la maşini
colectivul ocolului a reuşit le şi utilajele din dotare. A-
să depăşească planul aferent La obţinerea acestor reali cestc succese silit datorate,
acestui an cu 10 Ia sută 1a zări — ne spunea ing. Iancu în bună măsură, organizării
Vonica, şeful ocolului —, o
puieţi in pepinieră, cu 40 Ia contribuţie cu totul deosebită mai judicioase a muncii în
sută la activitatea de vtnă- abataje şi la celelalte locuri
toare şi cu 5 ha la îngrădiri. şi-au adus-o brigadierii Ioan de muncă, creşterii producti
I IIl In acelaşi timp, au fost rea Tirea, Petru Kahotă şi Ioan vităţii muncii, folosirii eu
i liza lizate sarcinile de plan pe Murgoi, pădurarul Pamfil randament sporit a utilajelor
şi a timpului de lucru.
Danci« şi alţi lucrători.
trei trimestre ale anului La
U?
Lucrările celui do-a! lE-lea la z l m a i ricyltyrâ
Pregătirea temeinică a
Congres ai consiliilor populare însămînţărilor ele toamnă
în consiliul unic agroin păioase anul II şi chiar IM,
dustrial Deva, s-au obţinui depăşirea epocii optime,
-loi au continuat în-Capi- minzi, judeţul Botoşani, Ni anul acesta, în condiţii pe nerespectarca tehnologiilor
lală lucrările celui de-al colae Ganea, prim-vicepre- Cuvînful tovarăşului Petre Barb, doclimatice asemănătoare, stabilite.
ti-lea Congres al consilii şedinlc al Consiliului popu rezultate diferite de ia o u- Trăgînd învăţămintele cu
lor populare judeţene şi lar al municipiului Bucu preşedintele Consiliului popular nitate agricolă la alta în venite din aceste neajunsuri
al preşedinţilor consiliilor reşti,- Ana Mureşan, minis ceea ce priveşte producţia şi pentru a evita asemenea
populare municipale, orăşe trul comerţului interior, a! municipiului Petroşani de griu şi orz -fa hectar. situaţii, am stabilit măsuri
neşti şi comunale. Iosif Szasz, preşedintele Astfel, în timp ce ia C.A.P. care să asigure în anul a-
Sosirea în sala Congresu Consiliului popular al jude Am bucuria şi satisfacţia de nalului muncitor, a utilaje Banpotoc, Hărău, Bîrcea Mi gricol 1980—1981 —primul
lui u tovarăşului Nicolae ţului Harghita, Alexandrina a vă adresa, înainte de toate, lor, creşterea producti că şi C'ristur am obţinui an al viitorului cincimi] —-
Ceauşescu, a tovarăşei Mocanu, preşedintele Con tradiţionalul nostru salut vităţii în abataje, perfecţio producţii de 3 000—3 6.73 kg producţii de cereale cores
Elena Ceauşescu, a celor siliului popular al munici mineresc „Noroc bun“, sa narea organizării muncii, orz/ha, la cele din Leşnic, punzătoare prevederilor de
lalţi tovarăşi din conduce piului Focşani, Pantelimon lut alit de familiar primu întărirea ordinii şi discipli Bîrsău, Şoimuş şi comple plan şi chiar mai maţi. în
rea de partid şi de stat a GăvSnescu, prim-secretar al lui miner de onoare al Văii nei, astfel incit să faedm xul zootehnic Chimindia am acest scop am prevăzut ca
fost inlîmpinată cu vii şi C.C. al U.T.C., ministru pen Jiului, tovarăşului Nicolae din recuperarea rămînerilor realizat producţii de numai în toate unităţile agricole
îndelungi aplauze şi ovaţii, tru problemele tineretului, Ceauşescu, salut cu care in urmă şi realizarea pla î 230—2 000 kg/ha. Aseme griul şi orzul să so cultive
cei prezenţi exprimîndu-şi Constantin Baltă, maistru la am avut cinstea şi fericirea nului la cărbune o preocu nea diferenţe s-au înregis după cele mai bune, plante
sentimentele lor de neţăr întreprinderea ,.23 August“ de a vă întîmpina nu o da pare atît a minerilor cît şi trat şi la cultura griului : premergătoare, ' mterzicîn-
murită dragoste şi preţuire din Capitală, vicepreşedinte tă în abatajele noastre, în a tuturor celor care mun C.A.P. Şoimuş a obţinut mai du-se semănatul după pă-
faţă de partid, faţă al Comitetului Central al pragurile caselor noastre, cesc şi activează în Valea mult de 3 00U kg/ha, C.A.P. ioase anul tl (după păioase
do secretarul său gene Organizaţiilor Democraţiei în discuţiile purtate de la Jiului. Am dori ca in acest Deva, Leşnic şi Hărău peste anul I se permite semănatul
ral. Se scandează îndelung şi Unităţii Socialiste, Didina inimă la inimă, pătrunse do efort să simţim un ajutor 2 500 kg/ha ; în acelaşi timp, griului şi orzului numai a-
„Ceauşescu — P.C.R.“, Bulboacâ, preşedintele Con o dragoste plină de grijă C.A.P. Birsău, Banpotoc şi colo unde nu sînt alte su
„Ceauşescu şi poporul“. siliului popular al comunei pentru destinele oamenilor mult mai activ din partea Bîrcea au înregistrat pro prafeţe în solele stabilite).
In şedinţa de dimineaţă, Deleşti, judeţul Vaslui, Ion muncii din acest vechi ba ministerelor de resort. în ducţii sub 2 000 kg/ha. Cau Arăturile le executăm peste
ale cărei lucrări în plen au Ciorbă, prim-vicepreşedinle zin carbonifer ai ţării. primul rind în ceea ce pri zele ? Aşa cum a reieşit tot la adincimile corespun-
fost conduse de tovarăşul al Consiliului popular al ju veşte realizarea programu şi din consfătuirea activu
Radu Bălan, preşedintele deţului Cluj, Mihai Carai- Pe baza orientărilor şi in lui de mecanizare a extrac lui din agricultură privind LUCIAN ALBU
Consiliului popular al mu man, maistru la întreprinde dicaţiilor dumneavoastră, ţiei şi do asigurare a fron cultura griului şi orzului, inginer şef
nicipiului Timişoara, au luat rea metalurgică Bacău, Ion date cu ocazia vizitelor e- tului de lucru pentru anul constau în amplasarea cul al Consiliului unic
cuvînluj tovarăşii Petre Năstase, directorul Staţiunii fectuate în Valea Jiului, e- 1981, domeniu in care avem turilor pe unele suprafeţe agroindustrial Deva
Barb, preşedintele Consiliu de mecanizare a agricultu conomia municipiului Petro unele rămîneri în urmă. necorespunzătoare, însămîn-
lui popular al municipiului rii Cuza Vodă, judeţul Ia şani cunoaşte un intens pro în continuare, vorbitorul ţarea unor suprafeţe după (Continuai® in pag. a 3-a)
Petroşani, judeţul Hunedoa lomiţa, Mihai Moraru, di ces de dezvoltare şi diver a spus :
ra, Lucreţia Săbău, mun rectorul întreprinderii „Pro sificare. Pe prim plan si Minerii Văii Jiului vă
citoare la întreprinderea gresul “ din Brăila, Vasile tuăm realizarea planului la sînt pe deplin recunoscători,
textilă Timişoara, judeţul Cornea, preşedintele Consi producţia de cărbune. Tre mult stimate t o v a r ă ş e
Timiş, Marcel Dobra, pre liului popular al comunei buie sa spunem însă că nu Nicolae Ceauşescu, pentru
şedintele cooperativei agri Iernut, judeţul Mureş. sîntem satisfăcuţi de activi programul de construire a
cole de producţie Girbovi, în continuarea şedinţei, tatea depusă şi rezultatele unor obiective industriale
judeţul Ilfov. Eugenia Ba- lucrările au fost conduse de obţinute, pentru că unele necesare ocupării forţei de
raboi, preşedintele Consiliu întreprinderi miniere nu muncă feminine. Vă rapor Pasiune şi creafse artistică
lui popular al comunei Flă- (Continuare în pag. o 4-a} şi-au realizat sarcinile de
plan. Iată de ce sîntem pre tez că la Lupeni s-a extins
ocupaţi să ridicăm spiritul întreprinderea „Vîscoza“ şi în cetatea otelului
Astăzi, in jurul orei 11,00, posturile de radio şi te de combativitate, muncito se află în stadii avansa-
leviziune vor transmite direct şedinţa de închidere a resc, al tuturor colectivelor ,.le de execuţie ţesătoria încerc întotdeauna în „Komiives Kelemen“, punct
de muncă, să orientăm mai de mătase. Fabrica de con- drumurile mele spre Hune de concentrare a pasiuni
celui de-al lt-lea Congres al consiliilor populare.
ferm preocupările către fo doara un fior de emoţie pc lor comune diferitelor gene
losirea mai buna a perso (Continuare în pag. o 4-a) care-1 datorez poale vitali raţii de maghiari hunedo-
tăţii debordante, tumultului reni — şcolari, elevi, ado
de creaţie cu care mă în- lescenţi, studenţi, muncitori
tîmpină do fiecare dată a- mai tineri sau mai vîrslnici.
cest oraş. Pentru că aceas Dansurile lor aduc in scenă
tă vatră de foc, una din ce fragmente de viaţă trans
tăţile incandescente veşnic puse în joc popular, vechi
vii ale ţării este vatra în tradiţii şi vechi obiceiuri
ale cărei flăcări se cresc su specifice, bucurînd publicul
flete, se modelează carac spectator prin frumuseţea,
tere, se conturează conştiin pitorescu! şi verva lor, com
ţe, este născătoare de oţel pletate fiind aceste calităţi
dar în acelaşi timp de sen de multiplele calităţi ale
sibilitate şi emoţie artistică. interpretării, Se munceşte
Hunedoara este un oraş al cu dragoste şi rîvnă la a-
construcţiei şi al creaţiei în cesl ansamblu, se dansează
care ţi se oferă ocazia să cu pasiunea pentru joc ; -nu
întîlneşti, poate mai mult pentru ambiţia de a câştiga
ca oriunde, oameni deose vreun concurs, ci pentru
biţi, căliţi la dogoarea mun împlinirea sufletească a oa
cii şi muncind din suflet Ia menilor de aici şi pentru
formarea întru învăţătură a îneîntarea iubitorilor aces
•noilor generaţii, sau încer- tui gen de spectacole. Ini*
cînd prin truda artistică în ma ansamblului este o fe
frumuseţarea culturii aces meie plină de viaţă, plăcu
tor meleaguri, adueîndu-i tă, cu priviri albastre lumi
bogate şi pasionante contri noase, învăţătoare la Şcoa
buţii. Oamenii Hunedoarei la generală nr. 12 din FIu-
te întîmpină întotdeauna nedoara. Jancso Teresia a
purlînd în mîin.i şi-n chip fost încă din anii tinereţii
bucuria muncii. o mare sufletistă a dansu
Există în această Hune lui popular, crescând în ju
doara un puternic suflu de rul ei o echipă de a cărei
emulaţie artistică ce cu tradiţională existenţă şi-a
prinde locuitorii ei, români
şi maghiari deopotrivă. în- LUCIA JURCA
tîinim aici un ansamblu de
Aspect din sala Congresului consiliilor populare. * mare vigoare artistică — (Continuat® in pag. a 3-«)
