Page 39 - Drumul_socialismului_1980_09

i-ug. 3
. 7 107 ® VINERI, 12 SEPTEMBRIE 1980

IZIUNE Mărturii ele unor vechi tradiţii de luptă { \ DIN AUTOGARA ^
STATUILE
)
imiMMnMWBa
^ Dimineaţa prin auloga- \
itriotice Şl Trecerea în revistă a prin­ daune; cind lunurile se care prilej intr-o scriere a ( ra Hunedoara animaţia l
ire cipalelor momente din file­ descărcau, ai mei se culcau vremii se sublinia : „Acest este în toi. Lumea e gră- /
IEI 11,00 — I bilă. Ştiind însă că nu au !
mc directă : le istoriei pompierilor ro­ la pămînt, dar disperaţi, ri- monument reprezintă epoca
i închidere a mâni atestă incontestabila dieîndu-se de jos ei stri­ redeşteptării poporului ro­ ® IrUbapiniiul cu noi succese ..Ziua metalurgistului“, sicie- ^ unde călători, două caste- ţ
1 II-lea Con­ contribuţie a acestora la gau ca un singur om: „Pe mânesc. Ce au fost pom­ ruigiştii himedoreni, care şi în acest an au lansat chemarea < re — Elena Cucuianu şi r
cerns Lliilor la întrecere către loate colectivele din unităţile metalurgice 1 Viorica Radu — tronează >
lupta pentru libertate naţio­ tunuri băieţi, că ne prăpă­ pierii de la 1848 ? Ei au ale ţării, au îndeplinit încă de pe acum o parte din obiec­
nală şi socială a paLriei şi desc“. Şi se aruncară din- fost o mină de oameni ie­ tivele angajamentului anual. In riadul acestora se înscrie rea­ ^ cu calm peste această a- ij
n limba ger­ a poporului nostru, de-a tr-o săritură şi tunurile în­ şiţi din popor, fără titluri lizarea suplimentară a peste 16 000 tone laminate iinlle pline, i minuţie ca două veritabi- i
ceea ce marchează depăşirea angajamentului anual cu mai
lungul anilor. cărcate, gata de a face ia­ academice şi poziţie socia­ mult de 4 000 tone laminate. ' le monumente ale indife-
ul balcanic Primele unităţi militare de răşi foc, căzură în puterea lă, a căror faptă vitejească 9 Pregătirile pentru deschiderea noului an de învăţămînt \ retlţel. Uneori, Viorica ţ
1 masculin : în jurul drapelului ţării şi politico-ideologic sînt într-o fază avansată. In acest cadru, la t Radu, pliciisindu-se de a- l
Turcia. Re- pompieri iau fiinţă în Mol­ oamenilor mei ; ei le în­ cabinetul municipal pentru activitate ideologică şi polilico-
a dova, in 1835, iar în Ţara toarseră în contra rînduri- a neamului în luptă, şase cducalivă a avut loc instruirea membrilor comisiilor de resort , lila nemişcare, îşi găseşte i
— emisiune Românească cu 10 ani mai ior cele dese ale turcilor sule, contra cinci mii, au din întreprinderile şi instituţiile hunedorene, precum şi a res­ ) timp să se plimbe, taman 1
îdueătorii tîrziu, în anul 1845. şi dădură foc. Alunei se redeşteptat vechea virtute ponsabililor punctelor de documentare. lj in preajma plecării unor \
De la începutul evenimen­ făcu acea, ucidere cumplită românească...“. » Sutele de elevi hunedoreni înscrişi la şcoala generală i autobuze din s t a ţ i e , i
în nr. 5 vor începe anul de Învăţămînt 1060—1S81 in noua clă­ 1 „Greul“" rămîne atunci pe ţ
telor revoluţionare din 1848,' de care turcii se plîng încă, Tradiţiile de luptă ale dire a şcolii — cu 24 săli de clasă — înălţată în apropierea
tul consiliilor roata de pompieri s-a bucu­ cu drept cuvînt, căci mi­ pompierilor români s-au îm­ pielii centrale de alimente, a oarei recepţie are loc azi. \ umerii colegei, sale E.C., \
® Prin grija comisiei de femei. !a fabrica de încălţăminte
rat de atenţie deosebită din tralia nu se oprea decît bogăţit cu noi fapte de a fost înfiinţat un club^.Fcmina“. In acţiunea inaugurală a 1 care, copleşită de alîtea l
c cintece pa- partea elementelor revolu­ pe corpuri omeneşti“. arme în războiul pentru In­ noului club lucrătoarele din cadru] fabricii au audiat expu­ I cereri de bilete refuză să
ţionare din jurul lui Nico- dependenţa de stat a Româ­ nerea „Importanţa respectării normelor de igienă şl preve­ ) mai elibereze bilele culă- )
ttic: „Oraşul lae Bălcescu. Ziarul „Prun­ niei, de la 1877—1878. Con­ nirii unor boli infecţioase la copiii preşcolari şi la elevi". ţ lorilor. Iar călătorii aş- l
tus“. Produc- ® Astăzi, incepind de la orele 15.30. arc loc la clubul „Si- , tea piu. Privesc mîhniţi la i
sei de filme cul român“ din 12 iunie stituiţi în patru baterii de derurgistul“, consfătuirea cu membrii comisiilor de pensii şi
1848 scria ; .......armia a fra­ 13 SEPTEMBRIE — artilerie, alături de doro­ asigurări sociale din întreprinderile şi instituţiile hunedorene, 1 autobazele care pleacă şi I
) pulare ternizat cu poporul“. La 15 ZIUA POMPIERILOR banţi, roşiori, vînători, pom­ organizată de consiliul municipal al sindicatelor pe tema per­ ţ la nepăsarea care rămîne ţ
iunie 1848, cînd revoluţia pierii militari au făcut do­ fecţionării stilului şi metodelor lor de muncă. i la ghişeul de bilele al au- i
era în toi, întreaga unitate vada unor înalte fapte de s. ionescu J logârii. ’
de pompieri din Bucureşti a vitejie şi eroism, la Plevna,
participat la demonstraţia Griviţa, Rahova, Smîrdan şi
de pe Cîmpia Libertăţii, ju- Ca' recompensă, domnito­ Vidin.
rînd pe stindardul tricolor rul Alexandru Ioan Cuza a în glorioasele zile ale re­ Olndiiri pentru nani an şeo’ar
I : 6,00 Ra- credinţă şi devotament cau­ acordat tuturor ostaşilor ce voluţiei de eliberare socia­ \ m m \
limincţii; 7,00 zei revoluţiei. au luat parte la luptele din
8.00 Revista Dealul Spirii o medalie cu lă, naţională, antifascistă şi E septembrie. Dimineţile gulească în specialitatea pen­
trierai melo- Sentimentul dragostei ne­ anliimperialîstă din august răcoroase, toamna cu dărni­ tru cure noi ne îndreptăm, ) UNII LA MUNCA, )
etm de ştiri; ţărmurite faţă de popor, panglică tricoloră, intitulată să vizeze mai mult forma­ \ ALŢII LA TÎRG... ^
i ascultători- faţă de pămîntui strămoşesc, „Pro virtute militari“, care 1944, alături de armată şi ciile ei, lo/i ¡i toate ne pre­
itin de ştiri ; de care erau însufleţiţi mi­ era însoţită de următoarea gărzile patriotice, subunită­ gătesc pentru noul an şco­ rea unor deprinderi pentru J In ziua de 7 septembrie J
de muzică proclamaţie: „Români care ţile de pompieri au parti­ lar. meserie. Aştept uni ca prac­
,30 Ştiinţa şi litarii pompieri, este redat Mă gbidesc cu nerăbdare tica în producţie iu între­ a.c., în timp ce colegii lor \
stantaneu so- în memoriile comandantului aţi luat parte la această cipat la izolarea unităţilor j dc muncă lucrau de zor l
a Ionescu ; lor, în lupta de pe Dealul luptă 1 Din sîngele vostru, şi comandamentelor hitle- la bucuriile şi împlinirile ce prinderi şi munca patrioti­ ţ la arat, Ia pregătirea te- }
e ştiri ; 11,03 România a înviat 1 Mare şi ne aşteaptă, dar mă pregă­ că să nu ne scutească de... renului şi la transportul *
12.00 Buletin Spirii, căpitanul Pavel Ză­ riste şi la zdrobirea puncte­ tesc. Şi nu numai eu, pen­ cărat moloz, dur să nu ră-
Din comoara gănescu, astfel: „M-am vă­ liberă, vă mulţumeşte şi lor de rezistenţă inamice. dc gunoi şi de furaje, ^
ru ; 12,45 Mc- zut înconjurat de ei şi a- drept semn de recunoştinţă, tru efortul ce urmează să-l iriînem doar cu el. Activi­ unii mecanizatori se aflau i
i ; 13,00 De pune astăzi pe pieptul vos­ Răsfoind cu emoţie şi res­ depunem spre a atinge per­ tăţile în organizaţia de ti­ cu tractoarele şi remorcile l
Congresul al dresîndu-mi cuvintele; Să pect paginile de glorie ale
liilor popu- trăiţi domnule căpitan, lua- tru, această medalie. Este istoriei poporului nostru, formantele în domenii pe neret le vrem interesante şi special amenajate pentru ţ
itudent-club ; ţi-ne şi pe noi, nu ne lă­ singura răsplată onorabilă care părinţii, profesorii, so­ atractive şi ştim că asta transportul de nutreţuri şi l
al ; 16,20 Co- ce se poate acorda bravilor. alo oştirii române, în cadrul cietatea şi propria noastră depinde de noi in primul pentru însUozarc în tîrgul 1
nniec. Con- saţi la cazarmă ca pe nişte cărora se include şi trecu­ conştiinţă ni le impun. tind, dar poate nu numai
a al consili- nevolnici (nevrednici), căci Purtaţi-o cu mîndrie, sînteţi de vile de la Şoimuş. Am j
1G,40 Muzică dacă acolo, în Dealul Spirii puţini care o aveţi, iar du­ tul istoric al pompierilor, Sînlcm guta de a dobîndi de noi. notai, spre ştiinţa condu- \
Sfatul medi- pă moarte o veţi lăsa în fa­ facem din această minunată noi rezultate Ia învăţătură, Pe colegii din alte duse cerii 'Trustului S.M.A., nu- i
letin de ştiri; va fi vreun război, noi vrem şi şcoli i-am dori -veseli şi
[olclorice ro- să murim cu fraţii noştri“. miliile voastre. Generaţiile şi glorioasă istorie o înaltă in vederea absolvirii liceu­ merele de înmatriculare <
Pentru pa­ Pe Dealul Spirii, în locul viitoare, găsind-o, vor răs­ lecţie de educaţie patrio­ lui, a intrării in producţie întreprinzători, tineri dar ale acestora : 41-HD-2528, \
rele serii • coli istoria şi vor învăţa tică. sau în facultate. Sperăm, vi­ serioşi şi muncitori. Dorim 41-1ID-1997 şi 41-HD-219 i
I-lea al con- unde astăzi se înalţă o sta­ cum românul îşi împlineşte să fim noi înşine, în toate,
c ; 20,00 Mo- tuie a pompierilor, compa­ săm ca în cataloagele aces­ Am semnalat aceste fapte ’
; 20,15 Anclie- nia de pompieri care se În­ datoria sa către patrie ! Tră­ Lt. col. MIRON SAVU tui an şcolar să nu-şi gă­ spre a nu dezamăgi părin­ pentru ca respectivii să )
20,45 Caden- drepta spre cazarma pedes- iască România“. secretarul sească locul notele slabe. ţii, profesorii, societatea. fie trecuţi-pe panou la ru- l
10 O zi într-o
i Non stop trimii, întîlneşte o coloană Pentru a imortaliza fapte­ Comitetului de partid Activitatea practică din a- MARIA MIHU, bric a „Ei nu ne fac cin- 1
a oştilor otomane şi se pro­ le de vitejie ale pompieri­ al Grupului judeţean teliere am dori-o să ne pre- elevă — Deva sie
duce o sîngeroasă ciocnire. lor, Pavel Zăgănescu arăta de pompieri UNDE SINT
Iată cum relatează acest e- în memoriile sale: „în nu­ GOSPODARII ?
pisod de luptă, comandantul mele a' tuturor răposaţilor,
companiei, Pavel Zăgănescu: ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi, 'Terenul viran dintre '
„-..Văzînd atunci că eram fac căldurosul meu apel că­ ' două case arătoase de pe ţ
.’actorul IIoo- în faţa tunurilor, am co­ tre reprezentanţii presei ro­ ^ strada Tudor Vladimires- l
Grădina de mandat să grăbească pasul, mâne spre a forţa guverne­
inastasia tre- pentru a ne apropia de ca­ i cu din Ilia este transfor- ]
UNEDOARA : le ţării, prezent şi viitor, a ’ mat în... depozit de res- )
căra) ; Noi zarmă. Cînd mai mult de da satisfacţie întregii ţări şi ) turi menajere. Şi aceasta, (
isul Poscidon jumătate din coloană trecu­ armatei în parte, a memo­
Singur prin- se de direcţia tunurilor... ra ziua de 13 septembrie, cu în plin centru al locali- i
rta) ; Gamio- lăţii. Gospodarii comunei l
ungă x.Con- un tun fu slobozit. Lovitu­ ridicarea unui monument, trec zilnic pe acolo, dar ţ
PETROŞANI : rile se repetară şi uciseră dînd alarmă întregii Euro­
rea) ; Şcoala pe mai mulţi din ai mei. pe, că pe malurile Danubiu- nu s-au învrednicit să ia i
Noiembrie) ; vreo măsură. Cu numai *
schidere (Rc- Oamenii mei încărcară puş­ lui trăieşte încă ginta lati­ două-trei maşini care să ţ
PENI: Bună tile şi eu comandai „foc“. nă, vie şi gala a lupta pen­ ^ descarce pămîntui ce se l
(Cultural) ; Mai mult de trei descărcă- tru drepturile ei“. Visul
minunaţi cu excavează în apropiere, la )
!mat (Munci- turi avură Ioc din partea lui Pavel Zăgănescu s-a îm­ complexul zootehnic, pro- )
CAN : Omul alor noştri, dar mitralia plinit. în anul 1901 are loc ţ blcma ar fi rezolvată.
toarce (Lu- turcească ne cauza mari dezvelirea monumentului cu
5NEA : De- i Cînd gospodarii nu-s pe
(Minerul) ; ? fază... gunoiul se adună-n
tpuşcături în 1 groapă. Nu rimează, dar
cresc) ; ANI- Moment din dansul „Culesul viilor“ al ansamblului „Kdmuves Kelemen* care se
ml alb (Mun- Pregătirea temeinică bucură de o largă apreciere. t din păcate este adevărat.
CANI : zbu-
1 cerului (7
SAD: Castele însămînfărifor de toamnă
teaua roşie);
ba (Patria) : (Urmare diu pag 1) cultive în mod obligatoriu Pasiune şf ereaţte
ie circ (Fla- pescu Ioan şi Cîrja Ioan
AGIU - BAI : trei soiuri. în alegerea so­
ui II (Casa zăloare şi fără greşuri. Pe iurilor ne-am orientat spre (Urmare din pag I) Discipolii de ' diferite ICI au fost surprinşi pe cind
Kelemen“ 1
1AŢEG: Intre ; celea care au dat cele mai vîrste (pentru că ansam­ furau grîu şi orz din peri­
2 (Popular) ; baza cartării agrochimie« ffi metrul C.A.P. Sîncrai. Du­
urii? —serii- am trecut la administrarea mari producţii în condiţiile blu] „Komiives
M : Otnui pa­ îngrăşămintelor chimice şi de climă şi sol ale consi­ legat o mare parte din întruneşte trei generaţii), îşi pă-cantitate, s-a stabilit
rce (Casa de liului nostru avînd în ve­ viaţă. Jancso Teresia este urmează magistrul în dă­ că nu pentru ierbar şcoîar
i, dar rămîn naturale. Au fost constitui­ de 25 de ani un permanent ® Tehnică. Constituiţi
inie) ; SIME- te formaţiunile care vor lu­ dere precocitatea,' valoarea . animator a activităţii artis­ ruirea dragostei de frumos, într-un grup foarte tehnic, aveau nevoie de alitea
t din tren cra la pregătirea terenului biologică _şi culturală a a- vieţii şi ver.vei jocului de mecanicii Iosif Gura şi grine... De asemenea, me­
LIA : Mesaj şi însămînţarea culturilor — cestora. La grîu, predomină tice, împărţindu-şi clipele pe scenă, lucrînd din răs­
mina) ; GHE- între învăţătura dăruită ce­ Ioan Urs, precum şj con­ canicul de combină Tiriiă
ria (Muncito- arat, fertilizat, discuit, se- soiurile timpurii şi semi- lor mai tineri locuitori ma­ puteri pentru reuşita spec­ ducătorul auto Iosif Mar­ Ioan a încercat să sustra­
»manat, tăvăluqit. Toate lu­ timpurii, iar la orz, cultivăm ghiari ai meleagurilor româ­ tacolelor. Dansurile „Cule­ tin, de la coloana gă de la C.A.P. Qopoliva
crările se execută sub di­ soiul Miraj. Anul acesta neşti, între cele dăruite sul viilor“ sau „Trei scau-, U.M.T.C.F. Dobra, au sus­
recta îndrumare şi suprave­ cultivăm cu orz 885 ha şi creaţiei artistice sau activi­ ne“ au cucerit aplauzele pu­ tras 200 litri de motorină, aproape o jumătate tonă
ghere a inginerilor şefi şi a am luat măsuri să termi­ tăţii de perfecţionare a blicului hunedorean larg nu în limbaj de specialitate de secară. S-o fi numind
şefilor de fermă, care răs­ năm însămînţarea pînă la 5 numai ca proporţie ci şi ca ea „secară“, dar asta nu
<!?2Ş*2S%5B&2& muncii obşteşti. (penal), asta se cheamă
pund, împreună cu mecani­ octombrie, iar cu grîu 1 492 inimă, înscriindu-se în con­ furt din avutul obştesc. înseamnă că trebuie că­
>babil pentru zatorii de aplicarea corectă ha pînă la 15 octombrie. în­ Copiii sînt însă cea mai textul manifestărilor artistice Căldărar Dumitru nu rată pe ascuns...
tembrie: Vre- a tehnologiilor de lucru sta­ treaga sistemă de maşini mare pasiune a acestei ne­ nie „Ciniării României“.
■al umedă şi bilite. O suprafaţă de 450 care se foloseşte la pregă­ obosite femei. „Munca de Formaţia „Komiives Kele­ avea nevoie de motorină. @ Speculă. Viorica A.,
mai mult a- Lui îi lipseau din „biblio­
Idea ploi mo- ha o vom fertiliza cu îngră­ tirea terenului şi la semă­ învăţător înseamnă viaţa men“ a devenit, nu demult, tecă“ 13 baterii-acumula- funcţionară la biroul per­
va sufla mo- şăminte naturale. Pînă acum nat a fost pusă în stare de pentru mine. îmi iubesc me­ ansamblu de sine stătător sonal al l.M. Lupeni, a in­
•vest la înee- s-au îngrăşat cu gunoi mai funcţionare. Lucrăm intens seria pe care o cred cea tor pentru utilaje mari. Şi
nord-vest. mai frumoasă din lume şi al Casei de cultură din Hu­ atunci le-a furat de la de­ trai la apă fără sa meargă
ninimă- va fi mult de 100 ha. Sămînţa la arat şi pregătirea grădi- nedoara. pozitul I.C.M. Petroşani. la ştrand. Adică, se ocupa
0 şi 13 gra- destinată culturilor de orz nărească a terenului. .Din îmi iubesc copiii cărora le în timpul liber cu specula
ximă între 15 şi grîu este asigurată în această săptămînă am înce­ dăruiesc tot ce am, pol şi Plăcerea pe care o simt Obiectele au fost găsite la
iminenţa izo- aceşli oameni în momentele - un control asupra auto­ unor obiecte de provenien­
întregime şi condiţională. put semănatul orzului. cunosc mai bun“. basculantei 31-HD-G847, ca­ ţă străină. în baza Legii
S-au trimis probe la labo­ în centrul preocupărilor Aşa se face că micii şco­ elaborării actului de crea­
i 14 septem- ratorul pentru controlul ca­ noastre stă pregătirea te­ lari ai învăţătoarei Jancso ţie, trecînd peste oboseala re le transporta fără for­ nr. 3/1972, i s-a aplicat o
schimbătoare. lităţii şi s-au primit buleti­ meinică a însămînţării griu­ Teresia sînt cunoscători, de sau temerile pe care le im­ me legale. Lui Căldărar amendă contravenţionala,
noros. Vor plică aceasta, mă duc cu Dumilţu însă i s-au în­
iţii sub formă nele roşii — adică bune — lui şi orzului, executării tu­ la cea mai fragedă vîrstă, după care i s-au confiscat
ti averse de pentru 200 tone de sămînţă turor lucrărilor cu respec­ a multelor taine ale jocu­ gîndul, în timp ce cuprind tocmit forme legale... mărfuri în valoare de
de orz şi 300 tone sămînţă tarea strictă a tehnologiei, lui popular maghiar. Copui cu privirea ultimele irînturi 16 000 lei. Decll negustorie
de grîu. întreaga cantitate la nivel calitativ corespun­ sînt învăţaţi să danseze pen­ de Hunedoara, la o posibilă • Agrară. Georgescu în pagubă, nu era mai
treme umedă
Cer acoperit. de sămînţă va fi tratată cen­ zător şi în perioada optimă, tru că dansul înseamnă definiţie a oamenilor aces­ Doru, Gruiescu Ioan. Po- bine la ştrand?
ploua. Vînt tralizat, .împotriva bolilor şi pentru a obţine în anul vii­ creştere spirituală, rotire tor locuri, aceea dc pasio­
re din secto- a dăunătorilor. tor producţii cit mai mari în lumină a sensibilităţii, naţi ai verbului a munci. Rubrică realizată cu sprijinul
leteorolog de Am stabilit, de asemenea, Inspectoratului iudetean de interne
Vrasgyak). de cereale la toate cultu­ dezvoltare a armoniei per­ Cu suflet şi cu prinos de
ca în fiecare unitate să se rile. sonalităţii. dorinţă.