Page 41 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 41
WSSaü^
Din cronica întrecerii socialiste {
SUCCESE BRIGĂZI CU REZULTATE ve depăşiri de plan de la {
i ALE CONSTRUCTORILOR BUNE PE PRIMA DECADĂ începutul acestei luni le
DE LOCUINŢE A LUNII raportează brigăzile con \
l Lucrătorii şantierelor de Tot mai multe brigăzi duse de Emil Kopandi — \
» construcţii din cadrul T.C. de la mina Lupeni — cea plus 117 tone de cărbune, \
Vasile Rusii — plus 105
Hunedoara-Deva — mobili mai mare şi mecanizată
\ zaţi de organele şi organi întreprindere minieră din tone, Toader Boncalo — \
I zaţiile de partid — mun Valea Jiului —, îşi depă 86 tone, Ioan Budiliceanu \
» cesc cu responsabilitate şesc sarcinile de produc — 03 tone, Constantin Po ţ
ţie. Cele mai semnificati
pa — 3,1 tone.
pentru a încheia anul 1980
t cu rezultate cit mai fru
moase şi a pregăti toate
condiţiile pentru trecerea
\ la înfăptuirea sarcinilor
\ pe 1981 şi a obiectivelor
cincinalului următor. în
*
primele 8 luni ale acestui
t an au fost construite şi
t predate beneficiarilor un
număr de 2 137 apartamen
\ \
te, iar pînă la 31 decem
\ brie se vor mai preda — \
conform preliminărilor fă \
cute — încă 1 199 apar \
\
tamente, depăşindu-se pla Unul dintre fruntaşii în producţie de ia atelierul mecani
nul pe 1980. că 1 din C.S.ÏI. — rahotorul Eugen Bocoş, \
Anul XXXII, nr. 7 108 SiMBÂTÀ, 13 SEPTEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani
\ )
încheierea lucrărilor celui de-al li-iaa televiziune vor transmite direct ceremonia sosirii to
Astăzi, în jurul orei 11,30 posturile de radio şi
varăşului Samora Moisés Machel, preşedintele Parti
dului FREL1MO, preşedintele Republicii Populare Mo
Congres al consiliilor populare zambic, care, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu
secretar general al Partidului Comunist Român, pre
şedintele Republicii Socialiste România, va efectua o
vizită oficială de prietenie în ţara noastră.
Vineri s-au incheiat în
Capitală lucrările celui de-a!
11-lea Congres al consiliilor
populare judeţene şi al pre OBîEcnrwi
şedinţilor consiliilor popu
lare municipale, orăşeneşti «mincrîlor vmi jiului
şi comunale, larg şi repre
zentativ forum de lucru, IRECUPERAREA RESTAN
care, prin caracterul dezba
terilor şi prin hotăririle pe REALIZAREA INTEGRAU A
care le-a adoptat, hotărîri
de mare Însemnătate pentru
progresul economic ai ţării, "¡J jftJLl m
pentru înflorirea materială
şi spirituală a tuturor aşe
zărilor • patriei, a constituit Argumente care obligă
un eveniment de o deose
bită importanţă pentru a-
firmarea şi mai puternică a a recuperarea neîntîrziată
democraţiei noastre socia
liste, pentru ridicarea pe
trepte şi mai înalte a am
plului proces de edificare a a restanţelor
societăţii socialiste multila
teral dezvoltate.
Colectivul de mineri de rul cărora gravitează şi ce
La sosirea în sala Con la Petrila a demarat bine în lelalte, mai mici sau mai
gresului, tovarăşul Nicolae realizarea producţiei fizice mari, fiecare eu implicaţiile
Ceauşescu, tovarăşa Elena pe anul 1980. După primele sale, toate însă aducînd co
Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi lectivul în situaţia ca, cru
din conducerea de partid şi 5—6 luni. din acest an exis pă mulţi uni de realizări
de stat sint salutaţi cu deo tau semne evidente că I.M.
sebită căldură şi însufleţi Pelrila se va situa pe un pozitive, să nu mai poală
re de participanţii la lu Ioc de frunte în întrecerea raporta depăşiri substanţia
crări. dintre întreprinderile minie le la producţia de cărbune.
în sala congresului, ală re ale Văii Jiului, dată fiind Un impediment Ia care co
turi de delegaţi se află producţia suplimentară în lectivul a fost obligat să fa
membri ai C.C. al P.C.R., creştere de la lună la lună. că faţă o mare perioadă do
ai Consiliului de Stat şi ai Ascensiunea continuă a timp este acela al folosiri
Guvernului, deputaţi în fost însă întreruptă în ur îndelungate a unui complex
Marea Adunare Naţională, mă cu două luni cinci nu de susţinere şi tăiere me
reprezentanţi ai unor insti canizată mai puţin -adecva'
tuţii centrale şi organizaţii numai că realizările nu mai la condiţiile de zăcămînt
obşteşti, activişti de partid sînl pe măsura celor clin D ir o c t o r u 1 întreprinde
şi de stat. prima parte a anului, clar rii, ing. Aurel Brînduş, <
Sint prezenţi şefi de mi minusul la producţia de căr afirmat in nenumărate rîn-
siuni diplomatice acreditaţi bune este atît de mare in duri că acest tip de com
la Bucureşti, corespondenţi cit anulează avansul luai. plex are mari deficienţe a-
ai presei străine. Restanţele se acumulează lît calitative, cit şi ca teh
în prima parte a şedin pe zi ce trece, în prezent nologie de lucru. Păstrarea
ţei, condusă de tovarăşul minusul cifrîndu-se la 40 000 în continuare în funcţiona
Ludovic Fazekas, membru tone de cărbune. re a complexului s-a dalo-
al Comitetului Politic Exe Cauzele care au dus la
cutiv, secretar al C.C. al această situaţie sînt multi C. IOVĂNESCU
P.C.R., preşedintele Comite
tului pentru Problemele ple. Principalele cauze ar fi
Consiliilor Populare, au Congresul a hotărît sista însă două mai mari, în ju {C ontin uare in pag. a 2-a)
continuat dezbaterile în ple rea discuţiilor, ţinînd sea
nul congresului. Au luat ma de numărul mare de H O I Á K Í R E Á
cuvîntul tovarăşii Vasile participanţi care au luat I nisajul expoziţiei dc sculptu- >
Bălan, preşedintele Consi cuvîntul — 52 de vorbitori Congresului a! îl-lea aî consiliilor ră „Metafore in piatră“, ante- |
najată ia parterul Casei mu- „
liului popular al munici în plen şi 580 în secţiuni. I nicipale de cultură din Hu- »
piului Piatra Neamţ, Emil în cadrul dezbaterilor- nedoara. Sint expuse lucrări J
Bobu, preşedintele Consi participanţii au exprimat populare Judeţene şi al preşedinţilor ale membrilor cenaclului ar-
v
liului Central al Uniunii deplinul acord cu conţinu I * ■ NOI CONSTRUCŢII GOS tiştilor plastici, care funcţii»- j
nează pe lingă acest aşeză- |
Generale a Sindicatelor din tul proiectelor de lege şi consiliilor populare municipale, PODĂREŞTI. La C.Â.P. Bo- mint de cultură. .
şorod, sint în curs de fina
România, ministrul muncii, propunerile de modificare a I lizare noi construcţii gospo B OMAGIU LUI CU1ŞAN. \
Şara Şanta, vicepreşedinte unor legi înscrise pe ordi « dăreşti : un grajd de 'HG ca Miine se încheie, in comuna J
al Consiliului popular —al nea de zi, legi menite să orăşeneşti şi comunale I pete, dotat cu instalaţie elec Ilibiţa, cea de-a IV-a ediţie *
judeţului Covasna, Eugen contribuie la perfecţionarea » trică de muls, precum şi un a săptăminii culturii şi edu- j
şopron pentru insllozarea car
caţiei socialiste ribiţenc „O- »
Proca, ministrul sănătăţii, în continuare a activităţii Congresul adoptă expu stal, a tuturor deputaţilor, tofilor cu o capacitate de zofl magiu lui Crişan“. Munîtes- »
Traían Berbocaş, muncitor consiliilor populare,' la a- nerea de o excepţională a întregului nostru popor, I % de tone. ţările din aceste zile — ex- 3
lăcătuş la întreprinderea de plicarea mai fermă a prin însemnătate teoretică şi în vederea înfăptuirii isto B colocviu poi.rrico- puneri, colocvii dc istoric, H
seri dc întrebări şi răspun- »
vagoane din Arad, George cipiilor autoconducerii mun practică prezentată de to ricelor hotărîri ale Con I IDEOLOGIC. La I.S.C.I.P. O- suri, dezbateri — au vizat |
Homoştean, ministru de in citoreşti şi autogestiunii e- varăşul Nicolae Ceauşescu. gresului al XII-Iea al % răştie a avui; ioc, in organi aspecte ale luptelor duse do "
terne, Tudor Dănacu, pre conomico-financiare, să a- I zarea casei de cultură a ora locuitorii Zarandului pentru »
colocviul
politico-ideo- dreptate socială şi naţională, !
şului,
şedintele cooperativei agri sigure participarea nemijlo secretar general al Parti Partidului Comunist Ro « logic eu tema „Noua ordine dar şi înnoirile pe care aşe- 1
cole de producţie din co cită a cetăţenilor, fără deo dului Comunist Român, mân, a planurilor de dez I internaţională şl drepturile zările şi oamenii muncii de »
muna Cezieni, judeţul Olt, sebire de naţionalitate, la preşedintele Republicii So voltare economico-sociala * fundamentale ale omului“. La aici Ie cunosc in anii tunai- |
nosi ai socialismului.
Maria Ciocan, secretar al înfăptuirea politicii partidu cialiste România, ca pro a României socialiste în întrebările adresate de audi E. SIN A '
toriu au dat răspunsuri Dom
Consiliului Naţional al Fe lui şi statului de dezvolta gram al întregii activităţi profil teritorial, adîncirii \ nie» şi Delta Livescu, - lectori
meilor, Paul Anghel, scrii re multilaterală a patriei, viitoare a consiliilor popu democraţiei socialiste şi * ai comitetului orăşenesc de
tor şi Victor Bordea, pre la întărirea în toate sferele lare judeţene, municipale, participării largi a mase l partid.
şedintele Consiliului popu vieţii sociale a legalităţii, a orăşeneşli şi comunale, a lor Ia viaţa socială, Ia ¡H VERNISAJ. Miine, U sep
lar ai municipiului Tîrqo- organelor administraţiei de conducerea societăţii. I tembrie, orele 11, aro loc ver-
vişle. (Continuare in pag. « 4-a) I