Page 47 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 47
109 • DUMINICA, 14 SEPTEMBRIE 1980
Oe înseamnă pentru M. M. E. Simeria Miine începe noul ansiolar i—
O INEXPLICABILA
• estetica
Festivalul naţional „Cîntarea României“? (U rm ate din pag. 1) faţa şcolii şi pentru care se în librăria „M. Emines
cere fiecărui dascăl pasiu
[NICA, ne, perseverenţă şl dăruire cu“ clin Deva, sub recla
te acestea pasiunea şi pre
t'EMBRIE în muncă. Momentul emo ma „Cartea — cel mai
Festivalul naţional „Cîn- o parte din componenţii Intenţii bune. Cam pu ocuparea permanentă a oa ţionant al 'primului clopo frumos dar“, tronează
ite î tarea României“ constituie acestuia activmd şi la club. ţine dacă ne gîndim la menilor de la catedră, pen ţel, de mîine, are loc în vreo 30 de cărţulii cu
atrlei cadrul optim pentru o e- Din comitetul sindicatu elanul care trebuie să ca tru continua perfecţionare atmosfera entuziastă, gene titlul „Să cunoaflcm, să
ial pentru co- ferveseentă activitate eco lui l-am întîlnit şi am racterizeze tineretul. Dar şi modernizare a procesului rată de vibranta expunere t prevenim, să tratăm... nte-
itfcmplilri din nomică, de creaţie, cultu discutat' cu Nicolae Soca- bine ar fi dacă cele pro de învăţămînt, sîntem con
ircubeului. E- rală, pentru manifestarea ciu, membru al acestuia puse s-ar realiza şi nu vinşi că va creşte eficienţa a secretarului general al } roscleroza“. „Prototipul" in-
13 şi reliefarea aptitudinilor şi responsabil al gazetei doar pentru a mai bifa întregii activităţi la clasă', partidului la cel de-al II- 1 vental de librarii capitalei
sănătatea oamenilor muncii, apariţia de perete „Feroviarul“. în planul de măsuri o iar nivelul de pregătire a lea Congres al consiliilor \ de judeţ a fost omologat ţ
ului şi afirmarea de noi for In ce-a de-a doua calitate sarcină realizată. elevilor se va ridica la cote populare, expunere adopta t fi de alte unităţi de profil, i
muzicii maţii artistice. Ce înseam desfăşoară o activitate Preşedinta comitetului superioare anilor anteriori. tă de Congres ca program l Criterii bizare, de aran- >
i patriei al întregii activităţi viitoa \ jare a cărţilor în slandu- ţ
nă pentru I.M.M.R. Si meritorie, recunoscută şi . orăşenesc de cultură şi e- Este însă necesar să se a- re, care ne mobilizează la o l iile ele prezentare, nc în- l
meria festivalul „Cîntarea apreciată, pe plan jude ducaţie socialistă Simeria, corde atenţia organizării şi
uminical României“ ? ţean, pentru calitatea ca Cornelia Vasile, ne de muncă de o înaltă calitate ' lîmpină fi în Sarmizcgc- /
L*esa dv... mu- clara : planificării judicioase a în şi o mare răspundere în ) tusa, uncie romanele lui G. i
tmor — Activitatea noastră ricaturilor cît şi a articole tregii munci instructiv-edu- formarea şi pregătirea pen- :n_ l Călinescu sc confruntă cu t
ciocănitoa- cultural-educativă în ca lor. De trei decenii face —Prezenţa I.M.M.R. în cative, programele de acti tru viaţă a tinerei genera- l învecinalele tratate despre i
a- ,
icaşă drul festivalului este cam teatru de păpuşi. Toate a- viaţa culturală a oraşului vitate să izvorască din ne ţii, in desfăşurarea unei in- 1 ..scolioză. S-ar cere, par- I
i nemuritoare modestă — recunoştea Io- eestea dovedesc disponibi e slabă, exceptînd repre
al: Martin E- sif Rădic, secretarul corni, lităţile pentru frumos, pen zentanţii.. unităţii care ac cesităţile concrete ale fie tense activităţi politico-e- ^ că, o altfel de etalare a
risodul 4 tetului de partid din în tru activităţi cultural-edu tivează în cadrul clubu cărui colectiv de elevi, să ducative şi cultural artişti- ^ volumelor în standuri, nu
itul balcanic treprindere. cative. Dar şi Nicolae lui. La dialogul hunedo- reprezinte o emanaţie a ce pentru formarea omului ^ după grosimea lor, sau
st masculin: rean, care s-a desfăşurat gîndirii colective. după o inexplicabilă este
— Bulgaria. nou, cu o înaltă conştiinţă tică a librarilor...
: Fotbal in pe genuri de formaţii, Dispunem de toate condi socialistă \
ii — rezuma- n-au participat. De cîte ţiile pentru ca, în noul an
irilor din pre- ori îi soliciţi, te loveşti Succes deplin tuturor slu \
* Campionat*' şcolar, să obţinem rezultate jitorilor şcolii, elevilor şi
ial * V-, de refuzul lor. Şi ar a- pe măsura exigenţelor pe părinţilor în noul an şco \
an pentru cei vea posibilităţi. De pildă care partidul le pune în lar ! \
Au urmat apoi motivă- Socaciu ne-a vorbit mai cei de la noul 'depou de
I rile pentru care această mult de lipsuri, de greu cale ferată lucrează pe \
cepe şcoala : activitate este modestă şi tăţi. schimburi, sînt dispersaţi \
anume că mulţi dintre lu Nu sînt instrumente mu şi ca puncte de lucru, dar APA LĂSATĂ BALTĂ
întării Romu- se organizează astfel in \
crătorii întreprinderii sînt zicale, iar clubul nu le
navetişti, iar dintre a- împrumută pe cele mai cit sînt prezenţi la toate \ Să
Să lot. fie- un an de ţ
tLstic: „Iarba
acasă“. Pre- ceştia o parte au obligaţii bune. Textele de brigadă manifestările. Şi alte u- l ciad. prin curtea Şcolii ge- l
. Producţie a faţă de C.A.P. din satele se învechesc, sînt depăşite nităţi la fel. Iar I.M.M.R., / neralc nr. 12 din Hune- <
filme Numă- unde locuiesc; tinerii, cind ajung să fie prezen care are şi cea mai mare ' cioara lot curge o şuviţă *
sînt cuprinşi la învăţămîn- tate. pondere economică în o- 1 de apă rău mirositoare, (
• Marţi şi miercuri, va Avea loc „Tirgul cooperaţiei meş
tul seral intr-un număr — Ce face tineretul ? raş. rămîne la urmă. teşugăreşti“, în organizarea cooperativelor „Mureşul“, „Progrc- ( provenită, după cum s-a <
destul de mare. Au mai — Vreni să facem o for Ce înseamnă pentru sul “, „Constructorul“, cu participarea tuturor cooperativelor constatai, de la o conductă *
PTEMBRIE fost invocate şi alte moti maţie de muzică tînără — I.M.M.R. Simeria „Cînta meşteşugăreşti clin judeţ. După' deschiderea oficială, marţi, 16 ^ subterană spartă. Muncito- \
ve. Chiar şi o justificare spunea Augustm* Poenar, rea României ?“ Deocam septembrie, orele 14, vor ii prezentate modele noi de con l rii de Ia I.G.C.L., care au 1
in limba a numărului mic de for s e c r e t a r u l comitetului dată cîteva formaţii, u- fecţii îmbrăcăminte executate de cooperativele „Mureşul“ şi / fost chemaţi, au venit, au /
„Progresul“, apoi toate cooperativele participante îşi vor ex
maţii artistice proprii U.T.C. — care să cînte pen nele în faşă, altele doar pune spre vînzare produsele — o gamă largă de confecţii, V cercetat, au diagnosticat ţ
unii dintre membrii for tru uteciştli noştrii la se în fază de intenţii. Oa încălţăminte, tricotaje, marochinărie, ceramică, artizanat şi 1 fi... au plecai. Fără să se l
allele.
maţiilor clubului sindica rile cultural-artistice şl meni cu preocupări cultu O „Dezarmarea generală, şi in primul rind dezarmarea mai întoarcă. Situaţia e.- 1
telor din Simeria, pe care să reprezinte şi întreprin ral artistice sînt, condiţii fa nucleară — imperativ de importanţă vitală pentru existenţa şi ) xistentă reclamă o rezol- i
ion dial progresul intregii umanităţi“ — s-a intitulat expunerea pre
îhnico-ştiinţi- îl patronează întreprinde derea. Avem aprobarea vorabile există. Ar trebui zentată zilele trecute in faţa membrilor cercurilor tehnico- ţ vare urgentă, deoarece, pe ţ
rea, sînt lucrători ai pentru cumpărarea a două însă mai multă preocupa aplicative ce funcţionează in cadrul casei municipale de cul i lingă faptul că apa în t
leton: Priete- I.M.M.R. Şi n-a lipsit nici staţii. Urmează să ne pro re. din partea tuturor fac tură. 1 cauză poluează terenul de >
© Astăzi, in satul Cozia, aparţinător comunei Cirjiţi, are
î comun. E- recunoaşterea faptului că, curăm şi instrumentele torilor de răspundere /din loc o dezbatere cu tema „Sarcinile ce revin locuitorilor sate ^ joacă al copiilor, se mai \
s-ar putea face mai mult, necesare. Intenţionăm, de întreprindere ! lor în lumina cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu rosti fi scurge pe o porţiune în- \
fermă apro- avîndu-se în vedere' nu asemenea, organizarea unei te la consfătuirile de lucru din lunile mai şi junic a.c., şi la ! semnată din b-dul Mihai
tărilor şi ho- mărul de peste 1400 de formaţii de muzicuţe. VIORICA ROMAN Congresul al Il-lea al consiliilor populare, privind • creşterea V Viteazul.
d op (a le de muncitori ai unităţii. producţiei vegetale şi animaliere“.
® Gazeta, de perete „Cuvîntul locatarului! 1 , a organizaţiei
consiliilor Inginerul Mihai P-oena- de partid şi asociaţiilor de locatari din cartierul Gojdu (ex
ru, secretar adjunct eu OMAGIU FIILOR SATULUI pusă in preajma complexului comercial din strada Kogălni- ÎNTREBARE
tineret probleme de propagandă ceanu) — ajunsă zilele acestea la a 18-a ediţie — este un
bun exemplu de oglindire a vieţii cartierului, cu aspecte con
Mai mulţi cetăţeni care .
în comitetul de partid de Cenaclul „Mihai Emines- dur (1899—1978) — profe- crete, atît pozitive cît şi negative. locuiesc în Simeria, dar ţ
c ln
la sectorul II vagoane-mar- c “. , ! Cluj-Najioca („cel sori fi cercetători ai operei © Mîine, 15 septembrie, orele 17, Ia galeriile de artă ale
dinţii cenaclu itinerant din lui M. Eminescu — fii ai fondului plastic, are loc vernisajul expoziţiei de pictură a pro muncesc în Deva, se în- t
fă, ne-a vorbit despre for (ară" — cum a fost prezen fesorului loan Pârvan. treabă ce s-a întîmplat cu .
maţiile artistice existente tat în presa literară) este a- acestor meleaguri. Manifes O In cadrul serii cultural-distractive, organizată ieri la autobuzul ce pornea dimi- ,'
la nivel de sectoare şi pe cum prezent în comuna Ro- tarea se înscrie în cadrul clubul tineretului, au fost proiectate o serie de filme docu neaţa la ora 5,50 din gara )
mentare, care s-au bucurat de un larg interes in rîndul tine
întreprindere. în cadrul acţiunilor culturale din edi rilor.
sectorului II vagoane-mar- mos în vederea omagierii ţia a doua a Festivalului © Astăzi, se încheie competiţia de volei din turul I al di ţ Simeria, cu care -călăto- ţ
adorul Hoo- viziei A, desfăşurată timp de 5 zile la sala sporturilor. Meciu i reau numeroşi navetişti, t
Grădina de fă există recitatori şi se... lui loan Sever Ordeanu naţional „Cîntarea Româ rile finale se dispută între orele 9—14.
nastasia tre- lucrează la un taraf. Tot (1S61—1936) şi Avram 7 o- niei“. Au întrebat în dreapta fi !
NEDOAR^ - D O IN A C O JO C A R U 1 în stingă, dar nu li s-a I
Ara) ; un taraf are şi sectorul I,
;ul Poseidon ^ dat un răspuns. întrebarea ^
Singur prin- ^ lor este cu atît mai în- ţ
ta) ; Camio-
îngă (Con- t dreptăfită cu cît, după ora i
ETROŞANI : Consemnări E C O U ’ 6 — mai precis, la 6,30 — ’
ea) ; Şcoala Datorită strădaniilor de
Noiembrie) : puse şi oonlucrării fruc 1 vin spre Deva nici mai )
tindere (Ite- \ tuoase dintre edili şi cetă ţ mult, nici mai puţin de- ţ
■EN1 : Bună Cum se ftie, Centenarul Louvain — ca un îndepăr- ţ ţeni, municipiul Deva devi
(Cultural) ; nafterii lui Tudor Arghezi lat fi emoţionant ecou — t ne pe zi oe trece tot mai l cît... 5 autobuze (!) unul i
los — seriile frumos. In fotografie: as după altul. De fapt, ce )
sc) ; VUL- a prilejuit fi peste hotare o un alt rod al acestei neos- > pect din centrul municipiu
puianjen se seamă de manifestări orna- tenite strădanii. E vorba de ţ lui. J s-a întîmplat cu aulobu- ’
arul) ; Ebo- giale menite să releveze încă placheta omagială, editată i \ zul de 5,50? \
I (Muncito- Foto: V. ONOIU
: Detectivul o dală locul poetului prin- în condiţii grafice de o sobră /
; PETRILA: tre marii poeţi ai lumii. V- eleganţă, intitulată Tudor ţ
A (Muncito- nul dintre cele mai emoţio- Arghezi fi cuprinzînd o cu- l
VSA : ion.
îtului, bles- nante gesturi de acest fel îl legere din poemele poetului /
seriile I-II datorăm fi de această dată omagiat, în traducerea lui i I
URICANI : — ca fi cu alîlea alte pri- Mihail Sleriade. E locul să ţ
'.'oiembrie) ; lejuri — scriitorului Mihail spunem —'ceea ce dealtfel l • Stîna o păzea un... j
de gheaţă lup ! De la Ferma nr. 6 din |
GURABAR- Steriade, stabilit de peste o aflăm din Argument-îd ca- » Orăştie a dispărut un trac- »
ieltă (EXine- jumătate de veac în Belgia, re deschide cartea — că în- \
Abba (Pa dar ocrotind în suflet nos- tîiul traducător al lui Ar- < tor cu remorcă. O remor- |
ine de circ că piină cu fin. După cî- »
AGIU-BAl : talgia patriei. în primăvara ghezi, din urmă cu exact ţ • Final tragic. în timp teva ore, „obiectul“ a fost I
II (Casa anului trecui, presa cultu cincizeci de ani, a fost iot 1 ce pe lacul Cinciş se des- găsit pe şoseaua Orăştie— J
ŢEG: Intre rală clin ţară sărbătorea a Mihail Steriade. în această }
(Popular) ; făşura Campionatul repu- Deva. La volan — Rezmu- «
ile — serii- 75-a aniversare a lui Mihail motivaţie liminară, el măr- * blican de pescuit-viteză, ves Iosif, în stare de e- I
: Omul pă- Steriade. Director al Cen- turisefţe că ceea ce l-a de- )
e (Casa de trului cultural român de pe terminat să editeze culege- i trei cetăţeni din satul Ma- brietate şi fără permis de j
oare pier- da au ţinut să demonstre- conducere) Conducea mar- {
-II (ll Iu- lingă Universitatea din Lou- rea de azi a fost dorinţa 1 ze pe pîrîul Balşa că de fa spre domiciliul său din *
: Mirea- vain fi fost conferenţiar la „de a permite oiititorillor oc- 1
(Murcşul) ; Universitatea din Liege, în oideratali care iubesc poezia ţ fapt ei sînt cei mai isteţi Bîrcea Mare. Rezmuves Io- |
spaţiu (Lu- autentică să ia urn prim t pescari din lume. Aşa că sif era paznic... unde cre-^
1
II : 39 de treaga viaţă i-a stal — fi au improvizat» o instalaţie deţi ? Chiar la Ferma nr. |
esc). nădăjduim să-i stea încă oonitaot semnificativ cu o- * electrică de pescuit. Bra 6 Orăştie I
mult timp — sub semnul pera lui Tudor Arghezi“. \ conajul s-a terminat în
cuvintelor .lui Saint-Exupe- în sfîrfit, nu putem în- 1 ® Avea nevoie de un I
ry: „Cea mai înaltă înde- cheia această modestă con- / 5 mod tragic. Bogdănescu costum. T. Teodor, cetă- '
lefcnicitre a unui om este să semnare a unui nobil gest, 1 loan, muncitor la între ţean din Deva, mergea li- |
prinderea mecanică din
unească oamenii“. Fondator fără a cita aici cîteva din ţ i p.muciCQ UltM.ClIUUa UilJ — <-r „,
ibil pentru de reviste, de editură, de recentele versuri ale poe- - Qrăşlie a fost electrocutat, niştit spre gară cu un pa
ibrie: Vre- institute de propagandă cui- tului Mihail Steriade. O fa- - \ ' decedînd pe loc. chet sub braţ. în pachet j
în general turală românească, voluntar cern cu convingerea că în ţ avea un costum de haine. *
1 temporar © Vecinii. Meszaroş Be Tocmai atunci a trecut j
vor cădea antihitlerist în armata fran filigranul lor poate fi citit l niamin şi Clodeanu loan
1
tea şi ca- ceză, poet fi traducător a- limpede mobilul intim al tu- / prin apropiere Breica Lita,
Vîntul va plecat cu egală devoţiune turor strădaniilor sale pe tă- j din Lupeni erau vecini.
t sud, apoi Primul avea 61 de ani, ce lucrător la G.I.G.C.L. De- |
imperatura i asupra versurilor unor copii rîmul culturii româneşti: l lălalt 50. De la o ceartă va, un infractor recidivist.
1
între 7 şi I sau asupra cuvintelor de „Sînt glas ditn glasul Tău, i
a maximă \ platină ale lui Eminescu ori înaripată Ţară, / Purtat dea- I s-au luat la bătaie. Unul a Acesta, la început a fost |
ade. Arghezi, Mihail Steriade a supra ontcarui muinte, ma dat cu parul, altul cu to- atras de pachet, apoi a
\ --- ---------------------------- —“HI porul. Acum, sînt tot ve- tras de pachet. Se pare că |
, fost fi a rămas pînă la a- re, rîu. / Mi-e gîndiuî bun
1
) ceasta vîrstă un om al mun- român şi vorba dreaptă, da cini, dar în spitalul din pînă la urmă, Breicg. nu
ie instabi- 1 cii în cea mai nobilă ac- ră. / ln ţărma luimia-tntregi Petroşani. va rămîne fără costKim... J
rar ñoras.
Meteorolog i cepţiune a cuvîntului. sînt rodnicul tău fiu“. Rubrică realizată cu sprijinul
N
i Valeriu). Ne parvine acum de la RADU CIOBANU
Inspectoratului judeţean de interne I