Page 53 - Drumul_socialismului_1980_09

Vizita oficială de prietenie în tara
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ 1

noastră a preşedintelui Republicii

Mozambic, Samara Moisés Mantiei

Continuarea convorbirilor oficial e

La Palatul Consiliului de rat, apoi, în prezenţa celor mice. A fost exprimată do­
Stat au continuat, marţi, 16 două delegaţii. rinţa comună de a extinde
septembrie, convorbirile o- în aceeaşi atmosferă de domeniile şi de a îmbogăţi
ficiale între t o v a r ă ş u l caldă prietenie, stimă şi în­ formele de colaborare reci­
N.icolae Ceauşescu, secre­ ţelegere reciprocă, tovară­ proc avantajoasă. în limpul
tar general al Partidului Co­ şii Nicolae Ceauşescu şi convorbirilor s-au exami­
munist Român, preşedintele Samora Moises Machel au nat şi stabilit măsuri cu
reluat dialogul în probleme privire la extinderea coope­
Republicii Socialiste Româ­
privind dezvoltarea conlu­ rării în agricultură, în eco­
nia, şi tovarăşul Samora crării prieteneşti româno- nomia forestieră, in geolo­
0RGAN AL COr IUDETEAN.HI Moises Machel, preşedinte­ mozambicane. gie, industria minieră şi în
fllTETMUI ii
alte sectoare de activitate.
Schimbul de păreri a rele­
JNEDOARA AL P.C.R. Partidului FRELIMO, pre­
le
-V
m lare Mozambic. re ambele părţi o acordă să fie intensificată colabo-
• „,v-J şedintele Republicii Popu­ vat atenţia deosebită pe ca­ S-a convenit, de asemenea,
\Şl AL CONSILIULUI POPUL AR JUDEŢEAN
Convorbirile s-au desfăşu- amplificării relaţiilor econo- (Continuare in pag. a 4-a)
A nul X X X II, 7111 M IE R C U R I, 17 S E P T E M B R IE 19M 4 pagini — 30 bani Mitingul prieteniei româno-mozambicane
Un moment deosebit în tele tovarăşilor. Nicolae zenţi, lovarăşii Nicolae
Ceauşescu şi Samora Moi­
La I, M. Lupani, printr-o bună organizare programul vizitei oficâale de Ceauşescu şi Samora Ma­ ses Machel salută cu mîi-
chel, încadrate de drapelele
prietenie efectuată în ţara
noastră de tovarăşul Samo­
de stat ale, celor două ţări.
nile strîns unite pe partici­
ra Moises Machel l-a con­
panţii la miting, care acla­
în deschiderea mitingului
producţiei, disciplină severă, toate sectoarele ' mâno-mozambicane, organi­ au fost intonate Imnurile de mă cu însufleţire „Ceauşescu
stituit mitingul prieteniei ro-
— Machel“.
zat marţi în Capitală, la stat ale Mozambicului şi Cei prezenţi au dat astfel
României.
pot fi cel puţin ia nivelul planului clubul întreprinderii „23 Au­ Mitiiigul a fosl deschis de expresie slimei pe care o
gust“.
La miting au luat parle tovarăşul Gheorghe Pană, poartă celor doi conducă­
am fost nevoiţi să oprim lu­ mii de oameni ai mujicii din prim-seoretar al Comitetu­ tori de partid şi de slat, sa­
tisfacţiei pentru noua în-
oBierriKUL cetim al al crările de pregătire a pa­ întreprinderi şi instituţii din lui municipal Bucureşti al tilnire dintre tovarăşii
sM IN CIULO R JIULUI noului 14, executate cu com­ această zonă industrială a P.C.R., primarul general al Nicolae Ceauşescu şi Sa­
Capitalei.
Bucureştiului.
bina experimentală tip „Al­
RECUPERAREA RESTANTELOR pine“, pe perioada 19 au­ întîmpinat sosirea în sa­ însufleţire, cu îndelungi şi mora Moises Machel, întîl-
întîmpinaţi cu deosebită
Participanţii la miting ou
nire care va înscrie o nouă
gust — 10 septembrie a.c.
REALIZAREA INTEGRAU A Prin pornirea ei, vom re­ Ceauşescu şi Samora Moi­ luat cuvînlu! tovarăşii de prietenie şi colaborare
lă
tovarăşilor
a
Nicolae
vii aplauze,, la miting au
pagină în cronica relaţiilor
cupera zilnic 250 tone de
cărbune. Totodată, se ac­ ses Machel cu deosebită Nicolae Ceauşescu, secretar dintre partidele, ţările şi po­
mwmmwrmwvm ţionează intens în vederea căldură, cu sentimente de general'al Partidului Comu­ poarele noastre.
introducerii urnii complex preţuire şi stimă, expresie nist Român, preşedintele în această atmosferă de
Pe opt luni minerii Lupe- Petru Ambriiş, maistru mecanizat, programat să a satisfacţiei deosebite a puternic entuziasm, Ansam­
niului au obţinut o produc­ principal, adjunct al şefu­ funcţioneze începînd cu 26 întregului nostru popor faţă Republicii Socialiste Româ­ blul naţional de cintece şi
nia, şi tovarăşul Samora
ţie suplimentară de peste lui sectorului VI. (Produc­ septembrie a.c. Cu ajutorul de noul dialog Ia nivel înalt dansuri din Mozambic, aflat
31 000 tone cărbune. Reali­ ţia pe 8 luni: —15 443 to­ acestora (combina şi com­ româno-mozambican. Moises Machel, preşedintele intr-un turneu în ţara noas­
zarea aparţine minerilor din ne ; prima decadă din sep­ plexul) şi prlntr-o organi­ în această atmosferă .en­ Partidului FRELIMO, pre­ tră, prezent la miting, şi
cadrul sectoarelor I, III,-IV,, tembrie : —3 299 tone căr­ zare mult mai bună a ac­ tuziastă, preşedinţii Nicolae şedintele Republicii Popu­
Vil şi carierei de cărbune, bune). tivităţii în abataje, printr-un Ceauşescu şi Samora Moi­ lare Mozambic. o formaţie artistică româ­
nească au interpretat cînte-
celelalte sectoare fiind sub — Pe primele trei luni ale efort mai mare, vom recu­ ses Machel iau loc în pre­ Cuvîntările rostite de cei ce revoluţionare mozambi­
plan. De asemenea, ta nive­ anului am fost la plan, dar pera din minusurile pe care zidiu. doi' conducători de partid şi cane şi româneşti.
lul minei, pe prima decadă după aceea au tăbărît pe le avem realizindu-ne, în în prezidiu au luat loc, de de staL au fost urmărite cu
a lunii septembrie se înre­ noi necazurile. în mai am continuare, sarcinile de asemenea, persoane oficiale deosebită atenţie şi subli­
gistrează un minus de peste avut o leclonizare a zăcă- plan. române şi mozambicane. niate cu vii şi îndelungi a-
0 300 tone cărbune. Cum mîntului care a necesitat Inginer Aurel Mitri, şeful Fundalul scenei clubului plauze. In .spaţiul de istorie aî^
s-a ajuns la această situa­ scoaterea cadrelor de com­ sectorului I. (Producţie pe era dominat de pdrtre- în uralele celor pre- i Zarandului, un sat care, I
) pină mai ieri, îşi socotea 1
ţie? Pentru că, rezultatele plex, executarea unui suitor 8 luni: +1941 tone; prima l clipele vieţii pe firul fusu- \
de care vorbim nu reflectă ndu de atac în faţa faliei, decadă: —443 tone cărbu­ ) lui răsucit din furcă şi-n i
nici pe departe posibilităţi­ apoi introducerea din nou ne). A ZI T R A N S M IS II D IR E C T E L A R A D IO Ş l T E L E V IZIU N E : 1 pasul turmelor de mioare, ţ
______ ____ ____ ___ _iou, 1
1 işi trăieşte azi timpul nou, '
le reale de muncă ale har­ a cadrelor scoase. Operaţii — Depăşirile pe care le t cunoscut de atilea aşezări I
nicului colectiv de la I.M. care s-au executat în timp avem sînt obţinute în aba­ — în jurul orei 9,00, solem nitatea sem nării docum ente­ 1 hunedorene sub zodia so
hunedorene sub zodia so- ^
Lupeni, aflat de mulţi ani în şi în dauna producţiei. Cele tajele cameră unde am rea­ lor oficiale rom âno-m ozam bican e ; cerem on ia plecării tovarăşului S a­ V cialLsmuiui. Satul, ee poar
. lă azţ numele neînfricatului 1
—
jurul
in
9,45,
orei
fruntea unităţilor miniere mai mari greutăţi le avem lizat randamente superioare, i conducător al moţilor cri- >
din Valea Jiului. Răspunsul însă cu transportul. Zilnic ca urmare a bunei organi­ m ora M oises M achel, preşedintele P artidului F R E L IM O , 1 şeni în marea răscoală ţâ- l
la întrebare îl aflăm chiar înregistrăm defecţiuni elec­ zări şi a poziţiei favorabile preşedin tele R epublicii P opulare M ozam bic, care, la invi­ \ rănească din 1784—1785 — {
Crişan —, pulsează în rit- I
d-o. la cei care au contribuit tromecanice la utilajele din taţia tovarăşu lui N icolae C eauşescu, secretar gen eral al \ mul viu al tuturor localită- •
■fcrecT'ia-'obţinerea rezulta­ stratul 13 care ne fin pe loc. L IV IU B R A IC A P artidu lui C om u nist R om ân , preşedintele R epu blicii S ocia­
telor mai sus prezentate. De asemenea, din cauza in­ liste R om ân ia, a făcut o vizită oficială de prieten ie in ----------------------- 1
Le dăm cuvântul: fluenţelor mari de metan, (Continuare in oag. o 2-a) ţara noastră. \ Cintarea României \
în consiliul unic agroindustrial Toteşti „Omagiu l
\ S
o s. s \ ţ lui Crişan“
• ’ \ \ IpÉÜi: \ S
Toată atenţia asigurării ' ■: TV: . \
iw llÉ ll illili \ ţilor zărăndene In care. is
toria trecută e purtată cu l
, sfinţenie In cugetul şi ini- .'
bazei furajere liiiillil \ ma fiecărui moţ. De cîţiva I
, ani. de cind la Crişan s-a
liliiaig
; aiifllil§
ţ inaugurat casa memorială a \
/ fiului satului care a aprins i
ifllllllfitll
ţ focul răscoalei prin aduna- ţ
© Furajele pe cîmp — nu în depozite @ 900 l rea de la Mesteacăn, din i
1 1784. satul e căutat de mulţi *
de hectare îşi aşteaptă cosaşii © 8 000 tone trecători. In casa acoperită I
de siloz restanţe faţă de plan. cu o cuşmă de paie zăbo- 1
( vesc anual mii de turişti, i
i Duminică numărul lor a 1
1 fosl mai mare ca-n alte zi- t
în cadrul Consfătuirii de timentul, cit şi calitatea lor. t le. pentru că satul a trăit *
1 sărbătoarea încheierii celei \
lucru cu cadrele din zoo­ Care este situaţia asigură­ l de-â iV-a ediţii a săptămî- î
tehnie, ca şi la Congresul rii bazei furajere la ora ac­ ■ nii culturii si educaţiei so- »
al ll-lea al consiliilor popu­ tuală în unităţile Consiliu­ ţ cialiste rlbiţene „Omagiu 1
, lui Crişan“. In sala mare \
lare. tovarăşul Nicolae lui unic agroindustrial To­ \ a căminului cultura!, care i
Ceauşescu, secretarul gene­ teşti ? pe la orele amiezii a de- ţ
ral al partidului, a subliniat Raidul întreprins ne-a dat venit neîncăpătoare, mani- ‘
cu putere importanţa deose­ posibilitatea să aflăm că si­ L U C IA L IC IU
bită, hotărîtoare pe care o tuaţia privind asigurarea fu­ C.A.P. Hărău. Activitate intensă, susţinută la recoltarea şi insilozarea furajelor. For­
are asigurarea- bazei fura­ rajelor atît cantitativ, cit şi maţia compusă din Gavrilă Caşvan, Vasilc Hojda, Vinţi Iosif şi alţii, au insilnzat aproape
jere în sporirea efectivelor sortimental este departe de 2 000 tone de nutreţuri. Foto: VIRGII, OiN'OIU ^ (Continuare in pag. a 3-a) j
şi creşterea producţiei ani­ ceea ce ar trebui să fie la
maliere. Acum, la loc de ora actuală. Acum, la ju­
frunte pe agenda consilii­ mătatea lunii septembrie, azi“ (de Alexandru Borza), preşedinţi, ingineri agronomi nire din acest an a instruc­
lor populare — organe lo­ cînd majoritatea nutreţuri­ precum şi o documentată pre­ şi zootehnişti. torilor formaţiilor coregrafice,
cale ale puterii şi adminis­ lor trebuiau să se afle în zentare de carte — 12 apari­ n VÎNATOARE RECORD 1VA de montaje literare, brigăzi
traţiei de stat, investite cu depozitele de furaje, ele se ţii editoriale privind viaţa ti­ LUPI. Sub conducerea ingi­ artistice şi de teatru. Stu­
neretului.
dioul — organizat, trimestrial,
atribuţii şi răspunderi spo­ găsesc pe cîmp, fapt care nerului Nitolae Mărgincanu, de Centrul judeţean de în­
şeful Ocolului silvic Haţeg, a
rite în conducerea şi reali­ duce la pierderi cantitative @ „TINEREŢE DE AUR“ a B DEZBATERE. La cămi­ fost organizată o vinătoare de drumare a creaţiei populare
zarea sarcinilor de plan în şi la deprecieri de ordin fost intitulat momentul cul­ nul cultural din Bretea Ro­ lupi in zona Densuş. A fost şi a mişcării artistice de ma­
mână a fost organizată dez­
agricultură —, consiliilor u- calitativ. Cum se explică o tural organizat la Orăştie, in baterea cu tema „Eficienţa o partidă de vinătoare record să — are ca scop ridicarea
pregătirii profesionale a celor
— in zona şi în condiţiile
cadrul căruia a avut loc un
nice agroindustriale de stat asemenea stare de lucruri ? fructuos dialog intre eleve, muncii politico-ideologice des­ de organizare —, căzlnd in care îndrumă formaţiile artis­
făşurate de organele şi orga­
şi cooperatiste, conducerilor Faptul că pe cîmp se gă­ metodista Domnica Uivescu, nizaţiile de partid pentru rea­ bătaia puştii nu mai puţin tice de amatori.
unităţilor agricole socialiste sesc acum mari cantităţi de bibliotecara Emilia Coşobea şi lizarea sarcinilor din agricul­ de şase lupi. Au ochit in plin D. GHEONEA
loan Budriş, IVIiron Virvon.
şi a cadrelor de specialişti nutreţuri provenite din pri- membri ai cenaclului literar tură“. Au participat secretari Victor Bulacu şi... şeful oco­
„Uiviu Rebreanu“. Dialogul a
din zootehnie se află asi­ oferit şi momentele lirice şi secretari adjuncţi ai comi­ lului.
gurarea furajelor în canti­ N . B A D IU „Despre copilăria de altăda­ tetelor de partid din C.A.P. g STUDIOUL INSTRUCTO­
tăţile stabilite prin balan­ tă“ (de I. Popa Stănileşti), şi ai organizaţiilor de bază. RULUI AMATOR. La Deva a
„Ginduri ale tineretului de
ţă, atît în ce priveşte soi- (Continuare in pag. a 2-a)' avut loc cea de-a treia înlîl-