Page 44 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 44

DttUMUL SOCI A F I^MUUJÎ NR. 7 108 ® SlMBÂTA, 13 SEPTEMBRIE 1980
           Pag. *


                        Încheierea lucrărilor celui de-a! If-lea                                                    ■ Pentru înfăptuirea

                                                                                                                    i securităţii şi cooperării
                             Congres a! consiliilor populare                                                        i               Io Europa



                                                                                                                       Printr-o  istorie  îndelun­  In  concepţia  ţării  noas­
                                                                                                                      gată  şi  tragică,  in  nenu­  tre,  securitatea  europeană
                                                                                                                      mărate   rinduri   continen­  nu  poate  fi  decît  un  sistem
                                                                                                                      tul  nostru  a  fost  asemuit   de  relaţii  interstatale,  care
                                                                                                                      unui  orii  împovărat  de-a   să  nu  fie  îndreptate  îm­
                                                                                                                      lungul  timpului  de  multe   potriva  nici  unei  naţiuni  şi
                                                                                                                      necazuri  şi  nedreptăţi.  A   care  să  asigure  convieţui­
                                                                                                                      traversat,  după  cum  se  ştie,   rea  şi  conlucrarea  activă  a
                                                                                                                      epoci  de  adinei  frămîntări   tuturor  statelor,  pe  baza
                                                                                                                      ,şi   vicisitudini.   „Bătrînul
                                                                                                                                                deplinei  egalităţi  în  drep­
                                                                                                                      continent“  a  cunoscut  în   turi,  a  respectării  indepen­
                                                                                                                      plină  epocă  modernă  holo-   denţei  şi  suveranităţii  na­
                                                                                                                      coustul  celui  de-al  doilea   ţionale,  a  dreptului  fiecărei
                                                                                                                      război  mondial,  care  a  lo­
                                                                                                                      vit  adine  şi  implacabil  în   naţiuni  de  a-şi  hotărî  soar­
                                                                                                                      conştiinţa   noastră   prin   ta  aşa  cum  doreşte.  Secu­
                                                                                                                      moartea  a  milioane  de  se­  ritatea   europeană   trebuie
                                                                                                                     meni.  în  1980,  orice  om  de   să  statueze  înlăturarea  pen­
                                                                                                                                                tru   totdeauna   din   viaţa
                                                                                                                      bun  simţ  consideră  că  isto­  continentului  a  politicii  de
                                                                                                                      ria  nedreptăţii  nu  se  mai   forţă,  ameninţarea  cu  forţa
                                                                                                                      poate  repeta,  mai  ales  a-   sau  intimidarea,  asigurînd
                                                                                                                      cum,  cind  în  balanţa  dis­
                                                                                                                      trugerii  şi  umilinţei  umane   punerea  la  adăpost  a  fie­
                                                                                                                      ar   aţinui   mijloace   inco­  cărei  naţiuni  de  pericolul
                                                                                                                      mensurabile.  Este  timpul  să   unei  agresiuni  sau  al  pre­
                                                                                                                      se  injeleagă  că  a  asigura   siunilor  din  afară.  Acesta
                                                                                                                      un  climat  paşnic  de  coo­  este  punctul  de  vedere  al
                                                                                                                                                României,   potrivit   căruia
                                                                                                                      perare  înseamnă  să  .lupţi
                                                                                                                      pentru  un  deziderat  vital   noi,  europenii;  numai  aşa
                                                                                                                      şi  propriu  condiţiei  umane.   vom  putea  pune  bazele  u-
                                                                                                                      O  viziune  de  acest  gen   nui  '  sistem  eficient  de  se­
                                                                                                                      este.  în  mod  logic,  proprie   curitate  pe  continent.  Nu­
                                                                                                                      oricărui   popor   european.   mai  într-o  asemenea  vizi­
                                                                                                                      Iar  între  acestea,  poporul   une,  raţională,  se  va  putea
                                                                                                                                                ca  reuniunea  de  Ia  Ma­
                                                                                                                     român  •  se  distinge  prin-   drid  din  toamna  acestui  an
                                                                                                                      tr-una  dintre  cele  mai  ferme
                                                                                                                      poziţii   în   milita   consec­  să   răspundă   dezideratelor
                                                                                                                                                fierbinţi  ale  popoarelor  eu­
                                                                                                                      vent  pentru  asigurarea  rea­
                                                                 r Congresului consiliilor populare.                  lă  a  securităţii  tuturor  po­  ropene.  România  consideră,
                                                                                                                                                şi  această  poziţie  nu  este
                                                                                                                      poarelor  Europei,  prin  mă­
              (Urmare din pag. 1)     Inlimpinat   cu   puternice   lui  Comunist  Român,  pre­  minoaselor  programe  stabi­  suri   eficiente,   practice.   singulară,  că  reuniunea  ce
                                     ovaţii,  cu  vii  şi  îndelungi   şedintele  Republicii  Socia­  lite  le  Congresul  al  XII-   Conferinţa  la  nivel  înalt   urmează  să  aibă  loc  în  ca­
                                     urale,  a  luat  cuvîntul,  în   liste  România,  se  adoptă  ca   lea  al  P.C.R.,  pentru  edifi­  de  la  Helsinki  consemna,   pitala  Spaniei  trebuie  să
          eticii  şi  echităţii  socialiste,                                                                          în  1975,  un  moment  de  im­  dea  un  nou  imbold  politicii
          în  acelaşi  timp,  în  cadrul   încheierea   lucrărilor   celui   program  al  întregii  activi­  carea  neabătută  a  societăţii   portanţă   istorică   prin   a-   de   destindere,   eforturilor
         congresului  au  fost  făcute   de-al  ll-lea  Congres  al  con­  tăţi   viitoare   a   consiliilor   socialiste  multilateral  dez­  doptarea  Actului  final.  A-   pentru   înfăptuirea   docu­
         propuneri  de  îmbunătăţire  a   siliilor  populare  judeţene  şi   populare.    voltate  în  patria  noastră  şi   tunci,  România,  prin  me­  mentelor  semnate  la  Hel­
          unor  prevederi  din  proiecte­  al   preşedinţilor   consiliilor   A  fost  adoptată,  de  ase­  înaintarea  fermă  a  Româ­
          le  de  legi  supuse  dezbaterii,   populare  municipale,  orăşe­  menea,   în   unanimitate   niei spre comunism.  morabilul  discurs  al  şefu­  sinki,  prin  măsuri  viabile  în
         proiecte  care,  in  conformi­  neşti  şi  comunale,  tovarăşul   Chemarea   Congresului   al   Prin  amploarea  şi  însem­  lui  statului  nostru,  tova­  cîmpul  de  acţiune  al  princi­
         tate  cu  hotărîrile  Comitetu­  NICOLAE CEAUŞESCU.   II-lea  al  consiliilor  popu­  nătatea  problemelor  dezbă­  răşul   Nicolae   Ceauşescu,   piilor  angajate  şi  angâjante.
         lui  Politic  Executiv  a!  Co­  Expunerea   tovarăşului   lare  judeţene  şi  al  preşe­  tute,  prin  întreaga  desfăşu­  adresa  lumii  europene,  tu­  In   această   viziune   con­
         mitetului  Central  al  parti­  Nicolae  Ceauşescu,  expresie   dinţilor   consiliilor   popu­  rare  a  lucrărilor,  cel  de-al   turor,  o  chemare  vibrantă   structivă  se  înscrie  propu­
         dului  urmează  să  fie  supu­  grăitoare  a  gîndirii  novatoa­  lare  municipale,  orăşeneşti   ll-lea  Congres  al  consiliilor   şi  profund  umană  :  ,,Să  fie   nerea  ca  la  reuniunea  de
         se  spre  aprobare  Marii  A-   re  a  secretarului  general-  al   şi comunale.  populare  judeţene  şi  al  pre­  scoase  în  afara  legii  arme­  la  Madrid  să  se  pună  ba­
         dunări Naţionale.          partidului,  inestimabil  do­  Şedinţa  de  încheiere  a   şedinţilor  consiliilor  popu­  le   nucleare“.   Consideram   zele  organizării  unei  con­
           In  continuare  a  fost  con­  cument  care  evidenţiază  cu   lucrărilor  celui  de-al  ll-lea   lare  municipale,  orăşeneşti   atunci  şi  acum  că,  prin   ferinţe   pentru   dezarmare
          stituită  Camera  legislativă   deosebită   claritate   rolul   Congres  al  consiliilor  popu­  şi  comunale  s-a  constituit   Actul  final  al  reuniunii  din   în  Europa.  Orice  măsură
          a consiliilor populare.   consiliilor  popülare  şi  răs­  lare  judeţene  şi  al  pre­  într-o  pregnantă  manifesta-“   capitala  Finlandei,  se  în­  adoptată  în  direcţia  dezar­
           A  fost  desemnat,  de  ase­  punderile  mari  ce  revin  a-   şedinţilor  consiliilor  popu­  re  a  unităţii  moral-politice   cheia   o   etapă   necesară,   mării  şi  dezangajării  mili­
          menea,   Comitetul   pentru   cestor  organe  locale  ale  pu­  lare  municipale,  orăşeneşti   a  întregului  nostru  popor  în   deschizîndu-se  perspectivele   tare  în  Europa  —  şi  printre
          Problemele  Consiliilor  Popu­  terii  revoluţionare  a  mun­  şi  comunale  -ia  sfirşit  intr-o   jurul  partidului,  al  secreta­  unei  noi  etape:  intensifi­  ele  se  numără  şi  neprolife-
          lare.                     citorilor,  ţăranilor  şi  inte­  atmosferă  de  vibrantă  însu­  rului său general.
                                     lectualilor  în  vastul  proces   fleţire. ✓                                    carea  luptei  popoarelor,  a   rarea  rachetelor  şi  armelor
           După  pauză,  lucrările  au   al  edificării  societăţii  socia­  Participanţii  la  lucrări  au   A      forţelor  democratice  şi  pro­  nucleare  —  reprezintă  o
          fost  conduse  dp  tovarăşul   liste  multilateral  dezvoltate,   exprimat,  în  numele  milioa­  La  plecare,  în  faţa  Pavi­  gresiste  din  Europa  şi  de   opţiune  vitală  a  tuturor  po­
         Emil  Bobu,  membru  al  Co­  a  fost  urmărită  cu  vie  sa­  nelor  de  oameni  ai  muncii   lionului  central  care  a  găz­  pretutindeni  pentru  tradu­  poarelor  europene,  a  în-
          mitetului  Politic  Executiv  al   tisfacţie,  cu  deplină  apro­  —  români,  maghiari,  ger­  duit  lucrările  acestui  ade­  cerea  în  viaţă  a  dezidera­  tregii  omeniri  care  doreşte
         C.C.  al  P.C.R.,  preşedintele   bare,  fiind  subliniată  în  re­  mani  şi  de  alte  naţionali­  vărat  forum  al  democraţiei   telor  securităţii,  pentru  în­  pacea şi independenţa.
         Consiliului  Central  al  -U-   petate  rinduri  cu  îndelungi   tăţi,  bărbaţi  şi  femei,  tineri   româneşti,  mii  de  bucureş-   făptuirea  angajamentelor  a-
         niunii  Generale  a  Sindica­  aplauze,  urale  şi  ovaţii.  In   şi  vîrştnici,  pe  care  i-au  re­  teni  au  făcut  tovarăşului   sumale la Helsinki.  A. D.
          telor  din  România,  ministrul   acelaşi  Limp,  prin  interme­  prezentat  la  Congres,  anga­  Nicolae  Ceauşescu  o  caldă
         muncii.'                   diul  micului  ecran,  expune­  jamentul  ferm  de  a  da  via­  manifestare  de  stimă,  dra­
           Exprimînd   dorinţa   fier­  rea  secretarului  general  al   ţă  importantelor  sarcini  şi   goste  şi  recunoştinţă  pentru   Din partea SVlinSsterniyi Educaţiei
          binte  o  tuturor  participan­  partidului  a  fost  urmărită   orientări  cuprinse  în  cuvîn-   modul  strălucit  în  care  con­
          ţilor,  tovarăşul  Emil  Bobu  a   cu  deosebit  interes  de  mi­  tarea   tovarăşului   Nicolae   duce  destinele  patriei  noas­  şi învăţămMufui
          adresat  tovarăşului  Nicolae   lioane  do  oameni  ai  mun­  Ceauşescu,  hotărîrilof  adop­  tre  socialiste,  pentru  grija
          Ceauşescu  rugămintea  de  a   cii din întreaga ţară.  tate  de  Connres,  de  a  mo­  permanentă  pe  caro  o  acor­  Pentru  a  veni  în  sprijinul   Unităţile  de  învăţământ
         lua  cuvîntul  în  încheierea   Intr-o  atmosferă  de  pu­  biliza  întregul  potenţial  ma­  dă  perfecţionării  continue  a   oamenilor  muncii  care  do­  la  care  urmează  să  se  or­
         lucrărilor  celui  de  al  II-lea   ternic  entuziasm,  Congresul   terial  şi  uman  de  la  oraşe   democratismului   societăţii   resc  să-şi  completeze  stu­  ganizeze  concursul  de  ad­
         Congres  al  consiliilor  popu­  a   aprobat   în   unanimi­  şi  sate,  de  a  canaliza  hăr­  noastre,  dezvoltării  multila­  diile  în  învăţămîntul  li­  mitere   sînt   stabilite   de
          lare  judeţene  şi  al  preşedin­  tate  hotărîrea  prin  care  ex­  nicia,  entuziasmul  şi  elanul   terale  a  României,  ridicării   ceal,  treapta  a  doua,  se   inspectoratele   şcolare   ju­
         ţilor   consiliilor   populare   punerea  prezentată  de  to­  revoluţionar  al  tuturor  ce­  nivelului  de  viaţă  material   va   organiza   In   perioada   deţene  şl  al  municipiului
          municipale,  orăşeneşti  şi  co­  varăşul  Nicolae  Ceauşescu,   tăţenilor  ţării  în  direcţia   şi   spiritual   al  întregului   17—20  septembrie  a.c.  o   Bucureşti,  pe  baza  planului
         munale.                    secretar  general  al  Partidu-  înfăptuirii cu succes a lu-  popor,                                        de  şcolarizare  aprobat  pen­
                                                                                                                      nouă  sesiune  de  admitere'  tru anul şcolar 1980/1981.
                                                                                                                      în  clasa  a  Xl-a  pentru  în-   înscrierile  pentru  aceste
                                                                                                                      văţămîritul liceal seral.
                                                                                                                                                examene  se  fac  în  zilele  de
                                                                                                                       De  asemenea,  în  aceeaşi   15—18  septembrie,  pînă  la
                                                                                                                      perioadă  se  organizează  un   ora  20,00,  iar  probele  scrise
                                                                                                                      nou  concurs  de  admitere   se  susţin  în  zilele  de  19  şi
          In Turcia, forţele armate au preluat puterea                                                               pentru  învăţămîntul  profe­  20  septembrie,  începînd  cu
                                                                                          genţia  PAP,  din  iniţiativa  lui   sional şi de maiştri.  ora 17 00.
                © Guvernul a fost înlăturat © Constituţia                        ÎT5      Stanisiaw  Kania,  prim-secre-
                   ţării a fost suspendată © Dizolvarea                       I  VA       tar  al  C.C.  ai  P.M.U.P.,  de     CENTRUL DE FIZICA PĂMÎNTULUI
                             Parlamentului                                                comun   acord   cu   partea
                                                                                          franceză,  vizita  în  Polonia           ŞI SEISMOLOGIE ANUNŢĂ :
           ANKARA  12  (Agerpres).   nitatea  parlamentară  —  pre-   •  La Stockholm a avut  preşedintelui  Franţei,  Va-
                                                                                          a
                                                                                          lery
          —  In  primele  ore  ale  zilei  de   c’zează  postul  de  radio  An­  loc semnarea Protocolului Giscard  d’Estaing,  pre­  In  .  ziua  de  12  seplem-  na epicenlrală a fost de 5
          12  septembrie,  forţele  arma­  kara.  Autoritatea  este  exer­  referitor >a modificarea unor  la  sfîrşitul  lunii  sep­  brie  1980,  la  ora  2,24  mi­  grade (scara Mercalli).
                                                                                          văzută
          te  turce  au  preluat  puterea   citată  de  Consiliul  Naţional   prevederi ale Acordului in­              nute,  25  secunde,  s-a  pro­  . Cutremurul a fost sim­
                                                                                          tembrie, a fost aminatâ.
          în  ţară,  înlăturînd  guvernul   al  Securităţii,  în  fruntea  că­  tre Guvernul Republicii So­                                     ţit la Galaţi, Brăila, Mă-
         condus  de  Suleyman  Demi-   ruia  se  află  generalul  Kenan                     »  La  12  septembrie  s-a   dus,  în  vecinătatea  oraşu­  •c.in, Tulcea, Focşani, Rîm-
         rel  —  anunţă  agenţiile  in­  Evren,  şeful  Statului  Major   cialiste România şi Guver­                   lui  Galaţi,  la  adîncimea   nicu Sărat, Tecuci, Bacău,
                                                                                          deschis  cea  de-a  33-a  edi­
         ternaţionale  de  presă,  ci­  a!  Forţelor  Armate  Turce,   nul regol al Suediei privind                    de  circa  15  km,  un  cutre­  Bîrlad, cu intensitatea de
         tind  postul  de  radio  Anka­  şi  din  care  fac  parte  co­  transporturile rutiere inter­  ţie  a  Tîrgului  internaţional   mur  cu  magnitudinea  de  II—IV grade.
         ra.  Constituţia  ţării  a  fost   mandanţii  forţelor  terestre,   naţionale de mărfuri.  de  la  Zagreb,   la   care   iau   4,7  (scara  Richter).  Inten­
         suspendată,  Parlamentul  a   aviaţiei,  marinei,  jandarme­                     parte   5   000   firm e   şi   între­                 Nu s-au produs nici un
         fost  dizolvat,  iar  membrii   riei  şi  cel  aî  forţelor  tur­  •  După cum transmite a-  prinderi din  59 de ţâri.  sitatea cutremurului in zo­  fel de pagube materiale.
         acestuia şi-au pierdut imu­  ceşti din Marea Egee.
                    COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Tiberîu Istrate (redactor şef) Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob,
                                REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA:                                  Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari  s
               2700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20708                  din întreprinderi şi instituţii.                     O
                         TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257.                  Costul anui abonament: 24 lei (pe 3 luni}, 48 Iei (pe 6 luni), 95 Iei (un an).  3
   39   40   41   42   43   44   45   46   47   48   49