Page 46 - Drumul_socialismului_1980_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Planul la export — 1

îndeplinit integral

Pe panoul de onoare erau de cărbune şi trebuiau luate pentru că acest utilaj în­ la condiţiile din abatajul
soi* Ir ei. 'toţi brigadieri de frun­ măsurile adecvate. seamnă, de fapt, plinea lor. tău, atunci normal că nu 14
te ai minei Paroşeni, oa­ — Aşa-i în minerii, puf­ înseamnă producţie mare merg. Aşa a fost la Uri-
meni care de o vreme în­ neşte cu năduf inginerul, cu eforturi mai mici, poli­ cani. Ne-au chemai pe noi 8,30 Toi
Realizarea în cele mai bune condiţii a producţiei coace se menţin în prima li­ după plecarea celor doi, calificare, siguranţă în sub­ să le arătăm cum facem că 9,05 Şoi
9,15 Fiii
pentru exporl constituie principala problemă care pre­ nie a bătăliei cărbunelui. mergi mereu înainte şi nu teran, înseamnă cîştiguri bu­ la Paroşeni „Fazos“-urile Pii
ocupă colectivele de muncă ale întreprinderilor din ju­ — Pe care-l aleg, tovară­ ştii peste ce dai /... Despre ne. Dar şi el, brigadierul, merg „şnur“, iar la ei nu­ Tai
deţul nostru. Oamenii mun cii hunedoreni răspund cu şe director ? Mesaroş, ziceţi ? Intr-ade­ îşi cunoaşte oamenii. Şi mai mai necazuri. Păi cum să pis<
mult entuziasm indicaţiilor preţioase date de tovarăşul — Pe cel din mijloc, pe văr, bun băiat. Dulce Ia cu scamă are încredere în meargă dacă nici nu voiau 9,40 Om
Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în Gavrilă Mesaroş. Esţe lînăr, vorbă, apropiat de oameni, ei. Păi ce, şefi de schimb să pună mina pe manetă ? I 10.00 Via
ceea ce priveşte înfăptuirea exemplară a planului la ex­ bun organizator. priceput ţine la ei şi de aceea or­ ca Glieorglie Popa şi Va- — CU cîştigă astăzi un 11.45 But
porl, unindu-şi eforturile spre o activitate tot mai efi­ nu numai în ale mineritu­ tacii îl ascultă. S-a format silc Pădurarii se găsesc u- miner ? 12,30 De
cientă, mai rodnică. Astăzi vom urmări modul în care lui, ci şi în mecanizare. Este sub mina lui litu Teacen- şor ? Sau mineri ca Eugeni — Bine. Dacă munceşte 13.00 Tel
13,05 Alb
se acţionează în două întreprinderi pentru îndeplinirea „omul care vine", miner cu co, veteran al mecanizării Hălăşleanu, Victor Baban, bine, cîştigă bine. Eu, de
cînd avem mecanizare nu
în Vale şi în brigada lui
• 1
Costică Coroi, Ioan Ban şi
sarcinilor la export. mari resurse, de mare per­ zic* ii
spectivă. plec acasă fără cinci-şase
mii pe lună. o '
...Era în 1968, şi abia îm­ rea
...Este adevărat că omul
ÎNTREPRINDEREA mp, pe care sîntem hotărîţi plinise 22 de ani. De la un sfinţeşte locul. Dar tot util o I
„MARMURA" să o onorăm. consătean auzise că pe aici, de sigur este că deseori lo­ 1G,05 Filn
La celelalte produse no­
<1 en
SIMERIA minalizate în planul pentru prin Valea Jiului, şi-ar pu­ cul îşi imprimă pecetea asu­ 17.00 Can
tea face un rost. Ar putea
export pe 1980 (dale, mo­ ieşi mai lesne la lumină. pra destinului unor oameni. de
Colectivul de muncă al a- zaic granulat), nu se ridică , Fazekaş, alt miner renumit. Vasilc Zalia... Ortaci pe cin­ Iar mina, poate mai mult Rod
cestei unităţi economice ob­ Aici oricînd este nevoie de N-a stal degeaba pe lîngjă ste, ce mai ! ca alte locuri de muncă, să­ In
tern
ţine constant rezultate bu­ probleme deosebite, preco­ oameni puternici, harnici, ei. Azi este specialist în —— Care-i „secretul“ com­ deşte în suflete, în carac­ telc
nizăm chiar depăşiri canti­
ne în producţie la toţi indi­ care să lucreze în străfun­ complexele mecanizate. Ob­ plexelor, Gavrilă Mesaroş ? tere sentimentul şi tăria de x Ii mi
catorii, inclusiv la export. tative şi, firesc, valorice ale durile pămîntnlui. Adevărat, ţine productivităţi de pCsle — Să le îngrijeşti ca pe a fi bărbaţi între bărbaţi, lui
— Valoric planul pentru sarcinilor pe care le avem. munca-i grea, nu e glumă, 13 tone pe post. Dar mer­ copiii tăi. 'Să le cureţi, să le oameni.între oameni. Dacă 18,40 Mici
mici
export a fost realizat şi de­ ÎNTREPRINDEREA dar şi banii-s bani. Dacă geţi şi vorbiţi cu el, print/re ungi, să le mînuieşii cu mergi azi printre mineri, vei 19.00 Telc
păşit, de la începutul anu­ munceşti bine şi eşti iute la oamenii lui. O să vă lămu­ răspundere, să le repari la vedea că mina, mai precis 19,15 Mîin
lui, cu 365 000 lei valută — „PLAFAR" minte, po[i ajunge miner, riţi repede despre cc-i timp, şi mai ales să le „în­ introducem masivă a meca­ repc
ne spune Ioan Băţălan, şe­ ORĂŞTIE ori chiar şef de brigadă. vor' a. veţi“ bine. Expresia de mi- nizării în subteran, le-a a- 19,35 Ante
ful biroului desfacere-ex- Şl în această unitate exis­ §i cian el se ştia sănătos ...Aşa a început. De la ner-tehnician nu-i doar o cordal minerilor un nou sta­ niei‘
port. In urma măsurilor tă o preocupare bună pe li­ tun, iar de muncă niciodată împins vagoneţii. Apoi a ur­ idee nouă. Ea este deja o tut în ierarhia profesiilor, o 20.45 Filn
stabilite de conducerea în­ nia realizării sarcinilor de nu s-a ferit... cat treaptă cu treaptă în a- realitate în multe sectoare poziţie centrală în sistemul veni
miei
treprinderii, produsele desti­ plan. Pe şapte luni, planul ...Cînd am intrai în bi­ priga meserie, desluşindu-i ale minelor din Valea Jiu­ economiei naţionale. Dacă C ase
nate exportului sînt lansate la export a fost depăşit cu roul inginerului Ion Dăbu- tainele. învăţînd-o zi de zi lui şi o necesitate pentru mergi printre mineri, vei rnl
cu prioritate în fabricaţie, 15 000 lei valută. Pe opt tot mai temeinic, şi iată-l celelalte sectoare. 7 rebuie găsi azi oameni noi, cu o 22,25 Telc
urmărindu-se permanent ca­ luni însă întreprinderea şl-a leanit. şeful sectorului II, a- astăzi, după 12 ani, şef de să fii nil numai miner, ci nouă filozofie despre man­
litatea acestora, pe întregul îndeplinit planul la exporl cesta purta o discuţie cu doi brigadă. Şi nu orice briga­ şi mecanic şi electrician, de­ că şi viaţă, oameni în a că­
flux de producţie. în proporţie de numai 78 la brigadieri. Se vorbea de dă, ci una care lucrează cu oarece complexele sînt ade- ror suflete şi conştiinţe a LUNI, )
— Valoric, planul a fost sută. Aceasta, pentru că be­ straturi, pilieri, galerii de un complex „Fazos“, de • vărate uzine subterane. Da­ irumpt năvalnic această pri­ 16,00Emi;
îndeplinit. Dar la sortimente neficiarul extern a decalat aeraj, suitor.i de atac. Apă­ înaintare şi tăiere mecani­ că nu le exploatezi cu pri­ măvară a mineritului — me­ mag
fi7,ice ? termenul de expediere a ruseră necazuri într-o gale­ zată. Complex pe care cei cepere, cu simţ de răspun­ canizarea. 18,45Publ
— Nu la toate. Şi, din mărfii, din august. în noiem­ rie din „Panoul 8“, mai e- 40 de ortaci ai lui îl îngri­ dere, dacă nu te zbaţi să le 18,501001
mai multe motive. Spre e- brie. xacl nişte „falii“ în straiul jesc ca pe ochii din cap, „descifrezi“, să le adaptezi MIRCEA LEPÂDATU 19.00 Tele,
xemplu, la plăci din mar­ — Pină în prezent am li­ J 19,40Cad r
mură, pe opt luni, avem un vrat mărfuri către mulţi u 20.00 Orizi
minus de peste 16 000 mp. parteneri externi, fără a fie
Deşi planul de extracţie in primi nici o reclamaţie — 20,30Rom;
cariere s-a realizat, canti­ sublinia Petru Inureanu, se­ nul
tatea de placaj planificată cretarul organizaţiei de" pisoi
jiu a putut fi atinsă. Noi partid a întreprinderii. Se 21,25Larg
am prevăzut însă că" nu întîmplă uneori, în acest bare
vom avea blocuri de mar­ domeniu, ca partenerul să tărîri
mură în cantităţi suficiente nil poată primi marfa şi- Cong
pentru acoperirea comenzi­ aşteptăm o lună, două. Noi popu
lor contractate şi am oferit avem pregătite cele 60 tone 21,45Cînte
beneficiarului extern alte de măcieşe uscate şi mă- (Urmare din pag 1) A gricu ltu ra, a apreciat se­ 22,1*0Tdej
produse, care au fost primi­ runţite, egalizate în saci de cretaru l general ai partidului,
te cu interes. 50 kg, mostrate şi accep­ rii şi autogestiunii, pe noul n-a dat întreaga m ăsu ră a a57'’~ <sE
i
—- Concret, la ce vă re­ tate, Aşteptăm doar terme­ mecanism economico-finan- potenţialului său. P entru a-
feriţi ? nul de livrare. ciar. Pămîntul este un' bun ceasta, trebu ie asigu rată par-
— La sortimentul blocuri Oamenii muncii de la al întregii naţiuni şi a obţine ticlpa'rea la m uncă a 'între­
deformate. Pină în prezent „Plafar“ Orăştie au expe­ de pe fiecare metru pătrat gii populaţii a satelor, iar in
DEVA :
s-au expediat asemenea pro­ diat în acest an către par­ de teren maximum de randa­ m om en te cheie, şi a celei per (Pairi
duse. în valoare de peste tenerii străini importante ment este o condiţie a bună­ urbane, agricultu ra fiind o ra­ vară) ; Dl
1,5 milioane Lei valută. stării generale, condiţie în a m ură econom ică ce n e inte­ •ea (Arta)
cantităţi de mărfuri. Spre resează pe’ toţi in egală m ă­ /Hocky 11
— Se ştie că dalele mo- exemplu : în Austria uleiuri cărei îndeplinire activitatea aventuri f
zaicate sînt foarte solicitate eterice, iar în Franţa, El­ consiliilor populare are un sură. T rebuie, de asem enea, ÎŞI • (Siderurgiî
pe piaţa externă. Care este veţia şi R.F. Germania plan­ rol deosebit. să crească aportu l specialiş­ tre prieter
nul de cu
situaţia la acest sortiment? te .medicinale. De asemenea, Judeţul Hunedoara are în tilor din agricultură la reali­ structorul)
zarea de producţii sporite.
S.M,A. Deva, centrul de reparat motoare de tractor. La
Rocky II
— Intr-adevăr, dalele de mai au în stoc, în stadiu această privinţă sarcina ex­ D ezvoltarea localităţilor, ri­ postul de reparat chiulasa motorului lucrează conştiinciosul curajului
Simeria sînt căutate şi apre­ de pregătire, mărfuri în va­ presă să-şi asigure cit mai comunist Iosif Munduca. Foto: VIRGIL O.VOIU Mijlocaş 1;
lor
ur­
de
ciate pe piaţa europeană. loare de aproximativ 900 000 grabnic onsumul propriu de dicarea gradu lu i pu terii lor eco­ publica) ;
ban izare
a
şi
Pe opt luni, printr-o între­ lei valută (2 tone uleiuri e- legume. Mari rezerve nevalo­ nom ice depind in m are m ă­ seara, I
Colosul dl
ţinere bună a utilajelor din terice şi 120 tone plante rificate are şi zootehnia, atît sură de realizarea investiţii­ IA ORDilA ZILEI - IN ACRICULTURĂ
l-n (Mui:
exploatare şi o aprovizio­ medicinale). in sectorul socialist cit şi în lor planificate, şi aici consi­ CAN : Oi
nare ritmică cu materii pri­ Şi ei, la fel ca toţi cei­ cel al producţiei individuale. liile popu lare trebu ie să-şl întoarce (I
iii — serii
ma, printr-o mobilizare ple­ lalţi oameni ai muncii din Pină ta sfîrşitul cincinalului exercite m ai bine atribuţiile © RECOLTAREA CARTOFILOR DE TOAMNĂ ŞI A resc) ; LO
nară a întregului nostru co­ judeţul nostru, din întreaga viitor trebuie să se realizeze in orien tarea activităţii de SFECLEI DE ZAHAR © ÎNSAMÎNŢATUL ORZULUI Toina (Mii
lectiv, am reuşit o depăşire ţară, sînt hotărîţi să facă in gospodăriile populaţiei cir­ proiectare, în con stitu irea de Castele de
a sarcinilor de export la a- tot ce le stă în putinţă, ca 5 milioane de porci. A- ansam ble înch egate, cu toate Agenda de lucru a ce­ şinile şi forţa de muncă resc) ; Al
Blestemul
cest sortiment cu peste pentru a înfăptui cu succes ceasta pune în faţa consi­ fun cţion alităţile necesare, in lor ce muncesc pe ogoare sînt folosite cu randament temui iubi
30 000 mp. în acelaşi timp, sarcinile de plan pe care le liilor populare problema spri­ asigurarea forţei de m un că. este acum foarte bogată. • bun. Aşa se şi explică (Muncitore
faţă de planul la export pe au, pentru ca eficienţa acti­ jinirii tuturor gospodăriilor între lucrările la ordinea faptul că pînă la 12 sep­ Bizonul all
BRAD : C
1980. mai avem contractată vităţii lor să se ridice la ţărăneşti pentru crearea con­ P rin atribuţiile ce le revin, zilei, care reclamă o mo­ tembrie a.c. s-a recoltat o (Steaua ro
o cantitate suplimentară de cote tot mai înalte.- \ diţiilor realizării acestui o- con siliile popu lare trebu ie să bilizare activă, la loc de suprafaţă de peste 400 ha ZA : Alarn
dale de aproximativ 57 000 LIVIU BRAICA biectiv. influenţeze m ai convingător frunte se află reeditarea cultivate cu cartofi. In rul); ORA:
tria) ; Mihi
activitatea de form are şl e- cartofilor de toamnă, a frunte se află Consiliul (Flacăra);
ducare a om ului nou . F olosi­ sfeclei de zahăr şi în- unic Brad, unde recolta­ Şcoala cur
rea eficientă în acest scop" sămînţarea orzului. A- rea cartofilor se apropie de cultură)
a bazei m ateriale create cul­ ceeaşi atenţie trebuie dată de sfîrşit. oglinzi par
BRAZI : A«
turii şi învăţăm ântului depin­ în acelaşi timp recoltării La sfecla de zahăr, ac­ le I-II ; CA
de m ult şi de con siliile popu­ şi valorificării legumelor ţiunea de recoltare se află ianjen se î
lare. şi fructelor, cositului, la început. Ea s-a de­ cultură); O
diită — se
Prin activitatea sa neobo­ şi depozitării clanşat în consiliile unice nie); SI1V
strînsului
sită destinată perfecţionării Simeria, Orăştie, Geoagiu sa din 1
furajelor, tuturor lucrări­
lor
păşunilor şi repararea drumurilor munale. societăţii, partidul a creat un agricole din această şi Deva. Pînă acum s-a ILIA : Mesf
\ cadru democratic larg pentru strîns recolta de pe a- mina) ; Gi
camphnie.
trepte (Mii:
Peste 50 de locuitori ai satului Tîmpa, TERMOCENTRALA MINTIA: Acţiuni asigurarea participării mase­ începutul acestei proape 30 ha. Activitatea
La
membri ai organizaţiei săteşti a democraţiei de colectare a fierului vechi lor la elaborarea şl înfăp­săptămîni au debutat, în de recoltare, decoletare,
şi unităţii socialiste mobilizaţi de organi­ tuirea politicii sale. Stimula­ unităţilor a- curăţire şi livrare se des­
majoritatea
Membrii organizaţiei democraţiei şi uni­
gricole din judeţ lucrările
zaţia comunală de partid şi de consiliul rea acestei participări, ampli­ făşoară în conformitate
comuna] al F.D.U.S., au lucrat timp de tăţii socialiste de la Termocentrala Mintia ficarea el depind in cea mai recoltare, sortare, tran­ cu prevederile înscrise în
de
au întreprins in această perioadă o amplă mare măsură de deputaţi —
două zile la curăţatul păşunilor din peri­ acţiune de strîngere a fierului vechi din sport, livrare şi depozitare graficele încheiate între Timpul
a cartofilor şi a sfeclei de
metrul satului. După ce au curăţat şi ni­ incinta întreprinderii. Au fost colectate aleşii cetăţenilor. Antrenarea unităţi şi fabrica de za­ ziua de 14 î
acestora la producţia mate­
zahăr — acţiuni de mare
mea va de
velat peste 60 de hectare, sătenii au repa­ 5000 kg de lier vechi. în acelaşi timp, au rială, la gospodărirea şl în­ hăr Luduş. instabilă cu
importanţă economică. A-
în această săptămînâ a
rat şi gardurile care parcelează păşunile. fost strînse aproape 100 kg hîrtie. S-au re­ frumuseţarea localităţilor in buna organizare a fost declanşată şi se des­ noros. Li
cum
ploi care \
In această acţiune s-au remarcat prin hăr­ marcat muncitorii Voicu Luca, Ana Ciofli- care trăiesc şi muncesc este făşoară în bune condiţiuni racter de a
muncii în cîmp, desfăşurarea
nicie Emil Creţu, Petru Lăzărescu, Aurel că, Voichiţa Dobrin, Margareta Elsasser, chezăşia înfloririi localităţilor acţiunea de însămînţare a sufla moder
în flux neîntrerupt a tu­
Dănescu, Trăiau Pătruţescu. Tiberiu Badea. Viorel Arghir şi alţi membri ai organiza­ noastre şi aceasta este, de orzului. Munca fiind bine din nord-ve
turor lucrărilor sînt ac­
minimă va
ţiuni
Ilia Buleziuc şi alţii. Tot în zona comunei ţi i democraţiei şi unităţii socialiste, din asemenea, o sarcină de prim hotărîtoare, decisi­ organizată, maşinile de 12 grade, i
ve
Băcia. cetăţenii din Totia, avîndu-1 în frun­ secţiile electric şi combustibil. Numeroşi ordin, pe care Congresul al pentru ca întreaga re­ semănat sînt folosite cu între 17 şi
alţi membri ai organizaţiei democraţiei şi coltă de cartofi şi sfeclă randament sporit. Astfel
te pe deputatul Viorel Dragovici, preşe­ unităţii socialiste de la secţia automatizări 11-lea a pus-o în faţa consi­
de zahăr să fie strînsă şi
dintele organizaţiei săteşti a democraţiei liilor populare, ea desprinzin- s-a reuşit să se însămîn-
au contribuit în mod deosebit la lucrările pusă cit mai grabnic la ţeze aproape 900 -ha. Cele La munte,
şi unităţii socialiste, au executat reparaţii de punere în paralel a celui de al 6-lea du-se cu deosebită claritate mai bune realizări le au lă cu cer
adăpost.
la drumul Simeria Veche — Totia. Dealtfel, grup al întreprinderii. (loachim Pitic, vice­ din magistrala expunere a Activitatea de recoltare consiliile unice Simeria, Local va pic
de serviciu:
prin asemenea acţiuni, de la începutul anu­ preşedintele organizaţiei democraţiei şi uni­ secretarului general al parti­ cartofilor se desfăşoară Deva, Orăştie, Geoagiu,
a
lui şi pînă acum a iost realizat 80 la sută tăţii socialiste de la Termocentrala Mintia). dului. în condiţii bune, iar ma­ Ilia, Toteşti.