Page 44 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 44
DttUMUL SOCI A F I^MUUJÎ NR. 7 108 ® SlMBÂTA, 13 SEPTEMBRIE 1980
Pag. *
Încheierea lucrărilor celui de-a! If-lea ■ Pentru înfăptuirea
i securităţii şi cooperării
Congres a! consiliilor populare i Io Europa
Printr-o istorie îndelun In concepţia ţării noas
gată şi tragică, in nenu tre, securitatea europeană
mărate rinduri continen nu poate fi decît un sistem
tul nostru a fost asemuit de relaţii interstatale, care
unui orii împovărat de-a să nu fie îndreptate îm
lungul timpului de multe potriva nici unei naţiuni şi
necazuri şi nedreptăţi. A care să asigure convieţui
traversat, după cum se ştie, rea şi conlucrarea activă a
epoci de adinei frămîntări tuturor statelor, pe baza
,şi vicisitudini. „Bătrînul
deplinei egalităţi în drep
continent“ a cunoscut în turi, a respectării indepen
plină epocă modernă holo- denţei şi suveranităţii na
coustul celui de-al doilea ţionale, a dreptului fiecărei
război mondial, care a lo
vit adine şi implacabil în naţiuni de a-şi hotărî soar
conştiinţa noastră prin ta aşa cum doreşte. Secu
moartea a milioane de se ritatea europeană trebuie
meni. în 1980, orice om de să statueze înlăturarea pen
tru totdeauna din viaţa
bun simţ consideră că isto continentului a politicii de
ria nedreptăţii nu se mai forţă, ameninţarea cu forţa
poate repeta, mai ales a- sau intimidarea, asigurînd
cum, cind în balanţa dis
trugerii şi umilinţei umane punerea la adăpost a fie
ar aţinui mijloace inco cărei naţiuni de pericolul
mensurabile. Este timpul să unei agresiuni sau al pre
se injeleagă că a asigura siunilor din afară. Acesta
un climat paşnic de coo este punctul de vedere al
României, potrivit căruia
perare înseamnă să .lupţi
pentru un deziderat vital noi, europenii; numai aşa
şi propriu condiţiei umane. vom putea pune bazele u-
O viziune de acest gen nui ' sistem eficient de se
este. în mod logic, proprie curitate pe continent. Nu
oricărui popor european. mai într-o asemenea vizi
Iar între acestea, poporul une, raţională, se va putea
ca reuniunea de Ia Ma
român • se distinge prin- drid din toamna acestui an
tr-una dintre cele mai ferme
poziţii în milita consec să răspundă dezideratelor
fierbinţi ale popoarelor eu
vent pentru asigurarea rea
r Congresului consiliilor populare. lă a securităţii tuturor po ropene. România consideră,
şi această poziţie nu este
poarelor Europei, prin mă
(Urmare din pag. 1) Inlimpinat cu puternice lui Comunist Român, pre minoaselor programe stabi suri eficiente, practice. singulară, că reuniunea ce
ovaţii, cu vii şi îndelungi şedintele Republicii Socia lite le Congresul al XII- Conferinţa la nivel înalt urmează să aibă loc în ca
urale, a luat cuvîntul, în liste România, se adoptă ca lea al P.C.R., pentru edifi de la Helsinki consemna, pitala Spaniei trebuie să
eticii şi echităţii socialiste, în 1975, un moment de im dea un nou imbold politicii
în acelaşi timp, în cadrul încheierea lucrărilor celui program al întregii activi carea neabătută a societăţii portanţă istorică prin a- de destindere, eforturilor
congresului au fost făcute de-al ll-lea Congres al con tăţi viitoare a consiliilor socialiste multilateral dez doptarea Actului final. A- pentru înfăptuirea docu
propuneri de îmbunătăţire a siliilor populare judeţene şi populare. voltate în patria noastră şi tunci, România, prin me mentelor semnate la Hel
unor prevederi din proiecte al preşedinţilor consiliilor A fost adoptată, de ase înaintarea fermă a Româ
le de legi supuse dezbaterii, populare municipale, orăşe menea, în unanimitate niei spre comunism. morabilul discurs al şefu sinki, prin măsuri viabile în
proiecte care, in conformi neşti şi comunale, tovarăşul Chemarea Congresului al Prin amploarea şi însem lui statului nostru, tova cîmpul de acţiune al princi
tate cu hotărîrile Comitetu NICOLAE CEAUŞESCU. II-lea al consiliilor popu nătatea problemelor dezbă răşul Nicolae Ceauşescu, piilor angajate şi angâjante.
lui Politic Executiv a! Co Expunerea tovarăşului lare judeţene şi al preşe tute, prin întreaga desfăşu adresa lumii europene, tu In această viziune con
mitetului Central al parti Nicolae Ceauşescu, expresie dinţilor consiliilor popu rare a lucrărilor, cel de-al turor, o chemare vibrantă structivă se înscrie propu
dului urmează să fie supu grăitoare a gîndirii novatoa lare municipale, orăşeneşti ll-lea Congres al consiliilor şi profund umană : ,,Să fie nerea ca la reuniunea de
se spre aprobare Marii A- re a secretarului general- al şi comunale. populare judeţene şi al pre scoase în afara legii arme la Madrid să se pună ba
dunări Naţionale. partidului, inestimabil do Şedinţa de încheiere a şedinţilor consiliilor popu le nucleare“. Consideram zele organizării unei con
In continuare a fost con cument care evidenţiază cu lucrărilor celui de-al ll-lea lare municipale, orăşeneşti atunci şi acum că, prin ferinţe pentru dezarmare
stituită Camera legislativă deosebită claritate rolul Congres al consiliilor popu şi comunale s-a constituit Actul final al reuniunii din în Europa. Orice măsură
a consiliilor populare. consiliilor popülare şi răs lare judeţene şi al pre într-o pregnantă manifesta-“ capitala Finlandei, se în adoptată în direcţia dezar
A fost desemnat, de ase punderile mari ce revin a- şedinţilor consiliilor popu re a unităţii moral-politice cheia o etapă necesară, mării şi dezangajării mili
menea, Comitetul pentru cestor organe locale ale pu lare municipale, orăşeneşti a întregului nostru popor în deschizîndu-se perspectivele tare în Europa — şi printre
Problemele Consiliilor Popu terii revoluţionare a mun şi comunale -ia sfirşit intr-o jurul partidului, al secreta unei noi etape: intensifi ele se numără şi neprolife-
lare. citorilor, ţăranilor şi inte atmosferă de vibrantă însu rului său general.
lectualilor în vastul proces fleţire. ✓ carea luptei popoarelor, a rarea rachetelor şi armelor
După pauză, lucrările au al edificării societăţii socia Participanţii la lucrări au A forţelor democratice şi pro nucleare — reprezintă o
fost conduse dp tovarăşul liste multilateral dezvoltate, exprimat, în numele milioa La plecare, în faţa Pavi gresiste din Europa şi de opţiune vitală a tuturor po
Emil Bobu, membru al Co a fost urmărită cu vie sa nelor de oameni ai muncii lionului central care a găz pretutindeni pentru tradu poarelor europene, a în-
mitetului Politic Executiv al tisfacţie, cu deplină apro — români, maghiari, ger duit lucrările acestui ade cerea în viaţă a dezidera tregii omeniri care doreşte
C.C. al P.C.R., preşedintele bare, fiind subliniată în re mani şi de alte naţionali vărat forum al democraţiei telor securităţii, pentru în pacea şi independenţa.
Consiliului Central al -U- petate rinduri cu îndelungi tăţi, bărbaţi şi femei, tineri româneşti, mii de bucureş- făptuirea angajamentelor a-
niunii Generale a Sindica aplauze, urale şi ovaţii. In şi vîrştnici, pe care i-au re teni au făcut tovarăşului sumale la Helsinki. A. D.
telor din România, ministrul acelaşi Limp, prin interme prezentat la Congres, anga Nicolae Ceauşescu o caldă
muncii.' diul micului ecran, expune jamentul ferm de a da via manifestare de stimă, dra
Exprimînd dorinţa fier rea secretarului general al ţă importantelor sarcini şi goste şi recunoştinţă pentru Din partea SVlinSsterniyi Educaţiei
binte o tuturor participan partidului a fost urmărită orientări cuprinse în cuvîn- modul strălucit în care con
ţilor, tovarăşul Emil Bobu a cu deosebit interes de mi tarea tovarăşului Nicolae duce destinele patriei noas şi învăţămMufui
adresat tovarăşului Nicolae lioane do oameni ai mun Ceauşescu, hotărîrilof adop tre socialiste, pentru grija
Ceauşescu rugămintea de a cii din întreaga ţară. tate de Connres, de a mo permanentă pe caro o acor Pentru a veni în sprijinul Unităţile de învăţământ
lua cuvîntul în încheierea Intr-o atmosferă de pu biliza întregul potenţial ma dă perfecţionării continue a oamenilor muncii care do la care urmează să se or
lucrărilor celui de al II-lea ternic entuziasm, Congresul terial şi uman de la oraşe democratismului societăţii resc să-şi completeze stu ganizeze concursul de ad
Congres al consiliilor popu a aprobat în unanimi şi sate, de a canaliza hăr noastre, dezvoltării multila diile în învăţămîntul li mitere sînt stabilite de
lare judeţene şi al preşedin tate hotărîrea prin care ex nicia, entuziasmul şi elanul terale a României, ridicării ceal, treapta a doua, se inspectoratele şcolare ju
ţilor consiliilor populare punerea prezentată de to revoluţionar al tuturor ce nivelului de viaţă material va organiza In perioada deţene şl al municipiului
municipale, orăşeneşti şi co varăşul Nicolae Ceauşescu, tăţenilor ţării în direcţia şi spiritual al întregului 17—20 septembrie a.c. o Bucureşti, pe baza planului
munale. secretar general al Partidu- înfăptuirii cu succes a lu- popor, de şcolarizare aprobat pen
nouă sesiune de admitere' tru anul şcolar 1980/1981.
în clasa a Xl-a pentru în- înscrierile pentru aceste
văţămîritul liceal seral.
examene se fac în zilele de
De asemenea, în aceeaşi 15—18 septembrie, pînă la
perioadă se organizează un ora 20,00, iar probele scrise
nou concurs de admitere se susţin în zilele de 19 şi
In Turcia, forţele armate au preluat puterea pentru învăţămîntul profe 20 septembrie, începînd cu
genţia PAP, din iniţiativa lui sional şi de maiştri. ora 17 00.
© Guvernul a fost înlăturat © Constituţia ÎT5 Stanisiaw Kania, prim-secre-
ţării a fost suspendată © Dizolvarea I VA tar al C.C. ai P.M.U.P., de CENTRUL DE FIZICA PĂMÎNTULUI
Parlamentului comun acord cu partea
franceză, vizita în Polonia ŞI SEISMOLOGIE ANUNŢĂ :
ANKARA 12 (Agerpres). nitatea parlamentară — pre- • La Stockholm a avut preşedintelui Franţei, Va-
a
lery
— In primele ore ale zilei de c’zează postul de radio An loc semnarea Protocolului Giscard d’Estaing, pre In . ziua de 12 seplem- na epicenlrală a fost de 5
12 septembrie, forţele arma kara. Autoritatea este exer referitor >a modificarea unor la sfîrşitul lunii sep brie 1980, la ora 2,24 mi grade (scara Mercalli).
văzută
te turce au preluat puterea citată de Consiliul Naţional prevederi ale Acordului in nute, 25 secunde, s-a pro . Cutremurul a fost sim
tembrie, a fost aminatâ.
în ţară, înlăturînd guvernul al Securităţii, în fruntea că tre Guvernul Republicii So ţit la Galaţi, Brăila, Mă-
condus de Suleyman Demi- ruia se află generalul Kenan » La 12 septembrie s-a dus, în vecinătatea oraşu •c.in, Tulcea, Focşani, Rîm-
rel — anunţă agenţiile in Evren, şeful Statului Major cialiste România şi Guver lui Galaţi, la adîncimea nicu Sărat, Tecuci, Bacău,
deschis cea de-a 33-a edi
ternaţionale de presă, ci a! Forţelor Armate Turce, nul regol al Suediei privind de circa 15 km, un cutre Bîrlad, cu intensitatea de
tind postul de radio Anka şi din care fac parte co transporturile rutiere inter ţie a Tîrgului internaţional mur cu magnitudinea de II—IV grade.
ra. Constituţia ţării a fost mandanţii forţelor terestre, naţionale de mărfuri. de la Zagreb, la care iau 4,7 (scara Richter). Inten
suspendată, Parlamentul a aviaţiei, marinei, jandarme parte 5 000 firm e şi între Nu s-au produs nici un
fost dizolvat, iar membrii riei şi cel aî forţelor tur • După cum transmite a- prinderi din 59 de ţâri. sitatea cutremurului in zo fel de pagube materiale.
acestuia şi-au pierdut imu ceşti din Marea Egee.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Tiberîu Istrate (redactor şef) Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob,
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari s
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20708 din întreprinderi şi instituţii. O
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257. Costul anui abonament: 24 lei (pe 3 luni}, 48 Iei (pe 6 luni), 95 Iei (un an). 3