Page 5 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 5
r m sasifr
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ? PRODUCTIVITĂŢI
SPORITE 1 URN PRODUCŢIA AGBIÇ1HA A JUDETU81M
LA I.M. PAROŞENI
!
ţ Minerii de la Paroşeni j
^ îşi sporesc cu fiecare zi 1 0 experienţă care merită să fie
i realizările în abataje, în /
i exclusivitate pe seama \
) creşterii productivităţii i cynosciită şi generalizată privind
t muncii. în luna august, !
1 brigada destoinicului mi- 1 CREŞTEREA EFECTIVILOR:
¡JUDEŢUL HUNEDOml
ţ ner Tilu Teacenco, care ţ
ţ lucrează într-un abataj I DIN PRĂSILĂ PROPRIE
/ mecanizat, a depăşit pro- J
1 duclivilatea muncii pla- ţ Ferma zootehnică a coo cum şi îngrijirea separată
\ nificală cu peste 7 tone ţ perativei agricole din Deva a celor cu tulburări de re
se înscrie cu rezultate tot producţie. Do asemenea, se
maj bune pe linia creşterii are în vedere în permanen
DIN CRONICA efectivelor din prăsilă pro ţă individualizarea produc
ÎNTRECERII prie, precum şi a preocupă ţiei pe fiecare animal şi lot,
rii pentru sporirea produc precum şi normarea consu
SOCIALISTE ţiei marfă şi a rentabiliză mului de lapte pentru viţei,
rii activităţii economice. A- deoarece retribuirea îngri
cesta este dealtfel motivul jitorilor se face în acord
^ pe post, extrăgînd supli- ^ pentru care, aici au fost or global, după producţia de
i mentar pe această cale i ganizate unele schimburi de lapte şi viţeii obţinuţi. De
Si AL C O IU SI LI U LU I POPULAR JUDEŢEAN i’ o canlitate de cărbune J experienţă cu factorii răs reţinut că permanentizarea
i de peste 3 200 tone. în \
ţ acelaşi timp, brigada lui 1 punzători de soarta produc îngrijitorilor şi ridicarea
ţiei zootehnice din Consiliul
pregătirii lor politice şi pro
i Meszaros Gavrilă şi-a 1 unic agroindustrial Deva, a- fesionale constituie obiecti
J depăşit randamentele în ţ
Anul XXXII, nr. 7099 MIERCURI, 3 SEPTEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani \ medie cu 2,5 tone post, l vînd drept scop cunoaşterea ve de seamă aflate în a-
tenţia conducerii C.A.P. şi
t realizînd 2000 tone de / şi generalizarea tehnologii fermei zootehnice. în ace
lor înaintate care se aplică
? cărbune peste plan. în 1 în creşterea animalelor la laşi timp, eforturi susţinute
ţ ziua de 28 august a.c., ţ
REALIZAREA TUTUROR INDICATORILOR Ţ cele două brigăzi au ob- ( i ferma amintită. s-au depus pentru moder
Organizînd temeinic re
nizarea activităţii în fermă,
| ţinut adevărate recorduri > '
l în muncă, depăşiudu-şi ţ i producţia, de cîţiva ani u- respectiv pentru prepararea
nitatea îşi realizează efec
furajelor, mecanizarea mul
condiţie a îndeplinirii planului s . randamentele cu cîte 10 1 tivele numai din prăsilă sului, adăpatului şi evacuă
ţ tone pe post, ceea ce /
i le-a permis extracţia pes- 1 proprie, avînd un plus de rii gunoiului. Rezultatele
peste 100 de capele bovine
fermei (în prezent unitatea
întreprinderea „Marmura“ lectivului nostru în vederea le deficienţe, pe care le 1 te plan a unor însemna- 1 şi 200 ovine faţă de preve livrează peste 1 000 litri
Simeria. Unul dintre colec realizării planului la pro punctăm, urmînd ca factorii 1 te cantităţi de cărbune. ( derile planului pe anul 1980. lapte zilnic la fondul de
tivele de muncă ale jude ducţia fizică şi netă, lan de conducere să ia măsu Important de relevat este stat, existînd condiţii ca
ţului nostru care obţine sării cu prioritate în fa rile cuvenite; ! PRODUCŢIE NETĂ faptul că o atenţie deosebi producţia să sporească în
constant rezultate bune în bricaţie a producţiei desti ® Printr-o urmărire mai PESTE PLAN tă se acordă creşterii tine continuare — n.n.), sînt ne
producţie. Cu mai bine de nate exportului şi, firesc, atentă şi responsabilă a pro retului femei destinat repro mijlocit legate de conlucra
patru luni înainte de în orientării efortului tuturor t La I.R.I.U.M. Petroşani 1 ducţiei, care este lotizat şi rea fructuoasă între condu
cheierea anului, „Marmu factorilor spre o activitate ducţiei, unele placaje bru se acordă o atenţie per- \ hrănit în cele mai bune cerile unităţii (preşedinte
ra“ Simeria adaugă noi de tot mai eficientă. te de mărime mijlocie sub 1 manentă încadrării în in- ţ condiţii pentru a asigura Elena Grosu) şi fermei zoo
păşiri celor anterioare. Va 1 dicatorii noului mecanism ) formarea unui efectiv matcă tehnice (şef de fermă ing.
loric, producţia globală a ! economico-financiar. Ca ( valoros, cu potenţial pro Antonie Teodorescu).
fost depăşită cu aproape 8 1 urmare a unor măsuri / ductiv cit mai ridicat. La Obţinerea unei producţii
milioane lei, marfă cu pes \ tehnice şi organizatorice, 1 specia taurine, se urmăreş marfă de peste 7 000 hl lap
te 5 milioane, iar netă cu i planul la producţia ne- \ te cu deosebită răspundere, te şi a unui însemnat vo
1,5 milioane lei. Aceste re i tă a fost depăşit de la i ca în efectivul matcă, să fie lum de beneficii, în acest
zultate au fost obţinute în îmbucurător la întreprin formă de placaj poligonal ţ începutul anului cu pes- menţinute numai exemplare an din activitatea fermei
deosebi pe seama creşterii derea „Marmura“ Simeria neregulat se puteau trans t te 1,7 milioane lei, chel- ţ din rasa Bălţată româneas zootehnice, constituie obiec
productivităţii muncii cu este faptul că, în slîrşit, fa forma în produse finite cu ? tuielile Ia 1000 lei pro- 1 că. Un obiectiv important tive cărora Iulius Păcuraru,
8,29 la sulă, în condiţiile brica de la Vaşcău a reuşit valoare mult mai mare ; 1 ducţie marfă au fost re- ? asupra căruia sînt orientate Remus Stănilă, Gheorghe
reducerii permanente a cos să-şi depăşească sarcinile la • Concasarea, în unele ţ duse cu 26,4 lei faţă de 1 eforturile îl reprezintă di Mateiescu, Vilmoş Gher-
turilor do producţie şi a producţia globală cu peste situaţii, a unor materiale i plan, iar beneficiile su- l rijarea mai bună a montelor ghely, Ion Todoran, Dani
cheltuielilor materiale, cit 2 milioane lei. Tot în pe refolosibile ce puteau fi va 1 plimentare obţinute se / şi a tătarilor. Merită con Terezia, Vincze Ion R., Toth
şi prin valorificarea atentă rioada la care ne referim, lorificate sub formă de pla î cifrează la aproape 1 semnate totodată, acţiunile Francisc şi alţi lucrători
a resurselor interne ale în secţia de la Cărpineţ a rea caje poligonale neregulate ; i 250 000 lei. \ întreprinse pe linia lotizării din fermă îi subordonează
treprinderii. lizat peste plan 5 572 tone De menţionat că s-au i vacilor cu lapte, în raport întreaga lor pricepere şi pu
— Deşi ne-am realizat calcar calibrat (adică echi O Multe opriri accidenta ţ dat peste plan piese de de producţia de lapte, sta tere de muncă.
indicatorii valorici, sîntem valentul producţiei pe cinci le la unele utilaje s-au da- ( schimb în valoare de ţ rea fiziologică, perioada de
sub plan la unele sortimen zile). , circa 2,8 milioane lei şi l lactaţie sau gestaţie, pre N. TÎRCOB
te fizice — arăta Petru Iată că se poate. Scuze LIVIU BRAICA 1 360 tone do armături ■
Pop, secretarul comitetului le, justificările de altă da j metalice de mină.
de parlid al întreprinderii. tă sînt înlocuite acum cu (Continuare în pag. o 2-a) Astăzi, în jurul orei 11,00, posturile noaslre de ra
Averii un minus de 15 mc rezultate concrete, menite dio şi televiziune vor transmite dirccl ceremonia sosi
la blocuri din marmură şi să sporească beneficiile în rii preşedintelui Republicii Elene, Constantin Karainan-
64 tone la mozaic granulat, treprinderii, în prezent de lis, care, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
pe care nu le putem justi 3 milioane lei. preşedintele Republicii Socialiste România, va efectua
fica decît prin lipsa de pre La placaje din marmură o vizită oficială în ţara noastră.
ocupare existentă la nive planul a fost îndeplinit a-
lul carierelor şi al ateliere tît la Simeria cit şi la
lor de prelucrat. De aceea Vaşcău. Lă producerea a-
acţionăm în prezent pentru cest'ui sortiment insă, con Climatul de emulaţie —
creşterea răspunderii co- tinuă să se manifeste une-
condiţie a afirmării
iniţiativelor muncitoreşti
Iniţiativele muncitoreşti, ca ţie socialistă“, care vi
cele proprii ca şi cele pre zează, evident, sporirea
luate din experienţa altor producţiei. Ne-am oprit mai
âcokdul global colective, îşi relevă valoa ales Ia aceasta, purlînd gi
rea şi eficienţa numai dacă rul originalităţii, care s-a
catalizator al energiilor colectivului îşi propun obiective concre extins treptat la 14 forma
te, răspunzînd imperative
ţii de lucru, deşi ni s-a
lor noului mecanism econo- vorbit şi de altă iniţiativă
in obţinerea succeselor mico-financiar şi în măsura intitulată sau de vorbă cu
;,De
ortacii“,
măsura
în care realmente prind via
ţă în toate verigile impli luată ca în fiecare zi, fie
întreprinderea de pro pentru fiecare perioadă d.e cate în angrenajul produc care maistru să-şi informe
ducţie industrială pentru timp. lată, la marea sărbă tiv. Prin prisma acestor e- ze oamenii la intrarea în
construcţii de căi ferate toare a lunii august, colec xigenţe ne-am propus şut în legătură cu stadiul
Deva se deosebeşte de tivul întreprinderii.^ rapor să analizăm unele as îndeplinirii sarcinilor la zi.
multe unităţi economice tat rezultate frumoase; din pecte ale promovării iniţia Ce se poate spune despre
din judeţ, nu numai prin tre care consemnăm: pla tivelor muncitoreşti la E.M. eficienţa acestor iniţiative ?
specificul activităţii, ci şi nul producţiei globale a Deva, unitate care, trebuie Producţia globală a fost
prin întinderea razei de ac fost depăşit cu aproape 1,1 să o spunem de la început, realizată de la 1 ianuarie
ţiune. Baza activităţii se milioane lei; planul pro a demarat bine în acest an. pînă la 20 august în pro-
află în judeţul nostru, dar ducţiei marfă cu peste 2 Aici se aplică (preluată
întreprinderea are secţii de milioane lei; s-au înregis de la I.M. tonea), de mai V. PÂŢAN
producţie, coloane auto, a- trat însemnate cantităţi de La O.S.M. 2, oţelul „proaspăt.“ es le vărsat In lingotiere. mulţi ani, iniţiativa „Bri
teliere etc., pe raza a încă produse fizice peste sarci Foto: VIRGIL ONOIU gada de producţie şi edu- (Continuare in Daa o 2-a)
cinci judeţe. Unitatea nu nile planificate. Cum s-a
mără peste 2 100 lucrători reuşit şi se reuşeşte obţi
ce muncesc dispersaţi, mai nerea unor asemenea succe te, ceramică, mai'bcliinărie, judeţui Hunedoara la cea produselor sule. Cifra exactă J
ales că în ultima vreme se, ţinînd seama de cele artizanat .şi aliele, într-o lar de-a IV-a ediţie a Festivalu a realizărilor acestei prestigi- 4
producţia s-a diversificat spuse mai sus, ca şi de gă gamă sortimentală. lui dansului băirînesc de la oase unităţi a O.J.T., condu- i
Tg. Mureş. Evoluţia celor 20
mult. Această dispersare faptul că unităţile de pro 68 ACŢIUNE CU CARTEA. de pereeiii de dansatori la să de Titi Niculescu, este
de forţe, ca şi distanţa ma ducţie s-au confruntat cu La căminele de nefamilişli de parada portului popular şi pe 1 021 2G8 — numai în restau- | s
re — în spaţiu — între unele necazuri, mai ales în EB ..TÎRGUL COOPERAŢIEI Ia Livezeni au fost organi scena festivalului a fost a- rant, deci fără linia de auto- *
MEŞTEŞUGĂREŞTI“.
Coope
conducere şi secţiile de prima parte a anului, cau rativa „Moţul“ din Brad or zate acţiuni educative pe preciată de organizatori ca servire. O realizare care a- J
producţie determină ca or zate de iarna grea, cu mul ganizează in zilele de 3—4 marginea cărţii „Tineretul — exceieniă ! duce pretigiu unităţii.
ganizarea muncii, coordo tă zăpadă şi cu ger ? Toc septembrie „Tîrgul meşteşu viitorul naţiunii“, apărută in 5H INTR-O SINGURĂ LUNĂ
narea şi urmărirea ei să nu mai printr-o bună organi garilor“. Acesta va avea ioc colecţia „Din gindirea social- — PESTE 1 MILION LEI. I. TURDEANU
fie deloc uşor de realizat. zare a muncii, prin coordo în piaţa oraşului (deschiderea politicS a Preşedintelui Româ Penlru prima dată în exis
niei“.
Cu toate acesLea, activita narea cu competenţă a a- oiicială astăzi, orele 14), eu tenţa sa, restaurantul „Sar-
tea I.P.I.C.C.F. Deva se în participarea tuturor coopera ® „PĂDUREANCA“ — LA mis“ a realizat peste 1 mi
scrie frecvent, la toate ca TRAIAN BONDOR tivelor meşteşugăreşti din ju TG. MUREŞ. Formaţia de lion ici într-o singură lună
deţ. Vor fi expuse produse
dansuri pădureneşti din Dă-
pitolele, în cotele cantitati de îmbrăcăminte, încălţămin bîca şi Hăşdău a reprezentat — august — Ia desfacerea
ve şi calitative stabilite (Continuare in pag. a 2-a)
