Page 38 - Drumul_socialismului_1980_09

♦
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Imperativ major al dezvoltării economiei naţionale

¡Veí
LĂRGIREA BAZEI PROPRII DE MATERII PRIME re voi.
10,30 Ciute
IN JURU
Tranf
Şedin
celui
Rezerve greş
popu
i „Va trebui să realizăm o intensificare a i In cei 30 de ani de e- : < 16.00 Telex
? cercetării şi cunoaşterii rezervelor de substan- ? xistenţă, în cadrul între­ \ l P. E. 0. Hunedoara - Deva j puse in valoare 16,05 Emis
inanS
? ţe minerale utile de pe întreg teritoriul ţării, > prinderii de prospecţiuni 18.00 Ca mi
şi explorări geologice I a îndeplinit plănui cincinal j în cele trei decenii do e-
i inclusiv a minereurilor sărace, extinzînd teh- 1 Hunedoara-Deva au fost xistenţă, cercetarea geolo­ de L
1 nicile moderne de prospecţiuni şi explorări". ^ puse în funcţiune peste în înlîmpinarea zilei de gică din cadrul întreprinde­ Greci
priza
j NICOLAE CEAUŞESCU j 50 de obiective miniere ' 23 August, colectivul în- precum şi Ia producţia va- | ţă importante rezerve de 18,35 La i
rii noastre a pus în eviden­
lorică. Timpul cîştigat pi- ,
penti
de mare importanţă pen­
auto
tru economia noastră na­ | treprinderii de prospec- nă la finele anului va per- J substanţe minerale utile so­ 18.50 1001
ţională. Dar cele mai , ţiuni şi explorări geologi- mile colectivelor de aici « lide cum ar fi: cărbuni în
multe şi mai semnificati­ i ce Hunedoara-Deva a ra­ să depăşească prevederile • Valea Jiului, minereuri de 19.00 © c< Telej
portai îndeplinirea preve-
iniţiale ale cincinalului cu *
popu
Extindem tehnicile moderne ve au fost date în ex­ l derilor de plan pe actua- 13 la sută la producţia va- I fier şi nemetalifere in Po­ 20.00 Prog
ploatare' în ultimii 15
iana Ruscăi, minereuri nefe­
trio ti
J Iul cincinal la principalii lorică, cu 5,5 la sută la I roase şi complexe în Mun­ 20.15 Film
de prospecţiuni şi explorări IMPORTANTE 1 indicatori fizici — foraje foraje şi cu 4,5 la sută la J ţii Metaliferi, bauxită în văzu
galerii.
cu sondeze şi galerii —,
zona
vestică
Munţilor
a
ţie a
Unu
OBIECTIVE DATE Sebeşului, zăcăminte care 21.50 Mei o
au stat la baza intrării în
Munca pe tărîmul cercetă­ scăzu ţi. A stăzi forăm cu peste ÎN FUNCŢIUNE exploatare a unor noi ca­ 22.15 Telej
rii geologice nu este uşoară. 50 de instalaţii de diferite ti­ pacităţi de producţie.
Dar este frumoasă şi plină puri, care acoperă cercetarea ■ ;G^S2
de satisfacţii. Ea începe şi se între 100 şi 1 400 m adîn ci- "ani, de la Congresul al i La un alt capitol — al
IR*
termină acolo unde nu sint m e. L a în ceput efectuam fo­ I'X-lea al P.C.R., de cînd punerilor în funcţiune în e&wjs*
drumuri, unde condiţiile so­ rajul cu alice. A m introdus la conducerea partidului Pentru creşterea producţiei cincinalul 1981—1985 — se
înscriu cercetările din zona
ciale lipsesc, unde energia foraju l cu diam ante în pro­ se află tovarăşul Nicolae Ciungani (pentru minereuri BUCUR
electrică ajunge greu. Dar porţie de 84 la su tă din fora­ Ceauşescu. Iată cîteva de cărbune în Vaiea Jiului de fier), Roşia Poieni şi Co- dioprogra
munca trebuie făcută acolo, jul gen eral al în treprinderii. dintre acestea: minele randa-Hondol (pentru mine­ Radio jurii
pentru că ţara are. nevoie de în ceea ce priveşte activi­ Paroşeni, Bărbăteni şi Ca urmare a necesităţilor crescînde ale economiei l presei; 8.
diilor; 9,0
resurse minerale utile solide tatea de m inerit, toate lucră­ Livezeni, extinderea mi­ naţionale de cărbune cocsificabil şi energetic, în anul ’ reuri neferoase şi com­ 9.05 Răsp
plexe).
şi toate condiţiile necesare rile de cercetare le executăm nelor Dîlja, Vulcan, A- 1979 a fost reorganizată secţia din Valea Jiului a ţ lor ; 10,00
10.05
spre a o executa acolo şl prin galerii, suitori, planuri ninoasa, Uricani, mina I.P.E.G. Hunedoara-Deva, crescîndu-i capacitatea de lu- l De asemenea, spre sfîrşi- populară . Iute
a-i conferi eficienţă trebuie înclinate, pu ţu ri de cercetare Boiţa-Haţeg, cariera Cră- cru cu peste 300 la sută faţă de anul 1978, cu extin- ? tul cincinalului viitor vor fi viaţii ; io.
să ni le pregătim noi, cu oa­ şi puţuri de explorare, care ciuneasa, extinderea sec­ derea perimetrului de prospectare şi explorare geolo- l terminate cercetările şi vor listic: 1
menii şl cu posibilităţile noas­ folosesc şi un ităţilor de ex­ ţiilor miniere Lelese, gică de la Lonea şi pină la Cîiapu lui Neag. în acest 1 putea fi atrase în circuitul 11.00 Buh
Piese coi
tre. tracţie, lucrările speciale le­ Ghelari-Est şi Teliuc-Est, fel s-a ajuns să se realizeze în acest an un volum de ' economic alte resurse de mi­ de ştiri ;
Zăcăm intele de su bstan ţe gate de activitatea de ex­ Muncel-Est, Troiţa, Co- cercetare prin foraje de 30 000 metri faţă de numai , nerale utile^olide la Nădăş- folclorulu
lodiile £a
m in erale utile sînt am plasate tracţie fiin d m ult diversifica­ randa, Brusturi-Hălmagiu, 7 000 m în anul 1978, cifră care va creşte considerabil 1 tie-Ocoliş, Vadul Dobrii, Ia l la :
în structu rile geologice ale te. L u crăm cu un grad de Ciungani, Ohaba-Ponor, Bucureşci-Rovina ele. n-lca al
m unţilor. E le n u se lasă u şor m ecanizare a operaţiilor de Roşia-Poieni. în perioada viitorului cincinal. __ J MARIN STANCU liire ; 15
16.00 Riid
descoperite şi pu se în va­ încărcare la fronturi de peste geolog şef, ordonate
loare. P entru aceasta sînt 60 la su tă, iar pe galeriile LfJE.G. Hunedoara-Deva greşul al
necesare efortu ri şî căutări, lungi şi cu profile corespun­ ilor popu
rezultate, perspective
uşoară ;
gîn dire şî in iţiativă um an ă, zătoare transportul este inte­ Preocupări, Oamenii au învins cului ; 17.
de m ulte ori aşteptare. T oate gral m ecan izat. 17.05 Tra
greutăţile sîn t însă în vinse pe A u crescut an de an vite­ mâneşti ;
trie ; 18,
rînd de către geologi, m ineri, zele m edii de avansare în La sediul I.P.E.G. Hune­ modernizarea unor tehnolo­ scule cu diamante, cu pre­ Hotărîţi să materializăm ne­ Congresul
sondori, m ecanici, de către galerii, ajungînd la această doara-Deva am organizat zi­ gii şi introducerea unor noi cădere la explorarea zăcă­ abătut obiectivele celui de siliilor pc
toţi aceşti oam en i harnici şi dată la circa 60 m etri pe lele trecute o masă rotundă procedee tehnologice. în a- mintelor din Valea Jiului. al XH-lea Congres al parti­ ment folc
ta econoi
pasionaţi de m unca lor, care fron t şi lun ă, iar la foraj pe tema modului în care celaşi timp, activitatea de Concomitent sîntem preocu­ dului în domeniul lărgirii ţe sonore
şi-au făcut din profesie un realizăm în jur de 200 m etri colectivele de oameni ai cercetare geologică a mar­ paţi de reducerea continuă bazei proprii de materii pri­ oră ; 23,0
crez, un m od unic de exis­ pe instalaţie şi lun ă, atin gînd muncii de aici se preocupă cat %i un important salt ca­ a diametrelor de 'săpare în me, să ne realizăm integral muzical i
litativ, vizînd cercetarea u-
tenţă. ch iar vîrfuri de 300— 400 m e­ pentru creşterea rapidă a nor zăcăminte cu conţinu­ scopul scăderii simţitoare a sarcinile de plan pe care le
consumului de energie elec­
D e la în fiinţarea sa, acu m tri pe instalaţie şi lu nă. P reo­ bazei proprii de materii pri­ turi mai scăzute, precum şi trică, de materiale şi — ca- 'avem privind cercetarea şi
descoperirea de noi sub­
30 de ani, întreprinderea de cu pările şi eforturile explora­ me, în condiţii de înaltă e- investigarea completă a tu­ urmare a creşterii producti­ stanţe minerale utile în zo­ fiii
prospecţiu ni şi explorări geo­ torilor noştri în direcţia pro­ ficienţă economică. Au par­ vităţii — reducerea costuri­
m ovării pe scară largă a teh­ ticipat : ing. Corneliu Arsin, turor substanţelor minerale na Munţilor Apuseni, explo­
logice D eva şi-a dezvoltat şi lor de producţie pe metrul
nologiilor m odern e de pros­ directorul întreprinderii, E- însoţitoare, înscriindu-se ratorii de la secţia Abrud DEVA :
m odernizat continuu activita­ forat. per (Pati
pectare şi explorare geologi­ lena Vilceanu, secretar ad­ astfel în orientările date raportează realizări deose­
tea. A u crescut an de an Pompiliu Pătroiu: Dezvol­ vară) ; D
că se regăsesc în realizările junct al comitetului de de t o v a r ă ş u l Nicolae bite în atragerea în circui­
cerin ţele de resurse m in erale Ceauşescu privind dezvolta­ tarea într-o dinamică accen­ cea (Arta
din an în an m ai bune în partid, Sever Suciu, şeful tul economiei naţionale a Rocky li
utile şi, ca u rm are, planurile tuată a întreprinderii a im­ aventuri
producţie. U n argum ent edi­ serviciului producţie, Pom- rea activităţii de cercetare celui mai mare zăcămînt
noastre de produ cţie au fost pus — pe lingă indicarea cuprifer din ţară, de la Ro­ (Sidcrurg
ficator asu pra celor spuse : piliu Pătroiu, contabil şef, geologică.
m ai m obilizatoare an de an . unor noi obiective de cer­ şia Poieni. Sigur, şi aici, şi priete
în acest an, colectivului loan Mihalache, maistru mi­ irUî de c
In contextul acestor exigenţe, cetat şi realizarea unor in­ pentru noi, începutul a fost structorul
I.P .E .G . H unedoara-D eva ¡-a nier principal la -sectorul
dotarea teh nică şi zestreci dicatori fizici majoraţi — greu; nu aveam dotarea Rocky II
fost decernat „O rdinu l M un­ Hondol-Coranda.
m aterială s-au îm bogăţit per­ şi asigurarea condiţiilor ca tehnică corespunzătoare, nu curaj uliii
cii" clasa a lll-a pentru lo­ Corneliu Arsin: I.P.E.G. Mijlocaş
m an ent, au fost m odern izate Naso rotundă întreaga activitate să se
cu l III ocupat în întrecerea Hunedoara-Deva îşi desfă­ dispuneam de forţa de mun­ publica) ;
un ele teh nologii de lu cru, au desfăşoare intr-un perfect seara,
socialistă pe an ul 1979, iar şoară activitatea în cinci că necesară, condiţiile so­
fost prom ovate noi tehnici de şi corelat echilibru econo­ Acei oan
la ju m ătatea lun ii au gust judeţe ale ţării, ponderea ciale în şantier erau foar­ aparatul
prospecţiu ni şi. explorări. mic şi financiar. An de an
a.c., am raportat deja înde­ lucrărilor fiind în judeţul te modeste. Dar oamenii toresc) ;
D acă în 1950 activitatea — şi mai cu seamă în pre­ s-au mobilizat, au muncit păianjen
plin irea prevederilor de plan Hunedoara. BJectuăm o ga­ Elena Vilceanu : Răspun-
noastră se desfăşu ra în n u­ zentul cincinal — datorită ceafărul)
la unii indicatori im portan ţi mă complexă de lucrări în- zînd comandamentelor ma­ cu dăruire şi au învins. în tectivul
m ai cîteva şantiere, azi avem măsurilor adecvate, s-a reu­ ultimii şapte ani, secţia
pe actualul cin cinal. cepînd de la faza de pros­ jore puse de tovarăşul PETRILA
peste 30 de şantiere, organi­ şit ca, în limita fondurilor noastră a cîştigat de patru stepă (M
zate în şase secţii de pro­ S în t realizări care ne o- pectare şi pină la deschi­ Nicolae Ceauşescu în dome­ alocate, să se realizeze pro­ ori locul I în întrecerea so­ NOASA :
ducţie, dispunem de un ate­ bligă, care ne angajează să derea unor zăcăminte. în niul lărgirii bazei proprii ducţii fizice superioare ce­ cialistă pe întreprindere. citoresc) ;
lier de reparaţii, u n labora­ m uncim m ai m ult, m ai bin e, ultimii ani şi cu deosebire de materii prime, hotărite lor prevăzute, costurile de raţi in
Noiembrii
tor de an alize ch im ice şi m i­ m ai econom ic, să asigurăm de la Congresul al IX-lea al să materializeze exemplar producţie să fie reduse con­ Ing. AUREL NICOARĂ de gheaţi
prevederile celui de-al XII-
neralogice, dotat la un în alt econ om iei naţionale cantităţi partidului încoace, activita­ lea Congres al P.C.R., or­ tinuu, iar rezultatele finan­ şeful secţiei ORAŞTIE
nivel teh nic, de un com par­ con tinu u sporite de substan­ tea întreprinderii noastre ganele şi organizaţiile de ciare să fie ' mai substan­ I.P.E.G. Abrud Mihail, c
căra) ;
tim ent de tran sport şl apro­ ţe m inerale utile solide. s-a dezvoltat atât extensiv ţiale. Şcoala c'
— crescînd considerabil pe­ partid din cadrul I.P.E.G. de cultur
vizionare bine echipat şi or­ în aceleaşi condiţii se
IUAN CIOFUCA rimetrul de cercetare, cit şi Hunedoara-Deva mobilizea­ oglinzi p
ganizat. C u ani în urm ă lu­ ză colectivele de oameni ai desfăşoară activitatea şi în Ne angajăm BRAZI :
cram cu n um ai cîteva in sta­ inginer şef, intensiv — prin . utilizarea muncii la îndeplinirea sar­ cursul anului curent. ie r-il ; (
laţii de foraj, cu param etri I.P.E.G. Hunedoara-Deva deplină a dotaţiei existente. ianjen se
cinilor de plan şi a angaja­ Ioan Mihalache : Dacă ar După ce am lucrat mulţi cultură) ;
mentelor asumate în între­ fi să parcurg cu gîndul dru­ ani ,in Vaiea Jiuiui, tot în cu tine
cerea socialistă. Odată cu mul înapoi, mi-aş aminti cu cadrul I.P.E.G. Hunedoara- RTA : IV
(Mureşul)
dezvoltarea şi. modernizarea nostalgie că, împreună cu. Deva, unde am cunoscut din spaţii
întreprinderii, cu consolida­ ortacii mei am trasat meri­ multe satisfacţii şi împli­ LARI : C
rea colectivului, în toate diane subpămîntene de a- niri, care se numesc azi resc).
secţiile şi şantierele au proape 100 kilometri de ga­ minele Pairoşeni, Bărbăteni,
crescut rindurile organiza­ lerii şi mai mult de 800 m Uricani, de cîţiva ani coor­
ţiilor de partid, care exer­ de puţuri de cercetare, că donez activitatea de foraj
cită o puternică forţă de am vegheat mii de ore, în din cadrul secţiei Teliuc.
acţiune şi de educare asu­ cumpătul zilei ori în miez Ne dăm silinţa să grăbim
pra personalului muncitor, de noapte, pe arşiţă sau pe cercetările în perimetrul Timpul
de angajare entuziastă la ger, la somnul, erelor geo­ Teliuc — Ghelari — Vadul ziua dc 1
me In
muncă. logice, pe care le-am des­ Dobrii — Lelese — Rugi- răcoroast
Sever Suciu: M-aş referi ferecat şi le-am trezit la noasa — Boiţa Haţeg — coperit. ’
derate. V
la cîteva direcţii de acţiune viaţă, la viaţa noastră nouă. Voia, să punem mai repede derat dii
în perspectivă ale activităţii Au fost şi momente grele, în valoare resursele mine­ put, apo
noastre. Avind în vedere au fost şi obstacole. Dar rale utile solide din zonă. Temperai
cuprinsă
faptul că la lucrările minie­ prin cutezanţă, pricepere şi Ne ajută in acest sens şi de, iar c
re, după experimentarea cu hărnicie — care ne carac­ tehnica nouă, instalaţiile şi 20 gra
succes în galeriile de cer­ terizează pe noi, explorato­ moderne din dotare. Cu ac­ lat ceaţă
cetare geologică a unui că­ rii — le-am învins pe rînd tualele instalaţii de foraj
pe toate. Vom munci la fel Pentru
rucior de perforat realizat realizăm viteze de aproape brie: Vr
de specialişti de la Institu­ şi pe mai departe, ne vom 200 m pe granic şi lună, pe Cer tem
tul de mine Petroşani, pre­ face datoria cu aceeaşi tra­ care nici nu le visam în cădea pr
gere de inimă, aducînd „la urmă cu cîţiva ani, iar prin de pl<
vedem pentru cincinalul vii­ ziuă“ noi bogăţii minerale ploaie.
tor uşurarea operaţiei de în scopul dezvoltării conti­ utilizarea sculelor cu dia­ La mu
mante s-a îmbunătăţit con­
perforare prin asemenea nue a patriei noastre socia­ siderabil calitatea forajelor. şi răcori
cărucioare de perforat. La liste. Tempora
activitatea de foraj ne pro­ DUMITRU POPESCU moderat
Moment de mulţumire şi satisfacţie : străpungerea galeriei „Podul Ionului“ — magis­ Masă rotundă organizată de rul vest
trală subterană de peste 2 km, oare a deschis o nouă zonă mineralizată. punem creşterea in conti­ şeful atelierului foraj, serviciu:
nuare a metrajului săpat cu DUMITRU GHEONEA I.P.E.G. Teliuc